Cum și cât taxează România în raport cu media europeană

de Marin Pana | 17.7.2014 .

Potrivit raportului pe anul 2014 privind tendințele de taxare în țările UE, decalajul dintre impozitele colectate de România și media UE 28 a fost de peste 11 puncte procentuale ( 28,3% din PIB față de 39,4% din PIB pentru UE 28, date definitive prelucrate pentru 2012. România se plasează astfel pe locul patru, la un nivel comparabil cu Bulgaria și Letonia (fiecare cu câte 27,9%).

În structură, prin comparație cu distribuția relativ echilibrată pe media UE 28, taxele aplicate la noi sunt puternic concentrate pe partea de taxe indirecte ( accize și TVA) și semnificativ mai mici pe zona de impozite directe ( pe venit, pe profit, pe avere etc.), în timp ce la contribuții sociale valorile sunt comparabile (de unde și un argument în favoarea neaplicării reducerii taxelor aferente).

(Citiți și: ”Repartizarea reducerii CAS – angajator/angajat – din perspectiva evoluțiilor europene”)

Dacă facem ajustarea structurii cu nivelul absolut al taxelor colectate, se poate observa că taxele indirecte colectate nu sunt, însă, prea ridicate ci ar mai fi nevoie de o creștere suplimentară de un procent și jumătate pentru a prinde din urmă media europeană. De reținut că datele prezentate de Eurostat se referă la rezultatul final efectiv pentru visteria statului, nu la nivelul de taxare impus prin lege și afectat de gradul (la noi, redus) de colectare.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Foarte interesant, dacă vrem să ne înscriem pe coordonate bugetare europene, ar trebui să creștem taxele directe colectate la un nivel mai mult decât dublu. Total contrar celor vehiculate mediatic și intrate pe post de clișeu în conștiința publică. Argumentul împotriva reacțiilor negative ar fi simplu: de unde nu-s ( venituri), nici Dumnezeu nu cere (cheltuieli).

(Citiți și: ”Dinspre Bismarck spre Bevridge: Reducerea CAS, efectul asupra pensiilor și comparația cu Europa”)

Afirmația rezonabilă că statul nu ia nimic să se afle în treabă ci redistribuie de la unii la alții, întâmpină două probleme. O problemă este că s-a perpetuat deja ideea că s-ar putea face cheltuieli sociale de nivel francez sau german cu venituri de tip americano-irlandez. A doua problemă este neîncrederea în capacitatea statului de a folosi eficient pe căi legale fondurile mai mari colectate.

În acest context, pentru edificare, să vedem ce coincidență interesantă conțin cifrele furnizate de studiul publicat pe site-ul Eurostat. Dacă se face trimitere la fondurile alocate pentru protecție socială ca procentaj în PIB, se poate observa: 1. Ar trebui să crească cu aproape 40% pentru a respecta uzanțele europene; 2.gradul real de acoperire al necesarului ”european” este de 72%, exact cât acoperă în prezent veniturile din CAS necesarul pentru plata pensiilor.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Din concluziile pe care autorii studiului le trag referitor la România, se poate observa și un paradox. Rata implicită de taxare în România comparativ cu media UE 28 este mai mare pe consum și mai mică pe muncă. Dacă am vrea să ne aliniem la media europeană ar trebui să reducem TVA și să creștem taxarea muncii.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

De altfel, ar trebui, în aceeași idee de ”europenizare” a impozitării, să majorăm semnificativ mai multe taxe ( ca să ne iasă la final același procentaj de venituri în PIB din care să putem face și protecție socială, și sănătate și învățămînt și investiții etc. la valori comparabile – fie și doar ca pondere în PIB – cu cele din UE) , după cum urmează:

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Deocamdată, însă, vrem să trăim și să beneficiem de servicii din partea statului ca și cum am fi în Franța sau Germania ( păstrând proporțiile de dezvoltare) dar să plătim doar 72% ( coincidență prin raportarea ponderii veniturilor în PIB prezentate la început) din factură. Adică unii 100%, prin nivelurile teoretic mari de impozitare, iar alții vreo 40% sau deloc, prin practicile de evaziune, evitare fiscală sau orice nu ne scoate bani din buzunare.

Este un reflex moștenit din vremea marilor raportări de succese în edificarea societății socialiste (acum, desigur, capitaliste) multilateral dezvoltate. Parafrazându-l pe academicianul N.N. Constantinescu într-o zicere referitoare la PIB, noi ne facem că plătim impozite și apoi ele se fac că vin, prin serviciile asigurate de stat, către noi. Rămâne de văzut ce politicieni se încumetă să explice de ce două paie nu ajung la trei măgari.

Publicat la data de 17.7.2014 .

8 comentarii

  1. casandra
    17.7.2014, 10:13 pm

    În sfârșit, adevărul!
    Poate că autorul nu se supără dacă ofer aici adresa la care poate fi citit studiul.
    http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_structures/2014/report.pdf

    Este absolut adevărată concluzia dumneavoastră, domnule Pană. Și este revoltător că exact cei cu cumportamentele evazioniste cele mai nerușinate sunt cei mai guralivi.
    O singură mențiune aș face: chiar dacă taxarea muncii nu pare excesiv de mare la noi, dacă o raportăm la faptul că cheltuielile salariale totale reprezintă doar 34% din PIB, reiese că impozitarea muncii este dificil de suportat. căci, la salariile nete trebuie să aplicăm și taxa pe consum, ca să vedem că din munca salariată nu rămâne mare lucru la final.

  2. gecko
    18.7.2014, 9:26 am

    Uhhh, si cand vedem la TV sau media atatea sfaturi de la oamenii nostri de afaceri, politicieni, slugi ale unor politicieni care ne arata ce nivel ridicat avem de fiscalitate.
    De ani de zile ma chinui sa explic prietenilor ca in ROmania sunt conditii prielnice de afaceri. Problema o reprezinta anumite autoritati care sufoca comerciantii de buna credinta (controale, amenzi pt. cea mai mica greseala, etc.) si nu penalizeaza pe cei fara de lege/evazionisti care isi construiesc averi fara sa fie deranjati in niciun fel, nici chiar atunci cand au fost prinsi in flagrant delict. Sper ca directiva la care dna Macovei a avut o contributie majora (ref. confiscarea extinsa a averilor dobandite din infractiuni) sa fie implementata cat mai curand in Romania, inclusiv pe partea de aplicare….de fapt aici este problema majora ->aplicarea legii, si modul in care isi fac treaba autoritatile statului!

  3. Valentin
    18.7.2014, 11:32 am

    Raportul acesta trebuie coroborat cu un raport care sa indice nivelul de taxare la nivelul unui venit mediu pe economie. Pentru ca degeaba e loc si se doreste sa se creasca nivelul taxarii. Vom avea taxe europene, preturi europene si venituri romanesti.

    Cresterea taxelor se poate face numai daca cetateanul are bunastarea necesara astfel incat aceste cresteri sa nu fie privite ca noi impovarari fiscale.
    Nu m-ar deranja sa platesc taxe mai mari daca as vedea ca banii colectati sunt investiti cu cap si rezultatele sunt vizibile.

  4. Catalin Toma
    19.7.2014, 8:14 pm

    Este corecta ideea ca ar trebui modificata proportia dintre impozitarea muncii si impozitarea rezultatelor acesteia dar…daca nu se va umbla in jos la impozitarea muncii (in special a celei inalt calificate) si vom continua sa ne raportam steril la sisteme fiscale din economii consolidate o sa vedem in continuare cum pierdem forta de munca inalt calificata in favoarea altor tari si implicit principalii creatori de plusvaloare. Cred ca anumite domenii merita un regim fiscal modificat, pentru o perioada de 5-10 ani, in sectoarele economice sau sociale considerate strategice.

    In alta ordine de idei, ar fi interesant de vazut si structura cheltuielior bugetare in tarile UE.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română