Mediile ROBOR ale dobânzilor interbancare au trecut vineri de 3% la scadențele de 6, 9 și 12 luni.
Tendința de creșterea a devenit aproape liniară, moderată dar certă, în ultimele două săptămâni, după saltul de acum o lună, în urma majorării ratei de politică monetară a BNR.
Indicii ROBOR au crescut cu circa o treime de punct procentual (sau cu peste 13% în termeni relativi) faţă de 7 mai, data la care BNR a ridicat cu un sfert de punct procentual rata dobânzii de politică monetară, până la 2,50%.
Dacă ritmul tendinței s-ar păstra constant, dobânda pe piața bancară ar putea ajunge mai devreme de septembrie la pragul de 4%, potrivit analiștilor tehnici, în pofida planurilor băncii centrale.
„Sub nici o formă nu vrem să ajungă acolo (la 4%), de aia acționăm să ducem inflația în jos”, declara Mugur Isărescu, acum o lună, după decizia de majorare a ratei de politică monetară, invocând această decizie ca o măsură de temperare a cererii de lei.
Astfel că, un indiciu important privind tendinţa dobânzii va fi rata anuală a inflaţiei înregistrată în mai şi diferenţa faţă de rata din luna aprilie, care urcase la 5,2%, cel mai înalt nivel din iunie 2013.
Noua valoarea a inflaţiei este aşteptată săptămâna viitoare de la Institutul Naţional de Statistică .
Eventualitatea unei alte majorări a dobânzii de politică monetară (DPM) în 2018 este posibilă, dar va depinde de evoluţia inflaţiei și de fluxul de plasamente ale fondurilor speculative străine atrase de diferențialul de dobândă față de alte piețe, potrivit Erste Group Research.
Totuși, „cum inflația vă scădea în 2018 mai ales din motive bază de raportare statistică, iar creşterea economică deja încetneşte, nevoia de noi majorări a DPM devine mai mică”, mai spune raportul Erste emis vineri.
Un diferențial de dobândă ar putea atrage și mai multe plasamante străine, ducând la o apreciere a leului mai mare decât cea acceptabilă pentru BNR.
Mai mult, în funcţie și de dimensiunea excesului de lichiditate de pe piață, BNR ar putea să amplifice reducerea acestuia, atât prin atragerea în depozitele sale, dar şi prin vânzări de euro pe piaţa valutară.
Suma zilnică plasată de bănci în depozitele BNR a scăzut în 4 iunie sub un miliard de lei, pentru prima dată din 29 iunie 2010 încoace.
ING Bank a estimat că BNR a cheltuit 1,5 miliarde de euro din rezervă pentru a susține leul, retrâgând astfel lichidităţile în lei de pe piaţă.
