Cât de corectă e taxarea în Europa: Numărul înțelegerilor fiscale dintre guverne și corporații a crescut în 2 ani cu 160%. România, menționată la capitolul ”prețuri de transfer”

de Victor Bratu | 7.12.2016 .

bogatiNumărul înțelegerilor fiscale speciale încheiate de guvernele statelor membre ale UE și companii multinaționale sunt în creștere, în special în Luxemburg și Belgia, în ciuda lungului șir de apeluri oficiale ale Bruxelles la o corectă taxare în interiorul granițelor Europei.

Concluzia este conținută de un raport publicat miercuri de Eurodad  (European Network on Debt and Development),  realizat în colaborare cu o serie de ONG-uri din state membre.

Ce se întâmplă în Europa după seriile Luxleaks și Panama Papers

Din analiza datelor furnizate de Comisia Europeană din 17 state membre și din Norvegia, rezultă că, între 2013 și 2015, numărul înțelegerilor fiscale speciale a crescut cu 160%.

Mai precis: în aceste state erau funcționale, în decembrie 2015, 1.444 de înțelegeri, față de 547 înregistrate la finalul anului 2013.

Potrivit Eurodad, statele care se detașează în acceptarea acestor practici sunt Luxemburg și Belgia.

După dezvăluirile Luxleaks, publicul a aflat că anumite state au acceptat să aplice anumitor companii impozite de sub 1%.

Comisia Europenă a lansat oficial o campanie de eliminare a acestui tip de aranjamente fiscale după debutul scandalului Luxleaks, care începând cu noiembrie 2014, a scos la iveală faptul că o serie de companii multinaționale au încheiat o serie de înțelegeri fiscale cu autoritățile din Luxemburg, cu scopul de a evita plata unor taxe în alte state membre ale UE.

Acțiunile și poziționările oficiale au fost apoi impulsionate de noile dezvăluiri Panama Papers, din aprilie 2016.

Potrivit Eurodad, aceste scandaluri nu au influențat cu nimic politica înțelegerilor fiscale speciale acceptate de anumite state europene: în 2013 erau în funcție 547 de acorduri speciale, în 2014 numărul acestora a crescut la 972, ca să ajungă în 2015 la 1.444.

Cele mai semnificative creșteri ale numărului de înțelegeri parafate se regăsesc în Belgia și Luxemburg, unde numărul acordurilor a explodat după Luxleaks, crescând cu 248%, respectiv cu 50% în numai un an calendaristic.

De precizat că Luxemburg era, în 2015, statul cu cele mai multe înțelegeri fiscale speciale în funcție- 519.

La polul opus, Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Malta, Slovenia și Austria sunt singurele state europene care nu au încheiat nicio înțelegere fiscală cu vreo companie multinațională.

Ce se întâmplă în România

În câteva dintre statisticile raportului Eurodad figurează și România, în dreptul căreia sunt contabilizate, la finalul anului 2015, un număr de 7 ”Advance Pricing Agreements ” de care beneficiază companii multinaționale. Vezi graficul de mai jos.

roNoțiunea de Advance Pricing Agreements se referă la acordul pentru prețurile de transfer pe care companiile multinaționale le încheie cu autoritățile fiscale naționale.

Autorii studiului afirmă: ”Regulile neclare în materia prețurilor de transfer constituie o mare problemă atunci când vine vorba de taxare din cauză că transferul intern între subsidiare este un instrument la îndemâna multinaționalelor de a muta profitul din statul în care îl realizează în paradisuri fiscale”.

România mai este menționată și la statistica ce privește ”structuri care pot fi utilizate la optimizare fiscală agresivă”, cu un număr de 11 asemenea entități. Vezi grafic.

1

Un studiu realizat de Comisia Europeană arată că fiecare stat membru deține structuri legale de acest tip. Studiul definește optimizarea fiscală agresivă drept situația în care ”se profită de tehnicitatea unui sistem fiscal sau de nepotrivirile dintre două sau mai multe sisteme fiscale cu scopul de a reduce răspunderea fiscală”.

De precizat: nicio organizație din țara nostră nu se regăsește pe lista celor care au contribuit cu date la realizarea studiului Eurodad.

În consecință:

  • studiul nu oferă detalii despre România acolo unde aceasta se regăsește în tabelele Eurodad
  • studiul nu conține date despre eventuale înțelegeri fiscale speciale încheiate de autoritățile de la București

Prăpastia dintre vorbe și fapte

În prezent, Comisia Europeană luptă împotriva acestui tip de înțelegeri numai prin intermediul dosarelor de ajutor de stat, cele mai semnifictive fiind anchetele și deciziile adoptate în cazurile Luxemburg-Fiat, Olanda-Starbuks și Irlanda-Apple. În toate aceste dosare, Comisia a decis că statele au acordat companiilor avantaje fiscale care contravin legislației europene în materia ajutorului de stat.

Hotărârile au fost atacate însă de Olanda, Luxemburg și de Irlanda, dosarele fiind în prezent analizate de către Curtea Europeană de Justiție.

Raportul analizează acțiunile întrepinse de instituțiile europene în materie, constatând că Parlamentul European este mult mai înclinat decât Comisia să acționeze pentru limitarea efectelor pe care înțelegerile fiscale preferențiale le au asupra economiilor UE.

Comisiei Europenei se reproșează, de exemplu, că nu susține înființarea unei instutuții globale responsabile cu fiscalitatea.

Marea majoritate a statelor care fac obiectul analizei prezente se opun la rândul lor propunerii.

(Descărcați AICI studiul Eurodad)

Publicat la data de 7.12.2016 .

2 comentarii

  1. Caliman Eugen - consultant dezvoltare economica
    8.12.2016, 10:38 am

    1.Nimic nu impune/solicita reconstructia economica si industriala nationala a Romaniei mai mult ca aceste masinatiuni fiscale/financiare, prin care munca nationala este spre beneficiul strainatatii, iar impozitele datorate sint neincasabile, datorita intelegerilor fiscale ale firmelor straine sau multinationale cu paradisurile fiscale europene sau exotice.Daca din evaziunea intreprinderilor romanesti se mai scoate ceva in plus pentru Buget, de la firmele straine impozitul ramine mereu modic, lasind pe spatele celor nationale intreaga povara a costurilor sistemelor bugetare si economice nationale si straine.
    2.Din acest motiv ar trebui sa apara “strategia nationala de reconstructie economica si industriala”, care sa cuprinda tehnicile si instrumentele de constructie a sistemului institutional economic national:banci de investitii si comerciale nationale, de asigurari, etc.), active nationale industriale si agricole majore, cu recuperarea utilitatilor si resurselor naturale care le sustin si conditionarea participatiei capitalului strain la ele astfel, ca pina la 49 la suta din actiuni sa se afle in mina statului roman.Altfel si in viitorii 26 de ani, munca si averea nationala va contribui strict la dezvoltarea economica a tarilor straine, accentuindu-se decaderea economica si saracirea populatiei din Romania.
    3.In locul unui astfel de “proiect de tara” se vehiculeaza tot felul de “strategii nationale” teoretice (si inaplicabile) pe competitivitate, cresterea exporturilor, pe gazele naturale, agricultura, etc., care pina acum s-au dovedit aplicabile doar in spatiul teoriei economice.In lipsa unei economii si industrii nationale, asupra careia statul si antreprenoriatul roman sa desfasoare politici de crestere economica, realizabila ca urmare a unui “proiect de tara” adecvat, oricare din cele 53 de strategii pot fi cuprinse in cartea lucrarilor programatice alicabile doar “economiilor (nationale) virtuale”!

    • Klopo_Tare
      8.12.2016, 11:04 am

      Nu transferul profitului este problema majoră a României, ci exact lipsa competitivității. Eficiența nu se realizează de muncitori, ci de patroni și administrația de stat. Patronii în România sunt fie foști comuniști acaparatori de întreprinderi și lipsiți de capacitatea de a înțelege minime noțiuni economice – vezi cazul Ilie Niculaie, falimentator șef, sau care se luptă cu birocrația. Administrația de stat nu facilitează, și handicapează funcționarea economiei, din motive politice. Rezultatul? Munca brută, fără valoare adăugată, a cărei piață este globală și care are minimă căutare – în consecință se vinde ieftin. De fapt partidul unic din România – PCR-FSN-PDSR-PSD-(+USL+U$D+ALDE minus UNPR) – a vândut țara propriilor profitori care au tăiat și valorificat la fier vechi o industrie mai mult decât uzată moral, și a vândut munca românilor pe mai nimica multinaționalelor și străinilor( prin forțarea emigrației economice). Și naivii continuă să voteze un așa-zis Partid Social Democrat (de fapt anti-social și anti-democrat) ai cărui lideri halesc caviar cu polonicul și beau șampania cu găleata.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Masterplanul Investițiilor în Turism: Proiectele de interes național și cele cu miză locală. Obiectivele: vagi și necuantificate

Masterplanul Investițiilor în Turism, aprobat vineri de Cabinetul Mihai Tudose, conține 29 de proiecte de importanță locală și trei de interes național, toate urmând...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Fondul Suveran de Investiții poate amâna trecerea României de la statutul de piață periferică la cel de piață emergentă

Proiectul legii de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) prevede exceptarea acestuia de la aplicarea legilor accelerării privatizării, care includeau și metoda...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Războiul juntei militare cu pensiile României: Un fenomen infracțional care contaminează echitatea socială. Pensiile din junta militară, urmate de angajările de a doua zi

Instituțiile militarizate, (MAI, MApN, SRI, SIE STS etc.) se confruntă de câteva luni cu un val impresionant de pensionări, după ce s-a aflat din...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Aventura unui stat ultrapolitizat cu Fondul suveran de investiții: FSDI – sub lupa economiștilor

Proiectele disponibile ale actelor de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) nu precizează strategia, obiectivele, mecanismele de managament şi nici modul de control...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

Internaționalizarea afacerilor românești: Lecția poloneză și analiza comparativă a regiunii

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română