Cum și cât taxează România în raport cu media europeană

de Marin Pana | 17.7.2014 .

Potrivit raportului pe anul 2014 privind tendințele de taxare în țările UE, decalajul dintre impozitele colectate de România și media UE 28 a fost de peste 11 puncte procentuale ( 28,3% din PIB față de 39,4% din PIB pentru UE 28, date definitive prelucrate pentru 2012. România se plasează astfel pe locul patru, la un nivel comparabil cu Bulgaria și Letonia (fiecare cu câte 27,9%).

În structură, prin comparație cu distribuția relativ echilibrată pe media UE 28, taxele aplicate la noi sunt puternic concentrate pe partea de taxe indirecte ( accize și TVA) și semnificativ mai mici pe zona de impozite directe ( pe venit, pe profit, pe avere etc.), în timp ce la contribuții sociale valorile sunt comparabile (de unde și un argument în favoarea neaplicării reducerii taxelor aferente).

(Citiți și: ”Repartizarea reducerii CAS – angajator/angajat – din perspectiva evoluțiilor europene”)

Dacă facem ajustarea structurii cu nivelul absolut al taxelor colectate, se poate observa că taxele indirecte colectate nu sunt, însă, prea ridicate ci ar mai fi nevoie de o creștere suplimentară de un procent și jumătate pentru a prinde din urmă media europeană. De reținut că datele prezentate de Eurostat se referă la rezultatul final efectiv pentru visteria statului, nu la nivelul de taxare impus prin lege și afectat de gradul (la noi, redus) de colectare.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Foarte interesant, dacă vrem să ne înscriem pe coordonate bugetare europene, ar trebui să creștem taxele directe colectate la un nivel mai mult decât dublu. Total contrar celor vehiculate mediatic și intrate pe post de clișeu în conștiința publică. Argumentul împotriva reacțiilor negative ar fi simplu: de unde nu-s ( venituri), nici Dumnezeu nu cere (cheltuieli).

(Citiți și: ”Dinspre Bismarck spre Bevridge: Reducerea CAS, efectul asupra pensiilor și comparația cu Europa”)

Afirmația rezonabilă că statul nu ia nimic să se afle în treabă ci redistribuie de la unii la alții, întâmpină două probleme. O problemă este că s-a perpetuat deja ideea că s-ar putea face cheltuieli sociale de nivel francez sau german cu venituri de tip americano-irlandez. A doua problemă este neîncrederea în capacitatea statului de a folosi eficient pe căi legale fondurile mai mari colectate.

În acest context, pentru edificare, să vedem ce coincidență interesantă conțin cifrele furnizate de studiul publicat pe site-ul Eurostat. Dacă se face trimitere la fondurile alocate pentru protecție socială ca procentaj în PIB, se poate observa: 1. Ar trebui să crească cu aproape 40% pentru a respecta uzanțele europene; 2.gradul real de acoperire al necesarului ”european” este de 72%, exact cât acoperă în prezent veniturile din CAS necesarul pentru plata pensiilor.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Din concluziile pe care autorii studiului le trag referitor la România, se poate observa și un paradox. Rata implicită de taxare în România comparativ cu media UE 28 este mai mare pe consum și mai mică pe muncă. Dacă am vrea să ne aliniem la media europeană ar trebui să reducem TVA și să creștem taxarea muncii.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

De altfel, ar trebui, în aceeași idee de ”europenizare” a impozitării, să majorăm semnificativ mai multe taxe ( ca să ne iasă la final același procentaj de venituri în PIB din care să putem face și protecție socială, și sănătate și învățămînt și investiții etc. la valori comparabile – fie și doar ca pondere în PIB – cu cele din UE) , după cum urmează:

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Deocamdată, însă, vrem să trăim și să beneficiem de servicii din partea statului ca și cum am fi în Franța sau Germania ( păstrând proporțiile de dezvoltare) dar să plătim doar 72% ( coincidență prin raportarea ponderii veniturilor în PIB prezentate la început) din factură. Adică unii 100%, prin nivelurile teoretic mari de impozitare, iar alții vreo 40% sau deloc, prin practicile de evaziune, evitare fiscală sau orice nu ne scoate bani din buzunare.

Este un reflex moștenit din vremea marilor raportări de succese în edificarea societății socialiste (acum, desigur, capitaliste) multilateral dezvoltate. Parafrazându-l pe academicianul N.N. Constantinescu într-o zicere referitoare la PIB, noi ne facem că plătim impozite și apoi ele se fac că vin, prin serviciile asigurate de stat, către noi. Rămâne de văzut ce politicieni se încumetă să explice de ce două paie nu ajung la trei măgari.

Publicat la data de 17.7.2014 .

8 comentarii

  1. casandra
    17.7.2014, 10:13 pm

    În sfârșit, adevărul!
    Poate că autorul nu se supără dacă ofer aici adresa la care poate fi citit studiul.
    http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_structures/2014/report.pdf

    Este absolut adevărată concluzia dumneavoastră, domnule Pană. Și este revoltător că exact cei cu cumportamentele evazioniste cele mai nerușinate sunt cei mai guralivi.
    O singură mențiune aș face: chiar dacă taxarea muncii nu pare excesiv de mare la noi, dacă o raportăm la faptul că cheltuielile salariale totale reprezintă doar 34% din PIB, reiese că impozitarea muncii este dificil de suportat. căci, la salariile nete trebuie să aplicăm și taxa pe consum, ca să vedem că din munca salariată nu rămâne mare lucru la final.

  2. gecko
    18.7.2014, 9:26 am

    Uhhh, si cand vedem la TV sau media atatea sfaturi de la oamenii nostri de afaceri, politicieni, slugi ale unor politicieni care ne arata ce nivel ridicat avem de fiscalitate.
    De ani de zile ma chinui sa explic prietenilor ca in ROmania sunt conditii prielnice de afaceri. Problema o reprezinta anumite autoritati care sufoca comerciantii de buna credinta (controale, amenzi pt. cea mai mica greseala, etc.) si nu penalizeaza pe cei fara de lege/evazionisti care isi construiesc averi fara sa fie deranjati in niciun fel, nici chiar atunci cand au fost prinsi in flagrant delict. Sper ca directiva la care dna Macovei a avut o contributie majora (ref. confiscarea extinsa a averilor dobandite din infractiuni) sa fie implementata cat mai curand in Romania, inclusiv pe partea de aplicare….de fapt aici este problema majora ->aplicarea legii, si modul in care isi fac treaba autoritatile statului!

  3. Valentin
    18.7.2014, 11:32 am

    Raportul acesta trebuie coroborat cu un raport care sa indice nivelul de taxare la nivelul unui venit mediu pe economie. Pentru ca degeaba e loc si se doreste sa se creasca nivelul taxarii. Vom avea taxe europene, preturi europene si venituri romanesti.

    Cresterea taxelor se poate face numai daca cetateanul are bunastarea necesara astfel incat aceste cresteri sa nu fie privite ca noi impovarari fiscale.
    Nu m-ar deranja sa platesc taxe mai mari daca as vedea ca banii colectati sunt investiti cu cap si rezultatele sunt vizibile.

  4. Catalin Toma
    19.7.2014, 8:14 pm

    Este corecta ideea ca ar trebui modificata proportia dintre impozitarea muncii si impozitarea rezultatelor acesteia dar…daca nu se va umbla in jos la impozitarea muncii (in special a celei inalt calificate) si vom continua sa ne raportam steril la sisteme fiscale din economii consolidate o sa vedem in continuare cum pierdem forta de munca inalt calificata in favoarea altor tari si implicit principalii creatori de plusvaloare. Cred ca anumite domenii merita un regim fiscal modificat, pentru o perioada de 5-10 ani, in sectoarele economice sau sociale considerate strategice.

    In alta ordine de idei, ar fi interesant de vazut si structura cheltuielior bugetare in tarile UE.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română