Ţările est-europene îngrijorate de atitudinea agresivă a Rusiei recurg la recrutări pentru stagiul militar obligatoriu şi miliţii care să ajute armata în caz de necesitate, relatează DPA, în pagina electronică.
Multe perspective s-au schimbat după ce Rusia a anexat Crimeea în urmă cu un an, în estul Ucrainei a izbucnit un conflict şi Rusia a început să îşi ameninţe vecinii. Un studiu recent arată că aproximativ 30 la sută dintre polonezi s-ar alătura unor grupări militare sau paramilitare dacă ţara lor ar fi atacată.
Această atitudine prevalează în rândul bărbaţilor tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, educaţi. Susţinerea faţă de efectuarea stagiului militar a crescut, 60 la sută dintre polonezi susţinând în prezent reintroducerea recrutării.
Pentru 83 la sută dintre polonezi, Rusia este cea mai mare ameninţare. Iniţiativele de apărare sunt momente de reuniune. Cluburile de tir şi organizaţiile de apărare civilă sunt pregătite să ofere numeroşi „războinici de weekend” care să apere ţara, după ce le-au oferit instrucţie militară elementară. Militarii cu vechime se implică, de asemenea.
Se au în vedere şi antrenamente comune cu rezerviştii şi militarii în termen, în timp ce se dezvoltă o structură de apărare regională care reuneşte militari profesionişti şi grupări civile, afirmă ministrul Apărării, Tomasz Siemoniak.
De vreme ce 45.000 de polonezi sunt implicaţi în diverse forme de instrucţie militară, grupul de potenţial combatanţi este mare.
O situaţie similară se întâlneşte şi în republicile baltice vecine, care sunt foarte preocupate de ce se întâmplă în Ucraina.
Mulţi cetăţeni se antrenează acum în miliţii locale, pregătindu-se voluntar să îşi apere ţara în caz de urgenţă. În Letonia, unde miliţia Zemessardze are aproximativ 8.000 de membri, sondajele arată că 60 la sută din populaţie este pregătită să ridice armele.
În Estonia, 3.000 de militari de profesie sunt susţinuţi de aproximativ 15.000 de membri ai forţelor de apărare Kaitseliit, mai avansaţi decât omologii lor din Polonia. Conduşi de ofiţeri ai armatei, aceşti soldaţi de weekend reprezintă o parte esenţială a apărării naţionale.
Lituania a reintrodus în martie serviciul militar pentru următorii cinci ani, cerându-le primilor 3.500 de tineri să îşi satisfacă stagiul militar de nouă luni în această toamnă.
Ca şi celelalte două state baltice membre NATO, Lituania vede acum o „ameninţare reală” la adresa securităţii sale şi trebuie să fie capabilă să se apere timp de trei zile până la sosirea ajutoarelor, afirmă preşedintele Dalia Grybauskaite.
Îngrijorări privind pregătirea de luptă au apărut şi în Cehia, în timp ce amintirile din perioada invaziei din 1968 sunt încă vii. Ministrul Apărării, Martin Stropnicky, vrea să reintroducă stagiul militar după zece ani. Cabinetul încă dezbate această propunere. Dacă va fi aprobată, femeile vor fi, de asemenea, evaluate din punct de vedere al pregătirii fizice pentru serviciul millitar.
În cazul unei ameninţări specifice, va fi introdus un stagiu militar elementar de trei luni.
„După cum văd, acest lucru se va întâmpla dacă Rusia se implică într-o aventură militară în ţările baltice”, a declarat Stropnicky.
Praga este neliniştită de faptul că trebuie să se bazeze doar pe o armată profesionistă formată din 20.000 de militari. Un sondaj recent arată că peste 60 la sută din populaţie susţine introducerea instrucţiei militare extinse.
