Cum și cât taxează România în raport cu media europeană

De Marin Pana | 17.7.2014 .

Potrivit raportului pe anul 2014 privind tendințele de taxare în țările UE, decalajul dintre impozitele colectate de România și media UE 28 a fost de peste 11 puncte procentuale ( 28,3% din PIB față de 39,4% din PIB pentru UE 28, date definitive prelucrate pentru 2012. România se plasează astfel pe locul patru, la un nivel comparabil cu Bulgaria și Letonia (fiecare cu câte 27,9%).

În structură, prin comparație cu distribuția relativ echilibrată pe media UE 28, taxele aplicate la noi sunt puternic concentrate pe partea de taxe indirecte ( accize și TVA) și semnificativ mai mici pe zona de impozite directe ( pe venit, pe profit, pe avere etc.), în timp ce la contribuții sociale valorile sunt comparabile (de unde și un argument în favoarea neaplicării reducerii taxelor aferente).

(Citiți și: ”Repartizarea reducerii CAS – angajator/angajat – din perspectiva evoluțiilor europene”)

Dacă facem ajustarea structurii cu nivelul absolut al taxelor colectate, se poate observa că taxele indirecte colectate nu sunt, însă, prea ridicate ci ar mai fi nevoie de o creștere suplimentară de un procent și jumătate pentru a prinde din urmă media europeană. De reținut că datele prezentate de Eurostat se referă la rezultatul final efectiv pentru visteria statului, nu la nivelul de taxare impus prin lege și afectat de gradul (la noi, redus) de colectare.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Foarte interesant, dacă vrem să ne înscriem pe coordonate bugetare europene, ar trebui să creștem taxele directe colectate la un nivel mai mult decât dublu. Total contrar celor vehiculate mediatic și intrate pe post de clișeu în conștiința publică. Argumentul împotriva reacțiilor negative ar fi simplu: de unde nu-s ( venituri), nici Dumnezeu nu cere (cheltuieli).

(Citiți și: ”Dinspre Bismarck spre Bevridge: Reducerea CAS, efectul asupra pensiilor și comparația cu Europa”)

Afirmația rezonabilă că statul nu ia nimic să se afle în treabă ci redistribuie de la unii la alții, întâmpină două probleme. O problemă este că s-a perpetuat deja ideea că s-ar putea face cheltuieli sociale de nivel francez sau german cu venituri de tip americano-irlandez. A doua problemă este neîncrederea în capacitatea statului de a folosi eficient pe căi legale fondurile mai mari colectate.

În acest context, pentru edificare, să vedem ce coincidență interesantă conțin cifrele furnizate de studiul publicat pe site-ul Eurostat. Dacă se face trimitere la fondurile alocate pentru protecție socială ca procentaj în PIB, se poate observa: 1. Ar trebui să crească cu aproape 40% pentru a respecta uzanțele europene; 2.gradul real de acoperire al necesarului ”european” este de 72%, exact cât acoperă în prezent veniturile din CAS necesarul pentru plata pensiilor.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Din concluziile pe care autorii studiului le trag referitor la România, se poate observa și un paradox. Rata implicită de taxare în România comparativ cu media UE 28 este mai mare pe consum și mai mică pe muncă. Dacă am vrea să ne aliniem la media europeană ar trebui să reducem TVA și să creștem taxarea muncii.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

De altfel, ar trebui, în aceeași idee de ”europenizare” a impozitării, să majorăm semnificativ mai multe taxe ( ca să ne iasă la final același procentaj de venituri în PIB din care să putem face și protecție socială, și sănătate și învățămînt și investiții etc. la valori comparabile – fie și doar ca pondere în PIB – cu cele din UE) , după cum urmează:

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Deocamdată, însă, vrem să trăim și să beneficiem de servicii din partea statului ca și cum am fi în Franța sau Germania ( păstrând proporțiile de dezvoltare) dar să plătim doar 72% ( coincidență prin raportarea ponderii veniturilor în PIB prezentate la început) din factură. Adică unii 100%, prin nivelurile teoretic mari de impozitare, iar alții vreo 40% sau deloc, prin practicile de evaziune, evitare fiscală sau orice nu ne scoate bani din buzunare.

Este un reflex moștenit din vremea marilor raportări de succese în edificarea societății socialiste (acum, desigur, capitaliste) multilateral dezvoltate. Parafrazându-l pe academicianul N.N. Constantinescu într-o zicere referitoare la PIB, noi ne facem că plătim impozite și apoi ele se fac că vin, prin serviciile asigurate de stat, către noi. Rămâne de văzut ce politicieni se încumetă să explice de ce două paie nu ajung la trei măgari.

Publicat la data de 17.7.2014 .

8 comentarii

  1. casandra
    17.7.2014, 10:13 pm

    În sfârșit, adevărul!
    Poate că autorul nu se supără dacă ofer aici adresa la care poate fi citit studiul.
    http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_structures/2014/report.pdf

    Este absolut adevărată concluzia dumneavoastră, domnule Pană. Și este revoltător că exact cei cu cumportamentele evazioniste cele mai nerușinate sunt cei mai guralivi.
    O singură mențiune aș face: chiar dacă taxarea muncii nu pare excesiv de mare la noi, dacă o raportăm la faptul că cheltuielile salariale totale reprezintă doar 34% din PIB, reiese că impozitarea muncii este dificil de suportat. căci, la salariile nete trebuie să aplicăm și taxa pe consum, ca să vedem că din munca salariată nu rămâne mare lucru la final.

  2. gecko
    18.7.2014, 9:26 am

    Uhhh, si cand vedem la TV sau media atatea sfaturi de la oamenii nostri de afaceri, politicieni, slugi ale unor politicieni care ne arata ce nivel ridicat avem de fiscalitate.
    De ani de zile ma chinui sa explic prietenilor ca in ROmania sunt conditii prielnice de afaceri. Problema o reprezinta anumite autoritati care sufoca comerciantii de buna credinta (controale, amenzi pt. cea mai mica greseala, etc.) si nu penalizeaza pe cei fara de lege/evazionisti care isi construiesc averi fara sa fie deranjati in niciun fel, nici chiar atunci cand au fost prinsi in flagrant delict. Sper ca directiva la care dna Macovei a avut o contributie majora (ref. confiscarea extinsa a averilor dobandite din infractiuni) sa fie implementata cat mai curand in Romania, inclusiv pe partea de aplicare….de fapt aici este problema majora ->aplicarea legii, si modul in care isi fac treaba autoritatile statului!

  3. Valentin
    18.7.2014, 11:32 am

    Raportul acesta trebuie coroborat cu un raport care sa indice nivelul de taxare la nivelul unui venit mediu pe economie. Pentru ca degeaba e loc si se doreste sa se creasca nivelul taxarii. Vom avea taxe europene, preturi europene si venituri romanesti.

    Cresterea taxelor se poate face numai daca cetateanul are bunastarea necesara astfel incat aceste cresteri sa nu fie privite ca noi impovarari fiscale.
    Nu m-ar deranja sa platesc taxe mai mari daca as vedea ca banii colectati sunt investiti cu cap si rezultatele sunt vizibile.

  4. Catalin Toma
    19.7.2014, 8:14 pm

    Este corecta ideea ca ar trebui modificata proportia dintre impozitarea muncii si impozitarea rezultatelor acesteia dar…daca nu se va umbla in jos la impozitarea muncii (in special a celei inalt calificate) si vom continua sa ne raportam steril la sisteme fiscale din economii consolidate o sa vedem in continuare cum pierdem forta de munca inalt calificata in favoarea altor tari si implicit principalii creatori de plusvaloare. Cred ca anumite domenii merita un regim fiscal modificat, pentru o perioada de 5-10 ani, in sectoarele economice sau sociale considerate strategice.

    In alta ordine de idei, ar fi interesant de vazut si structura cheltuielior bugetare in tarile UE.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cum a taxat UE munca în 2015. Taxele României și salarizarea pe domenii de activitate

calcula-taxe-munca Câștigul salarial mediu net în România pe 2015 a fost de 1.859 lei ( echivalentul a 418 euro) pe lună, în creștere cu 9,5%...Citeste mai departe »

Marin Pana

Punctul de plecare al strategiei de țară: Forța de muncă. O comparație a angajărilor cu structura europeană

muncitor Strategia de țară se va axa inevitabil pe politici duse de stat asupra celor trei factori care intervin în procesele economice: munca, resursele naturale...Citeste mai departe »

Marin Pana

Paradoxul costului cu forța de muncă în România

forta-de-munca Datele Eurostat ne arată că suntem lideri în Uniunea Europeană la creșterea costului orar cu forța de muncă din 2004 încoace, dar figurăm la...Citeste mai departe »

Marin Pana

Calculul ignorat de autorități: De ce nu ajung contribuțiile bazate pe salariu pentru banii de pensii. Situația pe regiuni

fluturas-salariu-pensie Diferența dintre salariul mediu taxat pentru plata asigurărilor sociale, publicat de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), și câștigul salarial mediu anunțat lunar de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Paradox – Nivelul de trai din regiunile predominant urbane ale României, peste media UE. Explicația

Digital Camera O analiză făcută de Eurostat pe baza datelor definitive ale valorilor PIB din ultimii ani oferă o surpriză de proporții pentru noi. România figurează...Citeste mai departe »
valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Căderea Alepului: Ultimele zile ale bătăliei, primele zile ale unei noi tragedii?

Despre tragedia Siriei nu se poate scrie uşor. Analizele nu pot nicicum exclude emoţia, altminteri contraindicată în exerciţiul profesionist, critic şi analitic al politicii...Citeste mai departe »

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Cucuveaua din turla școlii

Pentru experții care, ca ”proștii”, își fac în aceste săptămâni strategii cu Educația în mijlocul dezvoltării viitoare pe toate planurile a României – scriu...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Căderea Alepului: Ultimele zile ale bătăliei, primele zile ale unei noi tragedii?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Despre tragedia Siriei nu se poate scrie uşor. Analizele nu pot nicicum exclude emoţia, altminteri contraindicată în exerciţiul profesionist, critic şi analitic al politicii...Citeste mai departe »

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cucuveaua din turla școlii

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Pentru experții care, ca ”proștii”, își fac în aceste săptămâni strategii cu Educația în mijlocul dezvoltării viitoare pe toate planurile a României – scriu...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Eşecul UE de la Bratislava, frustrările lui Renzi şi calea aleasă de România

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Summitul informal de la Bratislava, anunţat cu surle şi trâmbiţe ca „marele moment al relansării Proiectului European după Brexit”, a fost în...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Europa de Est – Țapul ispășitor al UE?

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Va marturisesc ca, avand in vedere experientele avute, nu sunt un mare fan al evenimentelor nepublice in care sunt prezenti vorbitori de anvergura, foarte...Citeste mai departe »

Claudiu Degeratu / Cui îi este frică de Armata europeană?

claudiu-degeratu

Claudiu Degeratu

În ziua de 17 noiembrie 2015 Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona ca urmare a atacurilor teroriste din Paris. A...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un moment care nu trebuia ratat: De ce nu poate România cumpăra documente din Panama

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Proiectul de OUG privind modificări în Codul Fiscal – care face atâta vâlvă de 2 zile – e unul ratat. Secretarul de stat Gabriel...Citeste mai departe »

Pâinea, circul și indicatorii din ultimii patru ani

mp21

Marin Pana

Inflația medie anuală înregistrată în perioada 2012 – 2015 a fost de 1,93% potrivit metodologiei naționale concretizate în indicele prețurilor de consum IPC și...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Lămuriri necesare privind Strategia ”România competitivă”

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Atunci când Prim-Ministrul Guvernului, domnul Dacian Cioloş, a solicitat Guvernatorului BNR, domnul Mugur Isărescu, să-l ajute cu specialiști în redactarea unui proiect de strategie...Citeste mai departe »

Două neadevăruri statistice care au contribuit la ieșirea Marii Britanii din UE

mp21

Marin Pana

Referendumul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost influențat de o serie de statistici care conduc spre concluziii potențial eronate. Unul dintre...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Supravietuirea Europei – Solutia unica despre care nu vorbeste nimeni

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Brexit-ul a fost atat de mult analizat in ultimele zile incat interesul public pentru acest subiect este pe punctul sa se epuizeze. Cu toate...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Uniunea Europeană 2.0, refondată sub patronajul Germaniei. Opţiuni grele la orizont pentru naţiunile Europei

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Cu mult înainte de Brexitul din 23 iunie, Uniunea Europeană dădea semne obiective de uzură politică, economică, socială şi culturală, dincolo de...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Capitalul autohton și ajutorul statului autohton: O problemă și câteva soluții

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Textul analiză de mai jos, privind problema capitalului autohton, îndrăznește să spere din 3 motive : 1-, Spre deosebire de toți predecesorii săi –...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română