Cât de corectă e taxarea în Europa: Numărul înțelegerilor fiscale dintre guverne și corporații a crescut în 2 ani cu 160%. România, menționată la capitolul ”prețuri de transfer”

de Victor Bratu | 7.12.2016 .

bogatiNumărul înțelegerilor fiscale speciale încheiate de guvernele statelor membre ale UE și companii multinaționale sunt în creștere, în special în Luxemburg și Belgia, în ciuda lungului șir de apeluri oficiale ale Bruxelles la o corectă taxare în interiorul granițelor Europei.

Concluzia este conținută de un raport publicat miercuri de Eurodad  (European Network on Debt and Development),  realizat în colaborare cu o serie de ONG-uri din state membre.

Ce se întâmplă în Europa după seriile Luxleaks și Panama Papers

Din analiza datelor furnizate de Comisia Europeană din 17 state membre și din Norvegia, rezultă că, între 2013 și 2015, numărul înțelegerilor fiscale speciale a crescut cu 160%.

Mai precis: în aceste state erau funcționale, în decembrie 2015, 1.444 de înțelegeri, față de 547 înregistrate la finalul anului 2013.

Potrivit Eurodad, statele care se detașează în acceptarea acestor practici sunt Luxemburg și Belgia.

După dezvăluirile Luxleaks, publicul a aflat că anumite state au acceptat să aplice anumitor companii impozite de sub 1%.

Comisia Europenă a lansat oficial o campanie de eliminare a acestui tip de aranjamente fiscale după debutul scandalului Luxleaks, care începând cu noiembrie 2014, a scos la iveală faptul că o serie de companii multinaționale au încheiat o serie de înțelegeri fiscale cu autoritățile din Luxemburg, cu scopul de a evita plata unor taxe în alte state membre ale UE.

Acțiunile și poziționările oficiale au fost apoi impulsionate de noile dezvăluiri Panama Papers, din aprilie 2016.

Potrivit Eurodad, aceste scandaluri nu au influențat cu nimic politica înțelegerilor fiscale speciale acceptate de anumite state europene: în 2013 erau în funcție 547 de acorduri speciale, în 2014 numărul acestora a crescut la 972, ca să ajungă în 2015 la 1.444.

Cele mai semnificative creșteri ale numărului de înțelegeri parafate se regăsesc în Belgia și Luxemburg, unde numărul acordurilor a explodat după Luxleaks, crescând cu 248%, respectiv cu 50% în numai un an calendaristic.

De precizat că Luxemburg era, în 2015, statul cu cele mai multe înțelegeri fiscale speciale în funcție- 519.

La polul opus, Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Malta, Slovenia și Austria sunt singurele state europene care nu au încheiat nicio înțelegere fiscală cu vreo companie multinațională.

Ce se întâmplă în România

În câteva dintre statisticile raportului Eurodad figurează și România, în dreptul căreia sunt contabilizate, la finalul anului 2015, un număr de 7 ”Advance Pricing Agreements ” de care beneficiază companii multinaționale. Vezi graficul de mai jos.

roNoțiunea de Advance Pricing Agreements se referă la acordul pentru prețurile de transfer pe care companiile multinaționale le încheie cu autoritățile fiscale naționale.

Autorii studiului afirmă: ”Regulile neclare în materia prețurilor de transfer constituie o mare problemă atunci când vine vorba de taxare din cauză că transferul intern între subsidiare este un instrument la îndemâna multinaționalelor de a muta profitul din statul în care îl realizează în paradisuri fiscale”.

România mai este menționată și la statistica ce privește ”structuri care pot fi utilizate la optimizare fiscală agresivă”, cu un număr de 11 asemenea entități. Vezi grafic.

1

Un studiu realizat de Comisia Europeană arată că fiecare stat membru deține structuri legale de acest tip. Studiul definește optimizarea fiscală agresivă drept situația în care ”se profită de tehnicitatea unui sistem fiscal sau de nepotrivirile dintre două sau mai multe sisteme fiscale cu scopul de a reduce răspunderea fiscală”.

De precizat: nicio organizație din țara nostră nu se regăsește pe lista celor care au contribuit cu date la realizarea studiului Eurodad.

În consecință:

  • studiul nu oferă detalii despre România acolo unde aceasta se regăsește în tabelele Eurodad
  • studiul nu conține date despre eventuale înțelegeri fiscale speciale încheiate de autoritățile de la București

Prăpastia dintre vorbe și fapte

În prezent, Comisia Europeană luptă împotriva acestui tip de înțelegeri numai prin intermediul dosarelor de ajutor de stat, cele mai semnifictive fiind anchetele și deciziile adoptate în cazurile Luxemburg-Fiat, Olanda-Starbuks și Irlanda-Apple. În toate aceste dosare, Comisia a decis că statele au acordat companiilor avantaje fiscale care contravin legislației europene în materia ajutorului de stat.

Hotărârile au fost atacate însă de Olanda, Luxemburg și de Irlanda, dosarele fiind în prezent analizate de către Curtea Europeană de Justiție.

Raportul analizează acțiunile întrepinse de instituțiile europene în materie, constatând că Parlamentul European este mult mai înclinat decât Comisia să acționeze pentru limitarea efectelor pe care înțelegerile fiscale preferențiale le au asupra economiilor UE.

Comisiei Europenei se reproșează, de exemplu, că nu susține înființarea unei instutuții globale responsabile cu fiscalitatea.

Marea majoritate a statelor care fac obiectul analizei prezente se opun la rândul lor propunerii.

(Descărcați AICI studiul Eurodad)

Publicat la data de 7.12.2016 .

2 comentarii

  1. Caliman Eugen - consultant dezvoltare economica
    8.12.2016, 10:38 am

    1.Nimic nu impune/solicita reconstructia economica si industriala nationala a Romaniei mai mult ca aceste masinatiuni fiscale/financiare, prin care munca nationala este spre beneficiul strainatatii, iar impozitele datorate sint neincasabile, datorita intelegerilor fiscale ale firmelor straine sau multinationale cu paradisurile fiscale europene sau exotice.Daca din evaziunea intreprinderilor romanesti se mai scoate ceva in plus pentru Buget, de la firmele straine impozitul ramine mereu modic, lasind pe spatele celor nationale intreaga povara a costurilor sistemelor bugetare si economice nationale si straine.
    2.Din acest motiv ar trebui sa apara “strategia nationala de reconstructie economica si industriala”, care sa cuprinda tehnicile si instrumentele de constructie a sistemului institutional economic national:banci de investitii si comerciale nationale, de asigurari, etc.), active nationale industriale si agricole majore, cu recuperarea utilitatilor si resurselor naturale care le sustin si conditionarea participatiei capitalului strain la ele astfel, ca pina la 49 la suta din actiuni sa se afle in mina statului roman.Altfel si in viitorii 26 de ani, munca si averea nationala va contribui strict la dezvoltarea economica a tarilor straine, accentuindu-se decaderea economica si saracirea populatiei din Romania.
    3.In locul unui astfel de “proiect de tara” se vehiculeaza tot felul de “strategii nationale” teoretice (si inaplicabile) pe competitivitate, cresterea exporturilor, pe gazele naturale, agricultura, etc., care pina acum s-au dovedit aplicabile doar in spatiul teoriei economice.In lipsa unei economii si industrii nationale, asupra careia statul si antreprenoriatul roman sa desfasoare politici de crestere economica, realizabila ca urmare a unui “proiect de tara” adecvat, oricare din cele 53 de strategii pot fi cuprinse in cartea lucrarilor programatice alicabile doar “economiilor (nationale) virtuale”!

    • Klopo_Tare
      8.12.2016, 11:04 am

      Nu transferul profitului este problema majoră a României, ci exact lipsa competitivității. Eficiența nu se realizează de muncitori, ci de patroni și administrația de stat. Patronii în România sunt fie foști comuniști acaparatori de întreprinderi și lipsiți de capacitatea de a înțelege minime noțiuni economice – vezi cazul Ilie Niculaie, falimentator șef, sau care se luptă cu birocrația. Administrația de stat nu facilitează, și handicapează funcționarea economiei, din motive politice. Rezultatul? Munca brută, fără valoare adăugată, a cărei piață este globală și care are minimă căutare – în consecință se vinde ieftin. De fapt partidul unic din România – PCR-FSN-PDSR-PSD-(+USL+U$D+ALDE minus UNPR) – a vândut țara propriilor profitori care au tăiat și valorificat la fier vechi o industrie mai mult decât uzată moral, și a vândut munca românilor pe mai nimica multinaționalelor și străinilor( prin forțarea emigrației economice). Și naivii continuă să voteze un așa-zis Partid Social Democrat (de fapt anti-social și anti-democrat) ai cărui lideri halesc caviar cu polonicul și beau șampania cu găleata.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Atenție la legislația FFW: 4 legi esențiale – scoase din dezbatere publică și programate la legiferare până la Crăciun

Coaliția de guvernare PSD-ALDE a decis miercuri că legi esențiale pentru societate vor fi emise de parlament până la finalul acestei sesiuni. În lista...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Analiză: Leopardul din spatele Split TVA. Cifrele care arată că guvernul ascunde adevăratele probleme ale TVA

Premierul Tudose a anunțat joi că split TVA se va aplica doar pentru companiile cu probleme: O decizie justă: nu plata defalcată ar fi...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Split TVA: Ce nu vrea să vadă guvernul la frauda cu TVA și de ce are o definitie diferită a gap-ului față de Comisia Europeană

Când vine vorba de ”gap TVA”, Guvernul României și Comisia Europeană au viziuni diferite asupra elementelor care contribuie la acest indicator. Ba chiar și...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Analiză om cu om: Membrii guvernului care a decis split TVA își protejează firmele proprii de split TVA

În democrație, puterea exemplului este o modalitate des utilizată de oficiali ai statului pentru a demonstra justețea deciziilor asumate. Nu vezi prea des să...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română