Chestiunea

Cercetarea: dacă mediul privat nu o finanțează, nici statul nu o stimulează. Câteva comparații cu suratele de suferință din Est

România s-a plasat anul trecut pe penultima poziţie între statele membre UE ca pondere în PIB a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. Cu doar 0,48%, ţara noastră… Mai mult

11.02.2018

La obiect

Decembrie 2017 – salariul net a trecut pragul de 1.100 de euro la preţurile locale, dar ritmul de creştere a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii ani

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna decembrie 2017 a fost de 3.662 lei, cu 6,8% mai mare faţă de luna precedentă iar… Mai mult

11.02.2018

Chestiunea

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

Țara în care munca Nu aduce bunăstare: O analiză comparativă a României cu statele UE

de Marin Pana 23.11.2015

mecanismRomânia conduce detașat în clasamentul european al țărilor în care munca nu aduce bunăstarea.

Indicatorul utilizat de Eurostat în acest scop, rata de sărăcie relativă la gospodăriile cu intensitate foarte ridicată a muncii, plasează România la un nivel de 14,2%, față de o medie UE de numai 5,5% și la o distanță uriașă de fostele colege de bloc estic din regiune (de exemplu, Polonia are 6,4%, iar Bulgaria doar 3,3%).

Rata de sărăcie relativă indică numărul familiilor care obțin un venit pe membru situat sub 60% din media națională, după ce s-au adunat și toate transferurile sociale iar populația luată în calcul are vârsta cuprinsă între 0 și 59 de ani.

Intensitatea foarte ridicată a muncii se referă la un raport de 0,85 între numărul de luni de muncă depusă de membrii apți ai unei familii și numărul maxim teoretic de luni pe care le puteau munci.

Pe scurt, de un randament de peste 85% al capacității de muncă a unei familii.

tabel1

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Interesant este că noi singuri reușim, pe baza populației relativ numeroase, să urcăm media grupului de 12 state nou intrate în Uniune (așa-numitul NMS 12 – prescurtarea de la New Member States 12 în engleză) la 7,1%.
În absența noastră, NMS 12 ar fi consemnat o valoare foarte apropiată de media UE15 (statele membre mai vechi ale Uniunii).

Reamintim că indicatorul este relativ la situația dintr-o anumită țară. El nu permite comparații între țări decât din perspectiva gradului de inegalitate socială generată prin modalitățile de remunerare a muncii și politicile sociale aferente.

O ”cheie”: șansele reduse pe care le au tinerii

Cert este că la noi munca nu are cum să fie privită drept sursă de bunăstare din motive covârșitor obiective și nu, cum au mai vehiculat unii, din motive subiective ce țin de cultura socială.

Dacă se face trimitere la recordul olandez de doar 1,6%, care ar trebui luat drept model, nu se poate să nu facem legătura cu proporția extrem de ridicată a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani care lucrează în această țară.

Mai precis, Olanda deține simultan și recordul de tineri care lucrează, și anume 58,8% ( la începutul crizei, în 2008, se atinsese un excepțional 69,3%). Nu întâmplător, România se zbate prin coada Europei și la acest indicator, cu 22,5%, ceea ce ar trebui să ne dea de gândit în privința legăturii între cele două aspecte, evident conexe.

În privința evoluției în timp a ratei de sărăcie relativă în gospodăriile cu intensitate foarte ridicată a muncii, lucrurile nu s-au schimbat prea mult în 2014 față de perioada 2007 – 2008.

Mai mult, în pofida creșterilor repetate și destul de consistente ale salariului minim pe economie, după ce acest indicator a ajuns la un minim de 12,7% în anul 2012, a început iar să crească și a depășit în 2014 nivelul consemnat la intrarea în criză.

tabel2

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

În contextul unui nivel de taxare a muncii de doar 30% ( impozite și taxe aplicate pe retribuirea angajaților pentru munca depusă), mult sub nivelul mediu european de 35%, explicațiile cele mai probabile sunt plata prea mică în raport cu rezultatul activității și, atenție, politica socială deficitară a statului, care nu a indexat în ultimii zece ani deducerile personale pentru venituri din muncă.

Efectul fiscal al acestor deduceri a fost micșorat substanțial pe zona de venituri reduse tocmai de introducerea impozitării cu cotă unică și de creșterea salariilor, ceea ce a crescut considerabil nivelul de impozitare efectivă, chiar dacă s-a menținut cota legală de taxare a veniturilor (altminteri pur teoretică, de 16%).

Dacă se adaugă lipsa de interes în pregătirea pentru muncă a tinerei generații, atâta cât mai a mai rămas ea, și lipsa stimulentelor pentru păstrarea ei în țară (inclusiv pe calea salariilor de mizerie, care susțin pe moment afaceri slab productive), avem tabloul complet al dezastrului care ne așteaptă pe viitor.

Atunci când nu vom avea cum să mai avansăm suficient pentru a prinde din urmă țările dezvoltate și nici de unde să-i finanțăm pe cei care au muncit și muncesc acum FISCALIZAT ÎN ROMÂNIA, cu speranța atingerii acestui obiectiv.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.11.2015

3 comentarii

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    23.11.2015, 10:27 pm

    Munca bine platita este in general munca industriala, in serviciile industriale si mai putin in serviciile pentru populatie si comert.Dezintegrarea industriala, ca urmare a lipsei dupa 2008 a investitiilor straine, agraveaza pe zi ce trece starea de saracie si de munca, pe salariul minim pe economie.Cine poate spune mai multe despre “munca care nu aduce bunastare”, decit cele 3 milioane de salariati cu salariul minim pe economie?Cu toate acestea, reindustrializarea tarii este mai mult o mantra politica decit un demers tehnic marcat printr-un proiect national de reindustrializare!Dar pe cine mai intereseaza acest lucru, odata ce avem un guvern tehnocrat?

  2. pehash
    24.11.2015, 8:42 am

    Nivelul de taxare a muncii este 30% doar daca ne comparam cu alte state UE care dubleaza fiecare taxa impusa angajatului cu una impusa angajatorului. Asa ceva nu prea exista.. Deci nivelul real de taxare a muncii este mult mai mare decat media UE de 35%.
    Din 100 de lei produsi, statul poate retine in cele mai negre scenarii (impozite firma + taxe firma + taxe si impozite angajat + tva) pana la 70%. Nu-i de mirare ca multi prefera sa nu munceasca si sa astepte o faramitura din astia 70%…

  3. sadf
    9.12.2015, 11:05 pm

    Cirele astea sunt fictiune speculativa. Majoritatea tinerilor romani apti de munca lucreaza la negru, acasa sau in Italia.

Lăsați un comentariu


Stiri

Sindicatul Europol sesizează CSAT: Serviciile de criminalistică, ordine publică, operațiuni speciale, nu mai pot funcționa 24 de ore pe zi

Vladimir Ionescu

Sindicatul Poliţiştilor Europeni „Europol” i-a solicitat marți preşedintelui Klaus Iohannis convocarea Consiliului de Apărare a Țării (CSAT) pentru a rezolva de urgență situația creată de… Mai mult

Stiri

Judecătoarea care a primit mită în Dosarul Transferurilor, condamnată definitiv la 7 ani de închisoare

Vladimir Ionescu

Fosta judecătoare Geanina Terceanu (foto), cea care a judecat în prima instanță Dosarul Transferurirlor, a fost condamnată marți la șapte ani de închisoare, pentru mita… Mai mult

Stiri

Întâlnirea Antonio Tajani – Viorica Dăncilă: Am cerut guvernului român să continue consolidarea statului de drept

Iulian Soare

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a anunțat în cadrul unei conferințe comune de presă cu premierul Viorica Dăncilă, organizată la finalul discuțiilor purtate marți la… Mai mult

Stiri

Vicepreședinte ANAF: Nu avem o definiție a evaziunii fiscale, ne propunem să modificăm legea

Razvan Diaconu

Fiscul intenţionează să modifice Legea evaziunii fiscale pentru a se introduce o definiţie a acesteia, a declarat marţi Daniel Tudor, vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de… Mai mult

Stiri

Parlamentul a aprobat înființarea comisiei speciale de anchetă a activității SPP

Razvan Diaconu

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a aporbat marţi, cu 225 de voturi ”pentru” şi 106 voturi ”împotrivă”, înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetare a… Mai mult

Stiri

ANRM: OMV Petrom și ExxonMobil vor spori cu peste 50% producția României, cu gazele naturale din Marea Neagră

Vladimir Ionescu

ExxonMobil şi OMV Petrom vor extrage 6 miliarde de metri cubi de gaze pe an din blocul Neptun din Marea Neagră. România va ajunge la… Mai mult