Testul comerțului cu statele UE non-euro: Nu marile economii ne produc deficitul comercial

de Marin Pana | 8.3.2015 .

comert exteriorÎn contextul intenției de a adopta euro în anul 2019, obiectiv deja anunțat public, se pune și problema relațiilor comerciale cu celelalte țări din Uniune care nu fac parte din Eurozonă. Fie pentru că nu s-au angajat în acest sens ( Marea Britanie și Danemarca au clauza de opt-out, care le permite să nu adopte euro), fie pentru că nu doresc (cazul Suediei), fie pentru că au renunțat pentru moment să mai stabilească o dată clară pentru trecerea la moneda unică europeană (Polonia, Ungaria, Cehia, Croația și Bulgaria).

Chestiunea prezintă o importanță deosebită pentru România deoarece trio-ul Ungaria-Polonia-Cehia concentrează aproape două treimi din deficitul înregistrat de noi în schimburile de mărfuri și servicii cu partenerii externi.

(Citiți și: ”Comerţul exterior pe 2014 : Ce se vede dacă dăm deoparte Dacia și Ford”)

Păstrarea cvasiconstantă a cursului de schimb euro-leu (care ne-a pus de facto într-o situație similară cu Bulgaria, care nu și-a păstrat politica monetară, având cursul de schimb indexat la euro) a arătat că leul apare ușor supraevaluat în raport cu forintul, zlotul și coroana (fiind susținut însă de performanța mai bună din schimburile cu marile economii ale zonei euro).

(Click pentru mărire)

(Click pentru mărire)

Cu alte cuvinte, adoptarea euro înaintea colegelor din zona non-euro și înainte de a mai restrânge câte ceva din rezultatul cronic negativ față de ele ne-ar menține un anumit deficit de competitivitate prin preț în raport cu trio-ul menționat.

De reținut, Polonia și Cehia reprezintă partenerii externi de pe locurile șase și șapte ai Zonei Euro, și de aceea, preferă să-și conserve avantajele fără a-și limita marja de manevră.

De remarcat, însă, pe aceste relații ritmurile de creștere ale exporturilor sunt mai mari decât cele ale importurilor, ceea ce ne dă speranțe într-o ameliorare a gradului de acoperire. De reținut, însă, din cauza decalajului deja existent, avansul suplimentar al exporturilor ar trebui să fie semnificativ mai mare și nu doar de ceva mai mult de trei puncte procentuale, precum în cazul Poloniei.

(Click pentru mărire)

(Click pentru mărire)

În raport cu Bulgaria, țară vecină cu care schimburile comerciale se situează la același nivel ca și cu Marea Britanie ( singura mare putere economică a UE din afara Zonei Euro) – probabil pe principiul din fizică potrivit căruia atracția scade cu pătratul distanței – avem încă excedent dar, de această dată, situația este inversă, bulgarii fiind cei care strâng deficitul pe relația cu noi, pe măsură ce leul se apreciază discret în temeni reali față de euro.

Datele pe 2014 arată păstrarea unui excedent remarcabil și util pe relația cu Marea Britanie.
Rezultatele absolute ritmurile de creștere în raport cu Albionul și cele două state nordice (Suedia și Danemarca) sunt rezonabile în context.
Croația este o miză încă prea mică pentru comerțul nostru exterior, dar primele date arată un sold pozitiv în curs de consolidare.

Una peste alta, eforturile de îmbunătățire relativă a competitivității mărfurilor românești ar trebui să se concentreze, încă înainte de a ne apropia de intrarea în Zona Euro, ori spre a penetra mult mai consistent piețele din regiune, ori spre a face inutile o serie de importuri din regiune, la care raportul calitate/preț ne este încă defavorabil.

(Citiți și: ”Economia – made in or by Romania? (4) / Brandurile naționale și valoarea adăugată în industria prelucrătoare”)

Creșterea gradului de acoperire pe relațiile cu Polonia și Ungaria, în mod special, se va constitui într-un adevărat test (poate mai relevant decât cel al nivelului de trai de 60% din media UE) pentru a ști în ce măsură vom reuși să intrăm cu succes în Zona Euro.
Cum s-ar spune în termeni fotbalistici, până să jucăm în Liga Campionilor, trebuie să ne facem bine temele în cupa UEFA.

Publicat la data de 8.3.2015 .

Un raspuns

  1. nelucraciun
    8.3.2015, 10:25 pm

    Am mai abordat subiectul si am explicat deficitul mare in relatia cu Polonia si, in special, Ungaria.
    Este un pseudo-deficit in comertul cu aceste economii, in realitate deficitul acesta este in relatia cu filialele firmelor din Occident, filiale care au sediul in Ungaria, Polonia si, mai putin, Cehia.
    Asta se intampla datorita 1) startului mai bun al Ungariei, Poloniei si Cehiei in relatia cu firmele cccidentale, care si-au instalat acolo sucursalele si nu in Romania, respectiv 2) infrastructura rutiera dezastruoasa din Romania.

Lasa un comentariu


Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara Eurozonei....Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public a...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă luăm...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs și...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea Bancară...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii Central...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că Polonia...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele care...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care băncile...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult. IPC...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui cuprinsă...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% – 5%,...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE. Potrivit...Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în 2019...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor Erste...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic şi...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având în...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale de...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor,...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de vedere...Citeste mai departe »