Cât de corectă e taxarea în Europa: Numărul înțelegerilor fiscale dintre guverne și corporații a crescut în 2 ani cu 160%. România, menționată la capitolul ”prețuri de transfer”

de Victor Bratu | 7.12.2016 .

bogatiNumărul înțelegerilor fiscale speciale încheiate de guvernele statelor membre ale UE și companii multinaționale sunt în creștere, în special în Luxemburg și Belgia, în ciuda lungului șir de apeluri oficiale ale Bruxelles la o corectă taxare în interiorul granițelor Europei.

Concluzia este conținută de un raport publicat miercuri de Eurodad  (European Network on Debt and Development),  realizat în colaborare cu o serie de ONG-uri din state membre.

Ce se întâmplă în Europa după seriile Luxleaks și Panama Papers

Din analiza datelor furnizate de Comisia Europeană din 17 state membre și din Norvegia, rezultă că, între 2013 și 2015, numărul înțelegerilor fiscale speciale a crescut cu 160%.

Mai precis: în aceste state erau funcționale, în decembrie 2015, 1.444 de înțelegeri, față de 547 înregistrate la finalul anului 2013.

Potrivit Eurodad, statele care se detașează în acceptarea acestor practici sunt Luxemburg și Belgia.

După dezvăluirile Luxleaks, publicul a aflat că anumite state au acceptat să aplice anumitor companii impozite de sub 1%.

Comisia Europenă a lansat oficial o campanie de eliminare a acestui tip de aranjamente fiscale după debutul scandalului Luxleaks, care începând cu noiembrie 2014, a scos la iveală faptul că o serie de companii multinaționale au încheiat o serie de înțelegeri fiscale cu autoritățile din Luxemburg, cu scopul de a evita plata unor taxe în alte state membre ale UE.

Acțiunile și poziționările oficiale au fost apoi impulsionate de noile dezvăluiri Panama Papers, din aprilie 2016.

Potrivit Eurodad, aceste scandaluri nu au influențat cu nimic politica înțelegerilor fiscale speciale acceptate de anumite state europene: în 2013 erau în funcție 547 de acorduri speciale, în 2014 numărul acestora a crescut la 972, ca să ajungă în 2015 la 1.444.

Cele mai semnificative creșteri ale numărului de înțelegeri parafate se regăsesc în Belgia și Luxemburg, unde numărul acordurilor a explodat după Luxleaks, crescând cu 248%, respectiv cu 50% în numai un an calendaristic.

De precizat că Luxemburg era, în 2015, statul cu cele mai multe înțelegeri fiscale speciale în funcție- 519.

La polul opus, Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Malta, Slovenia și Austria sunt singurele state europene care nu au încheiat nicio înțelegere fiscală cu vreo companie multinațională.

Ce se întâmplă în România

În câteva dintre statisticile raportului Eurodad figurează și România, în dreptul căreia sunt contabilizate, la finalul anului 2015, un număr de 7 ”Advance Pricing Agreements ” de care beneficiază companii multinaționale. Vezi graficul de mai jos.

roNoțiunea de Advance Pricing Agreements se referă la acordul pentru prețurile de transfer pe care companiile multinaționale le încheie cu autoritățile fiscale naționale.

Autorii studiului afirmă: ”Regulile neclare în materia prețurilor de transfer constituie o mare problemă atunci când vine vorba de taxare din cauză că transferul intern între subsidiare este un instrument la îndemâna multinaționalelor de a muta profitul din statul în care îl realizează în paradisuri fiscale”.

România mai este menționată și la statistica ce privește ”structuri care pot fi utilizate la optimizare fiscală agresivă”, cu un număr de 11 asemenea entități. Vezi grafic.

1

Un studiu realizat de Comisia Europeană arată că fiecare stat membru deține structuri legale de acest tip. Studiul definește optimizarea fiscală agresivă drept situația în care ”se profită de tehnicitatea unui sistem fiscal sau de nepotrivirile dintre două sau mai multe sisteme fiscale cu scopul de a reduce răspunderea fiscală”.

De precizat: nicio organizație din țara nostră nu se regăsește pe lista celor care au contribuit cu date la realizarea studiului Eurodad.

În consecință:

  • studiul nu oferă detalii despre România acolo unde aceasta se regăsește în tabelele Eurodad
  • studiul nu conține date despre eventuale înțelegeri fiscale speciale încheiate de autoritățile de la București

Prăpastia dintre vorbe și fapte

În prezent, Comisia Europeană luptă împotriva acestui tip de înțelegeri numai prin intermediul dosarelor de ajutor de stat, cele mai semnifictive fiind anchetele și deciziile adoptate în cazurile Luxemburg-Fiat, Olanda-Starbuks și Irlanda-Apple. În toate aceste dosare, Comisia a decis că statele au acordat companiilor avantaje fiscale care contravin legislației europene în materia ajutorului de stat.

Hotărârile au fost atacate însă de Olanda, Luxemburg și de Irlanda, dosarele fiind în prezent analizate de către Curtea Europeană de Justiție.

Raportul analizează acțiunile întrepinse de instituțiile europene în materie, constatând că Parlamentul European este mult mai înclinat decât Comisia să acționeze pentru limitarea efectelor pe care înțelegerile fiscale preferențiale le au asupra economiilor UE.

Comisiei Europenei se reproșează, de exemplu, că nu susține înființarea unei instutuții globale responsabile cu fiscalitatea.

Marea majoritate a statelor care fac obiectul analizei prezente se opun la rândul lor propunerii.

(Descărcați AICI studiul Eurodad)

Publicat la data de 7.12.2016 .

2 comentarii

  1. Caliman Eugen - consultant dezvoltare economica
    8.12.2016, 10:38 am

    1.Nimic nu impune/solicita reconstructia economica si industriala nationala a Romaniei mai mult ca aceste masinatiuni fiscale/financiare, prin care munca nationala este spre beneficiul strainatatii, iar impozitele datorate sint neincasabile, datorita intelegerilor fiscale ale firmelor straine sau multinationale cu paradisurile fiscale europene sau exotice.Daca din evaziunea intreprinderilor romanesti se mai scoate ceva in plus pentru Buget, de la firmele straine impozitul ramine mereu modic, lasind pe spatele celor nationale intreaga povara a costurilor sistemelor bugetare si economice nationale si straine.
    2.Din acest motiv ar trebui sa apara “strategia nationala de reconstructie economica si industriala”, care sa cuprinda tehnicile si instrumentele de constructie a sistemului institutional economic national:banci de investitii si comerciale nationale, de asigurari, etc.), active nationale industriale si agricole majore, cu recuperarea utilitatilor si resurselor naturale care le sustin si conditionarea participatiei capitalului strain la ele astfel, ca pina la 49 la suta din actiuni sa se afle in mina statului roman.Altfel si in viitorii 26 de ani, munca si averea nationala va contribui strict la dezvoltarea economica a tarilor straine, accentuindu-se decaderea economica si saracirea populatiei din Romania.
    3.In locul unui astfel de “proiect de tara” se vehiculeaza tot felul de “strategii nationale” teoretice (si inaplicabile) pe competitivitate, cresterea exporturilor, pe gazele naturale, agricultura, etc., care pina acum s-au dovedit aplicabile doar in spatiul teoriei economice.In lipsa unei economii si industrii nationale, asupra careia statul si antreprenoriatul roman sa desfasoare politici de crestere economica, realizabila ca urmare a unui “proiect de tara” adecvat, oricare din cele 53 de strategii pot fi cuprinse in cartea lucrarilor programatice alicabile doar “economiilor (nationale) virtuale”!

    • Klopo_Tare
      8.12.2016, 11:04 am

      Nu transferul profitului este problema majoră a României, ci exact lipsa competitivității. Eficiența nu se realizează de muncitori, ci de patroni și administrația de stat. Patronii în România sunt fie foști comuniști acaparatori de întreprinderi și lipsiți de capacitatea de a înțelege minime noțiuni economice – vezi cazul Ilie Niculaie, falimentator șef, sau care se luptă cu birocrația. Administrația de stat nu facilitează, și handicapează funcționarea economiei, din motive politice. Rezultatul? Munca brută, fără valoare adăugată, a cărei piață este globală și care are minimă căutare – în consecință se vinde ieftin. De fapt partidul unic din România – PCR-FSN-PDSR-PSD-(+USL+U$D+ALDE minus UNPR) – a vândut țara propriilor profitori care au tăiat și valorificat la fier vechi o industrie mai mult decât uzată moral, și a vândut munca românilor pe mai nimica multinaționalelor și străinilor( prin forțarea emigrației economice). Și naivii continuă să voteze un așa-zis Partid Social Democrat (de fapt anti-social și anti-democrat) ai cărui lideri halesc caviar cu polonicul și beau șampania cu găleata.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Exclusivitate / Scrisoarea comisarului Moscovici către guvernul României: Termen până în aprilie pentru un plan de măsuri care să readucă bugetul în ținta realistă de deficit

Vicepreședintele Comisiei Europene Valdis Dombrivskis și Comisarul pentru Afaceri Economice și Financiare, Pierre Moscovici, au trimis ministrului de Finanțe, Viorel Ștefan, o scrisoare în...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Abandonul în universități: Mai mult de unul din trei studenți nu ajunge la licență

Mai mult de un sfert dintre studenții admiși la programele de studiu de licență și de master nu își finalizează studiile, potrivit ultimei analize...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Economia reală: Profiturile marilor companii pe 2016 ascund tensiunile creşterii pe consum. Topul dividendelor

Tensiunile ascunse de creșterea economică a României pe 2016 (4,8%) sunt reflectate de rezultatele pe 2016 ale celor mai mari 20 de companii româneşti...Citeste mai departe »

Victor Bratu

De ce nu reușește România să adere la OECD: criteriile pe care nu le îndeplinește și ce e de făcut

Aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major al politicii externe române încă din 2004. După 7 guverne perindate pe la Palatul Victoria și...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Riscurile României din perspectiva investitorilor străini

Datele economice fundamentele urmărite de analiştii marilor grupuri financiare internaţionale sunt, încă, până într-atât de favorabile României, încât aceasta a fost denumită „tigrul Europei...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5160 lei
4.2610 lei
5.2992 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Penalul Constituțional. Monstrul executiv și libertatea de-a ”fura cu legea”

Cristian Grosu

E împotriva oricărei reguli de gestiune a unui text jurnalistic – să lași la final ”știrea” în sine – dar sper că demonstrația de...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română