Taxarea muncii în România și fiscalitatea pe 1 euro/net în Europa. Dilema reducerii CAS la angajator

de Marin Pana | 3.4.2014 .

România s-a plasat anul trecut pe locul 7 în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile cu forța de muncă față de suma netă încasată de un angajat.

Calculele făcute de Molinari Economic Institute privind povara fiscală pentru un lucrător în țările membre UE au arătat că pentru fiecare euro ajuns la acesta patronul are cheltuieli de 1,83 euro dacă achită întocmai toate taxele și impozitele prevăzute de lege.

Înaintea nostră în topul încărcării fiscale a forței de muncă se află trei din cele patru mari puteri occidentale, Franța (2,16 euro), Germania (2 euro) și Italia (1,94 euro).

Dintre fostele țări din blocul estic ce au intrat în UE, doar Ungaria are un nivel mai mare al acestor cheltuieli, cu 1,97 euro pentru fiecare euro încasat de angajat.

(Citiți și: Conferință cursdeguvernare.ro / Nu mai păcălim pe nimeni cu cota unică de 16%. Povara fiscală totală este printre cele mai mari”)

Dilema reducerii CAS la angajator

Reducerea cu cinci puncte procentuale a contribuțiilor de asigurări sociale din partea angajatorului, de la 20,8% la 15,8%, ar avea ca efect doar diminuarea de la 1,83 euro la 1,76 euro a cheltuielilor pentru plata unui euro către angajat. Ceea ce ne-ar păstra pe locul nouă între statele UE și peste media europeană. Și la mare distanță de vecinii bulgari ( cu doar 1,50 euro, ei se află pe locul 23 la fiscalitatea aplicată pe forța de muncă).

De reținut, aplicarea succesivă a cotelor de 16,5% ( sumă a contribuțiilor pentru pensii, sănătate și șomaj) și 16% impozit pe venit, duce din start costul achitat pentru salariul net la 1,40 euro chiar și fără ca angajatorul să achite nimic. Chiar și în acest caz ne-am situa cu costul forței de muncă peste Malta, Irlanda și Cipru.

Prin urmare, ar fi de luat în calcul ori diminuarea simultană a impozitelor ce figurează în sarcina angajatului, ori o aplicare uniformă a unor deduceri (personale și pentru persoanele aflate în întreținere) semnificativ mai mari. Ideea de protecție socială care să stimuleze munca ar fi ca statul să nu ia din banii celor cu obligații familiale în loc să le dea după ce i-a taxat exagerat și aproape uniform.

O mențiune aparte se cuvine pentru finanțarea sistemului de asigurări sociale. Respectiv a plății pensiilor din taxele aplicate pe salarii, atât pe partea angajatului cât și pe partea angajatorului.

Simplificat, reducerea de cinci puncte procentuale a taxelor la angajator ar însemna o diminuare de la 26,8% din salarii la 21,8% din salarii pentru anul 2014.

(Citiți și: ”Costul forței de muncă în țările UE – comparații utile pentru o Românie (din nou) originală”)

Din contribuția de 10,5% din salariul brut a angajatului, doar șase procente se duc la Bugetul asigurărilor sociale, în timp ce 4,5% se duc la alimentarea pensiilor obligatorii administrate privat. Dacă și cele 20,8% achitate de angajator se vor reduce la 15,8%, atunci gradul de acoperire al cheltuielilor bugetului de pensii, situat în prezent la circa 75% se va duce spre 60%.

Din moment ce acest buget este prevăzut a fi echilibrat prin lege, diferența va fi suportată obligatoriu de la bugetul de stat. Concret, va trebui găsită o altă sursă de finanțare din impozite și taxe de tipul impozitului pe venit, accizelor sau TVA pentru achitarea unei părți de 15% din valoarea fiecărei pensii achitate în România.

De aici și dilema în care ne găsim:
Pe de o parte, ar trebui să reducem taxarea forței de muncă pentru a creea noi locuri de muncă și a scoate o parte din cele existente din economia neagră. Ceea ce ar fi și în spiritul uzanțelor europene.
Pe de alta, pe această cale crește deficitul veniturilor aferente bugetului de pensii, care nu va putea fi acoperit decât prin alte taxe și impozite
.

Publicat la data de 3.4.2014 .

7 comentarii

  1. casandra
    4.4.2014, 1:36 pm

    Onest ar fi să vedem un tablou complet al remunerării muncii. Comparativ cu media UE, nu-i aşa?
    1. Din valorea adăugată brută (VAB) creată într-un an în economie, ca rod al activităţii capitalului şi forţei de muncă, o parte revine forţei de muncă sub forma complexă a remunerării (conţine salariile ente, cotnribuţiile sociale plătite de angajat şi angajator, impozitul reţinut la sursă pe vneitul de salarii, costuri de recrutare şi formare profesională, etc). În UE28, “remunerarea salariaţilor” reprezintă 49.4% din PIB. În România, 33,2% din PIB. Despre o parte a acestei remunerări se plânge autorul în articol. Probabil că, dacă remunerarea salariaţilro ar fi mai generoasă, cotele de contribuţii sociale ar putea să scadă.
    2. Partea de VAB pe care capitalul şi-o rezervă în România este de55,1% din PIB, conform Eurostat. In UE28 media acestui indicator este de 38,6% din PIB.

    Este de o ipocrizie fără margini şi fără ruşine să deplângem costurile cu 1 euro de salariu net – ştiind că aceste costuri se raportează tot la indicatorul numit “remunerarea salariaţilor”, şi să nu privim spre cota nesimţită de remunerare a cpaitalului sub forma execedentului brut de exploatare. În fond, din contribuţiile sociale se plătesc pensiile şi procedurile medicale de care au nevoie copiii şi părinţii pensionari ai salariaţilor. Nu este timpul cumva să mai scadă un pic execedentul brut de explaotare, mai mare în România decât media UE? Am observa atunci că este posibilă reducerea cotelor de contribuţii sociale şi nişte deduceri personale mai serioase.
    Să ne atingem de “vaca sacră” a remuenrării capitalului, oricum la cote prea mari la noi. Nu s epoate? Ba se poate, dar într-o schemă fiscală modificată şi adaptată libertăţilor pe care globalizarea le-a dăruit capitalului.

  2. mp
    4.4.2014, 2:32 pm

    Da, problema e complexa.
    Polonia si Slovacia au remunerarea salariatilor si mai mica.
    “Cum se distribuie veniturile? Din PIB, adica tot ce se produce in economie intr-un an, putin peste o treime (37%) merge la forta de munca (salarii, indemnizatii si contributii in seama angajatorului), jumatate reprezinta excedentul brut de exploatare (51%) deci merge la patroni si ceea ce ramane, o pondere de 12% merge la stat (taxe pe productie si importuri minus subventii).”
    vzei articol Cristian Socol ZF 18 noiembrie 2013

  3. iooo
    5.4.2014, 4:47 pm

    procentul pib redus ce revine salariatilor este rezultatul unei economii slab concurentiale, paradoxal pentru cresterea acestui procent este necesara reducerea tva-ului si nu a taxarii muncii (nu implic ca nu ar fi mare impozitarea) daca exista concurenta, preturile se stabilizeaza si salariile cresc, in acelasi timp trebuie redusa masiv birocratia pt immuri multa lume nu intelege ca pt o firma mica angajarea unui contabil plata a n impozite de n ori pe an e o corvoada imensa si de multe ori cei care se gandesc sa inceapa o afacere renunta rapid dupa ce pun pe hartie planul real sau la scurt timp dupa pornire ( max 6 luni), deci cum sa nu plateasca prost putinii antrepronori care reusesc sa treaca peste acest hopuri?
    Doar dupa ce aceste lucruri sunt rezolvate putem vb de reducerea taxelor pe munca, sa nu uitam ca romanul se descurca cu taxele pe munca luand banii in plic cu tva-ul si birocratia e mai greu insa, de fapt tinand cont de nivelul de dezv a ec romanesti nici nu ar trebui sa avem tva mai ales ca UE ne impune accize si deci consumul daunator este deja taxat.
    o solutie ar fi impozitarea tuturor activelor pers fizice si juridice cu 2% pe an sa spunem si eliminarea in intregime a tva-ului eventual si o reducere a cotei unice la 15% sa nu aiba motive inv straini sa se ingrijoreze daca experimentul nu merge
    iar daca experimentul merge si incasarea acestui impozit este de peste 90% e inevitabila scaderea impozitarii muncii de preferat la angajat pt ca acesta sa redirectioneze banii catre economia reala si nu la angajator cum propune actual psd-ul ceea ce ajuta in aceeasi masura si companiile de stat si cele care fac afaceri cu statul si cele paravan pe care se spala banii mafiotilor etc

    • mau
      23.4.2014, 11:26 am

      “impozitarea tuturor activelor pers fizice si juridice cu 2% pe an” 🙂

      ar fi senzational, cu alte cuvinte platesti chirie pe locuinta proprietate personala, pe masina, pe frigider

      geniala idee!!

      • iooo
        20.6.2014, 11:29 am

        si mai geniala e ideea tva-ului sa dai statului ditamai coltu dintr-o paine sau dintr-un salam, asa e mai bine nu? adik daca n-ai dai da daca ai sa nu dai :))

  4. Iulian
    27.5.2014, 7:59 am

    Costul unui angajator vizavi de un angajat in Romania la ora actuala 2014 este de 80% fata de salarul net ! Romania are printre cele mai ridicate costuri salariale din lume !!!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stânga incoerentă / Inegalitatea distribuirii veniturilor compromite perspectivele României

România a aderat la Uniunea Europeană cu cea mai mare inegalitate a veniturilor populaţiei dintre statele membre şi se menţine pe locul doi, potrivit...Citeste mai departe »

Marin Pana

Calitatea locului de muncă: Țara din UE în care munca nu te scoate din sărăcie

„Dacă munceşti nu mai ai timp să faci bani” potrivit unei zicale româneşti tot mai populare, confirmată de datele publicate de Eurostat. Care ne...Citeste mai departe »

Marin Pana

Românii – locul 2 în UE la inactivitate, după verii italieni. Femeile – cheia problemei

România s-a situat în 2016 pe locul doi la indicatorul naţional de inactivitate calculat în Uniunea Europeană, după Italia şi alături de Croaţia, dar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Demografia afacerilor ne plasează la mare distanţă de fostele state socialiste şi la coada UE. Implicaţiile

Omul este cel mai preţios capital. Puține sunt însă întreprinderile româneşti care focalizează pe acest principiu, deoarece figurăm ultimii sau printre ultiumii la ponderea...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea PIB – calitate tot mai slabă. Atenţie la evoluţia preţurilor din economie!

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,6% în termeni reali pe primul trimestru al anului în curs...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română