Uciderea unui diplomat rus la Ankara a inspirat comparații înfricoșătoare cu asasinarea arhiducelui Frantz Ferdinand, în 1914, și a generat speculația că atentatul de luni va conduce la o escaladare a conflictului din regiune.
O analiză a publicației britanice The Guardian, plecată de la constatarea că liderii rus și turc au acționat rapid pentru limitarea unor eventuale derapaje care să afecteze relațiile bilaterale, arată că Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin vor ajunge foarte probabil la o poziție comună în încercarea de a identifica vinovații ca provenind din rândul adversarilor lor strategici.
Atât Ankara cât și Moscova au anunțat că reuniunea miniștrilor apărării și a celor de externe din Rusia, Turcia și Iran, unde cei trei aliați urmau să discute planurile de viitor din Siria, se va organiza așa cum fusese planificat inițial, marți, la Moscova.
Erdogan l-a sunat pe Vladimir Putin imediat după asasinarea lui Andrei Karlov, cei doi anunțând după convorbire: ”Cooperarea noastră și solidaritatea în lupta împotriva terorismului vor fi și mai puternice”.
Mustafa Akyol, comentator turc de politică externă, afirmă că Erdogan și Putin vor acuza puteri care li se opun: ”Ambele părți sunt convinse de existența unei conspirații Occidentale menite să le învrăjbească”.
Analiști din diplomație citați de The Guardian afirmă că nici Rusia, nici Turcia, nu au interes să pună în pericol acordul la care au ajuns în dosarul sirian, acord care permite ambelor părți să-și urmărească scopurile militare. Turcia s-a asigurat că prezența sa în nordul Siriei nu afectează cu nimic asediul asupra Alep al forțelor guvernamentale siriene și al forțelor rusești.
Iar Moscova pare să fi validat ambițiile Turciei de a ocupa al-Bab, localitate din nordul Siriei, cu scopul de a împiedica formarea unei regiuni kurde la granița sa de sud.
”Rusia și Turcia au tot interesul să țină o eventuală criză diplomatică sub control. Evacuarea forțată a Alep servește Rusiei, iar Turcia a obținut acordul pentru blocarea expansiunii kurde”, afirmă Aaron Stein, senior fellow al thinktank-ului Atlantic Council.
Acesta consideră că recentul asasinat va provoca o și mai mare debalansare a relațiilor internaționale. ”Rusia a avut întotdeauna o influență mai mare asupra Turciei. Situația prezentă va întări suplimentar poziția Moscovei”, crede Aaron Stein.
Turcia și Rusia au acuzat împreună că în spatele asasinatului comis luni există o amplă conspirație. Premierul Binali Yıldırım a făcut trimitere la ”forțe întunecate” care au comandat asasinatul. Vladimir Putin a vorbit despre asasinarea lui Karlov ca despre ”o provocare” menită să saboteze relațiile bilaterale ruso-turce, folosind în exprimare cuvântul de cod cu care Moscova etichetează conspirațiile inamicilor săi externi.
Comentatori pro-guvernamentali din ambele state au sugerat rapid că asasinatul ar trebui pus pe seama unei conspirații a Occidentului.
Senatorul rus Frantz Klintsevich a afirmat chiar că ”este foarte probabil ca în spatele asasinatului să stea oameni din serviciile secrete ale NATO”.
Alt senator, Alexei Pushkov, a dat vina pe ”isteria politică și din mass-media” declanșată de inamici ai Rusiei. ”Întrebare-cheie: cine se află în spatele acestui atentat, implicit cine a pornit războiul nedeclarat la adresa Rusiei?”, a scris pe Twitter senatorul Pushkov.
Suporterii lui Erdogan au început să emită teoria că asasinul este suporter al lui Fethullah Gülen, inamic declarat al președintelui în funcție. Președintele Erdogan și propaganda oficială au susținut valul de epurări politice care a urmat tentativei eșuate de puci, din iulie.
Sinan Ülgen, fost diplomat turc care lucrează în prezent pentru Carnegie Endowment for International Peace, afirmă că asasinatul din Ankara nu va genera o criză similară celei de după noiembrie 2015, provocată de doborârea avionului militar rusesc în apropierea graniței turco-siriene.
“De această dată, niciuna dintre părți nu este dispusă să escaladeze tensiunile. Din contră, primele declarații oficiale descri evenimentul ca fiind o încercare de sabotare a relațiilor bilaterale aflate în curs de normalizare. Cu siguranță însă, Rusia va dori o investigare amănunțită a atacului și o nominalizare a celor vinovați. Rămâne de văzut dacă va fi acuzat un lup singuratic sau dacă atacul va fi atribuit unei organizații care s-a infiltrat în interiorul forțelor de ordine din Turcia”, declară Sinan Ülgen.
Maxim Suchkov, expert în Orientul Mijlociu la Russian International Affairs Council, este de acord că Turcia și Rusia nu au motive ca uciderea ambasadorului rus să devină o criză de proporții și explică faptul că temătoarele comparații cu celebrul asasinat produs în Sarajevo în urmă cu peste 100 de ani au fost profund exagerate.
”Rusia și Turcia au avut de curând contacte substanțiale la cel mai înalt nivel politic și de comandă militară. Paralele cu episodul care a dus la începerea primului Război Mondial sunt vehiculate fără fond dacă Putin și Erdogan vor continua pe linia deschisă oficial. Sunt mult prea multe interese la mijloc, atât pentru Rusia cât și pentru Turcia, ca relațiile bilaterale să fie lăsate să degenereze”, crede Maxim Suchkov.
