joi

28 martie, 2024

Aderare la Euro

Termenii și necunoscutele ecuației spre elita monetară europeană

3 august, 2014

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% – 5%, adică aproape la nivelul dobânzilor la depozitele în lei pe 36 de luni. În perspectiva trecerii la euro, populația ar putea utiliza cumpărarea de titluri de stat pentru a-și pune la adăpost economiile și a obține în siguranță randamente real pozitive la sumele depuse.

Investiţiile în titluri de stat româneşti sunt rezervate în clienţilor de private banking. Puțin mediatizate și cu o aură de inaccesibilitate, deţinerile persoanelor fizice însumează însă mai puțin de a douăzecea parte din totalul titlurilor în lei. Asta în pofida faptului că valoarea de referință necesară pentru a accesa un asemenea plasament a fost diminuată de la 10.000 lei la 5.000 lei în ultimul trimestru al anului trecut.

Ceea ce înseamnă că, deși emisiunile dedicate special populaţiei au fost suspendate în 2005, cea mai mare parte a românilor să poată cumpăra un titlu de stat cu o valoare nominală egală cu circa trei salarii medii pe economie și care ar asigura la scadență aproximativ pensia medie pe șase luni ( salariul mediu pe șase luni și pensia medie pe un an în varianta valorii nominale de 10.000 lei la anumite emisiuni).


Spre deosebire de Cehia, Slovacia, Polonia sau Ungaria, România a mers pe varianta stabilirii unei valori nominale relativ ridicate pentru obligațiunile de stat și certificatele de trezorerie emise de stat, din cauza costurilor de gestiune relativ ridicate care s-au constatat în cazul unor valori foarte mici a acestor hârtii de valoare.

Există și alte considerente care complică decizia. Pe de o parte, titlurile pentru populaţie ar creea o presiune în sensul creșterii dobânzilor la depozitele bancare. Pe de altă parte, însă, ele ar putea obține venituri însemnate din tranzacționarea titlurilor pe piața secundară prin diferența de preț și comisioanele aferente operațiunilor în cauză.

Cert este că pentru bugetul de stat ar fi o pierdere semnificativă. Spre deosebire de impozitul de 16% aplicat la dobânzile cuvenite depozitelor bancare (de la 1 iulie 2010, odată cu tăierea salariilor, asupra căreia s-a revenit), investițiile în titluri de stat sunt scutite de impozit. În compensație, avantajul ar fi dirijarea în mai mare măsură a obligațiilor de plată asumate de stat către intern și reducerea dependenței de piața de capital străină.

Trecerea la euro, prevăzută pentru 1 ianuarie 2019, ar fi un prilej bun pentru a consolida această formă de economisire, cu depuneri în lei și încasarea contravalorii la scadență a titlurilor în euro. S-ar creea astfel și un interes direct extins ( nu doar pentru cei cu dare de mână) pentru a consolida cotația monedei naționale în perspectiva stabilirii ratei fixe de schimb la care se va face trecerea către euro.


Desigur, ar trebui lucrat și pe partea de cultură financiară a românilor, dar procesul de modernizare a concepțiilor în domeniul bancar este inevitabil și nu ar fi decât accelerat. Chiar dacă dobânda oferită populaţiei ar fi mai ridicată decât cea de pe piaţa bancară, trebuie ținut cont și de extinderea unei surse de finanțare mai puţin volatilă decât cea reprezentată de capitalul străin.

Dincolo de judecata rece a profitabilității maxime, nu ar trebui neglijat bonusul de solidaritate națională pentru susţinerea bugetului în situații care reclamă găsirea unor surse de finanțare a deficitelor. Ieșirile de capital străin din ultimii ani pot fi puse și pe seama înjumătățirii deținerilor de titluri de stat de către nerezidenți, în condițiile în care randamentele obținute au scăzut sub efectul stabilizării economiei.

Pentru exemplificare, prezentăm cele mai recente emisiuni de obligațiuni de stat ce au scadența după momentul preconizat pentru trecerea la euro. Menționăm că în funcție de momentul de vânzare și de timpul rămas până la încasarea anuală a cuponului ( valoarea dobânzii aferente emisiunii), valoarea efectivă de cumpărare poate fi mai mare de 10.000 lei bucata și trebuie urmărită cotația dobânzii efectiv încasate pentru banii plasați în titluri de stat.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

De pildă (valorile sunt fictive), un titlu cu indicativul RO1121DBN032 ar putea fi cumpărat de la divizia de private banking a unei bănci cu 11.000 lei la o dobândă echivalentă de 4,5% pe an neimpozabilă și plătibilă în contul curent al deținătorului. Dobânda echivantă ar rezulta din încasarea anuală a celor 595 lei cuveniți drept cupon.

Dacă se face raportarea la pensia medie actuală, deținerea unui asemenea titlu de stat ar echivala cu o indexare de 6% a pensiei medii (aproape 50 de lei în plus) în fiecare lună iar încasarea lui la scadență ar asigura pensia pentru un an de zile. În mod evident, garanția de plată fiind asigurată de stat, el ar fi și la fel de sigur ca și plata pensiei în sine.

***

Pentru orientare în privința băncilor care activează în România pe piața titlurilor de stat, vă prezentăm chiar poziția oficială a Ministerului Finanțelor :

”În urma evaluării performanţelor celor 12 dealeri primari pentru anul 2013, în conformitate cu prevederile Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, clasamentul dealerilor primari pentru anul 2013 este următorul:

Nr. crt. Dealeri primari

1.         ING Bank N.V. Amsterdam – Sucursala Bucureşti

2.         Banca Română pentru Dezvoltare – Groupe Société Générale S.A.

3.         Citibank Europe Plc. Dublin – Sucursala România

4.         UniCredit Ţiriac Bank S.A.

5.         Banca Comercială Română S.A.

6.         Raiffeisen Bank S.A.

7.         Banca Comercială Carpatica S.A.

8.         Banca Transilvania S.A.

9.         Bancpost S.A.

10.       cec Bank S.A

11.       Alpha Bank România S.A

12.       The Royal bank of Scotland Plc, Edinburgh – Sucursala România

Evaluarea anuală a activităţii performanţei dealerilor primari s-a realizat din perspectiva îndeplinirii obligaţiilor asumate de fiecare instituţie la momentul dobândirii calităţii de dealer primar, a performanţelor înregistrate în activitatea pe piaţa primară şi secundară de titluri de stat, precum şi din punct de vedere calitativ.”          

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. NNu am inteles niciodata de ce statul nu s-a preocupat de aceasta sursa de capital pe care o reprezinta economiile popu platiei,care, cred ca se ridica la peste 20 miliarde lei (sau EE?). A lasat bancilor sa o exploateze in interes propriu si in detrimentul deponentilor.
    Ar fi trebuit sa se faca o propaganda pentru aceste oferte de titluri de stat. Nu este tarziu.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. NNu am inteles niciodata de ce statul nu s-a preocupat de aceasta sursa de capital pe care o reprezinta economiile popu platiei,care, cred ca se ridica la peste 20 miliarde lei (sau EE?). A lasat bancilor sa o exploateze in interes propriu si in detrimentul deponentilor.
    Ar fi trebuit sa se faca o propaganda pentru aceste oferte de titluri de stat. Nu este tarziu.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: