vineri

29 martie, 2024

7 decembrie, 2011

Foto: Administrația Prezidențială

Partidele de la guvernare şi în special PDL au lansat în dezbatere publică, anul acesta, politici şi proiecte irealizabile, care au monopolizat atenţia publică şi jurnalele de ştiri, în timp ce legi cu efecte concrete majore au fost adoptate fără să li se dea prea mare importanţă pe scena politică și în presă. cursdeguvernare.ro a întocmit o listă cu cele mai importante proiecte vehiculate, dar de nerealizat atât din punct de vedere al actualei majorităţi parlamentare, cât şi din punct de vedere al timpului necesar implementării.

1. Parlamentul unicameral. În campania prezidenţială din 2009, preşedintele Traian Băsescu a propus un referendum naţional pentru reducerea numărului de parlamentari şi trecerea la Legislativul unicameral. Folosindu-se de deficitul de imagine al parlamentarilor, preşedintele a reuşit să treacă în faţa alegătorilor drept un adversar al senatorilor şi deputaţilor atât de dispreţuiţi de populaţie. Lipit de alegerile prezidenţiale, referendumul l-a ajutat pe Traian Băsescu să câştige al doilea mandat, însă unicameralul rămâne imposibil de transpus în practică cel puțin până la alegerile parlamentare din 2012. Pentru a se trece la Parlamentul unicameral, este nevoie de revizuirea Constituţiei, care necesită votul a două treimi dintre parlamentari, de care actuala Putere nu dispune.

2. Confiscarea extinsă. Proiectul de lege prevede că statul poate confisca averea persoanei condamnate pentru infracţiuni generatoare de câştiguri, fără să fie nevoie să probeze caracterul ilicit al întregii averi. Textul a fost promovat de guvern la Parlament, în iulie, în vacanţa parlamentară, dar nu a fost adoptat de Legislativ toată sesiunea care se încheie în trei săptămâni. În paralel şi Opoziţia a iniţiat un proiect asemănător, dar nici acela nu a avut mai mult succes. După ce a fost dezbătută câteva luni, ideea a fost abandonată.


3. Reorganizarea administrativ-teritorială (Regionalizarea). Despre împărţirea României în regiuni de dezvoltare mai mari decât actualele judeţe se vorbeşte din perioada guvernării Convenţiei Democrate (1996-2000), dar un pas mai decis a fost făcut de Guvernul Năstase (2000-2004), care a adoptat şi un memorandum în acest sens, în mod formal, sub presiunea criteriilor de aderare la UE. Apoi, UDMR a depus la Parament un proiect privind regionalizarea, care descria vechile unităţi administrativ-teritorale din Transilvania în perioada Imperiului Austroungar.

La începutul lunii iunie, preşedintele Traian Băsescu a repus în discuţie regionalizarea şi i-a dat temă premierului Emil Boc să o lanseze în dezbatere. Reîmpărţirea ţării pe 8 regiuni, cu desfiinţarea actualelor judeţe s-a lovit de refuzul Opoziţiei, care dorea menţinerea judeţelor. Nici în coaliţie tema regionalizării în varianta lui Traian Băsescu nu a acumulat adeziuni, pentru că UDMR a fost nemulţumită de posibilitatea ca populaţia maghiară majoritară în judeţele Harghita şi Covasna să fie diluată într-o regiune majoritar românească.

Şi în interorul PDL, o parte a şefilor de consilii judeţene au respins la harta trasată de preşedinte, în care fiefurile lor erau topite în megajudeţe. Regionalizarea este prevăzută, însă, în protocolul coaliției de guvernare, pentru a fi realizată în perioada septembrie 2011 – septembrie 2012. Pare imposibil de realiat pentru că nu există consens nici măcar în coaliţie.

Prin contrast, legi cu efecte puternice au fost adoptate în linişte, unele cu complicitatea Opoziţiei, fără o dezbatere consistentă la nivelul publicului.


1. Alegeri într-un singur tur pentru primari. La sfârştul lunii mai, Parlamentul a adoptat un proiect de lege prin care primarii vor fi aleşi dintr-un singur tur de scrutin începând cu alegerile din anul 2012. Astfel, ar putea deveni primari chiar şi candidaţi care obţin 10-15% din voturi, deşi nu au fost învestiţi cu reprezentativitatea conferită de majoritatea cetăţenilor prezenţi la urne. Legea a fost adoptată în linişte, printre iniţiatori fiind parlamentari PDL, PSD, PNL, UNPR, minorităţi.

2. Legea dialogului social şi Codul Muncii. Cele două proiecte de lege fundamentale pentru piaţa muncii din România au fost adoptate prin angajarea răspunderii Guvernului, fără dezbatere parlamentară. Dacă pentru Codul Muncii Opoziţia s-a lansat în dezbateri contradictorii cu Puterea, în mass-media, Legea dialogului social a trecut oarecum neobservată atât pe plan politic, cât şi în societate. Prin aceste legi, contractele colective de muncă la nivel de ramură au dispărut, iar multe dintre sindicate şi-au pierdut reprezentativitatea şi poziţiile  la negocieri.

3. Codul social. Legea a trecut destul de greu de Parlament, după ce Opoziţia a reuşit să tergiverseze adoptarea ei, în Senat. Cu efecte de reducere a numărului persoanelor asistate social, textul legislativ a avut parte mai mult de controverse la nivel ideologic decât de dezbateri punctuale pe scena publică, deşi pentru punerea lui în aplicare, e nevoie de modificarea a curca 20 de legi.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: