Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat, marţi, că a venit la BEC cu “toate proiectele posibile”, însă pe legislaţia actuală nu este posibilă înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.
Ministrul de Externe Teodor Meleşcanu a declarat că le-a prezentat reprezentanţilor Biroului Electoral Central o serie de propuneri, iar aceştia au solicitat ca toate propunerile formulate în întâlnire să fie cuprinse într-un document scris.
În rezumat: mai vedem, mai discutăm
Potrivit Mediafax, Teodor Meleşcanu a anunţat că respectivul document va fi transmis în cursul acestei zile, după care “BEC va exprima puncte de vedere despre ceea ce putem să facem şi ceea ce nu putem să facem”.
”În mare măsură, pe legislaţia actuală nu este posibil (să se înfiinţeze noi secţii -n.red.). Se vor face derogări, dacă se vor găsi modalităţi de modificare, atunci putem discuta. Dacă nu, ne vom concentra pe măsurile care privesc fluidizarea votului”, a spus Meleşcanu, întrebat dacă la cel de-al doilea tur al alegerilor va fi suplimentat numărul secţiilor de votare din diaspora.
“Avem un plan de măsuri, ştim ce avem de făcut pentru a fluidiza şi asigura participarea tuturor la vot. O să discutăm şi cu BEC, să vedem în ce măsură propunerile noastre sunt şi în spiritul şi litera legii”, a spus ministrul de Externe, la intrarea în sediul BEC, unde au loc discuţii privind organizarea turului doi al alegerilor prezidenţiale în diaspora.
Întrebat cum se va debloca situaţia în condiţiile în care BEC va reafirma că se poate mări numărului de secţii, iar MAE că nu, Meleşcanu a precizat: “Cel mai bun lucru este ca, faţă în faţă, să discutăm direct, nu să spună unul şi altul să îi răspundă”.
Întrebat dacă aşteaptă o decizie a BEC marţi, Teodor Meleşcanu a spus că Biroul Electoral Central şi Ministerul de Externe sunt “două instituţii responsabile care au acelaşi obiectiv: de a asigura respectarea dreptului românilor de a vota, să vedem împreună ce se poate face”.
Votul din 2 noiembrie şi demisia lui Titus Corlăţean
Teodor Meleşcanu a fost numit luni ministru de Externe, după ce Titus Corlăţean a demisionat de la conducerea MAE.
Titus Corlăţean a spus, după ce şi-a anunţat demisia, că MAE îşi menţine poziţia că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul al doilea. Corlăţean a adăugat că nu acceptă ca MAE să fie implicat într-un joc electoral.
Titus Corlăţean şi-a anunţat demisia după ce, săptămâna trecută, în Bucureşti şi în mai multe oraşe din ţară şi din străinătate au avut loc manifestaţii de protest faţă de modul în care a fost organizat votul în diaspora la primul tur al prezidenţialelor, manifestaţiile având şi un caracter antiguvernamental.
Românii din străinătate au ieşit, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, din 2 noiembrie, în număr record la vot, însă în mai multe capitale europene cozile au fost uriaşe, iar oamenii au protestat faţă de închiderea porţilor în faţa celor care nu au mai putut vota.
La închiderea urnelor, sute de români care voiau să îşi exercite dreptul de vot la Paris, Londra, Munchen şi Viena nu au mai putut face acest lucru întrucât secţiile de votare s-au închis. Nemulţumiţi că au stat ore în şir la coadă şi că procesul electoral s-a desfăşurat cu greutate, oamenii au protestat vehement, iar la Paris au intrat cu forţa în sediul Ambasadei în speranţa că vor fi lăsaţi să voteze dacă sunt în incinta instituţiei.
Românii din diaspora au putut vota, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, în 294 de secţii de votare din 95 de state. MAE a trimis, pentru primul tur, 600.000 de buletine de vot. Potrivit cifrelor oficiale, în jur de trei milioane de români trăiesc în afara ţării, dar se estimează că numărul lor este mai mare.
