La obiect

Raportul Sargentini: Ce reproșează UE guvernului Ungariei

În Parlamentul European s-a citit marți Raportul Sargentini,  în baza căruia europarlamentarii vor vota o solicitare adresată Consiliului UE de stabilire, în temeiul articolului 7 alineatul (1)… Mai mult

11.09.2018

La obiect

Ultima zbatere a inflaţiei de 5%, sub efectul creşterii unor preţuri reglementate

Inflaţia anuală a revenit peste pragul de cinci procente  în luna august 2018, după ce performanţa lunară a urcat, cu totul atipic faţă de perioada… Mai mult

11.09.2018

Chestiunea

Bruxellesul confirmă adevărata porcărie de la București: România NU a solicitat UE niciun ajutor suplimentar. Rezultatul ”prevenției”: 77% dintre cazurile din UE-Ucraina apar în România

Pentru a evita minciunile și manipulările de la București, cursdeguvernare.ro a cerut detalii de la Bruxelles, pentru a analiza măsurile și eficiența liptei împotriva pestei… Mai mult

10.09.2018

Analiză

Cum se vede România prin prisma indicatorilor economici ai UE

Eurostatistics reprezintă o sinteză bazată pe un set de indicatori standardizat şi armonizat pentru comparabilitate între ţări la nivelul Uniunii Europene (Principal European Economic Indicators… Mai mult

09.09.2018

Țara în care munca Nu aduce bunăstare: O analiză comparativă a României cu statele UE

de Marin Pana 23.11.2015

mecanismRomânia conduce detașat în clasamentul european al țărilor în care munca nu aduce bunăstarea.

Indicatorul utilizat de Eurostat în acest scop, rata de sărăcie relativă la gospodăriile cu intensitate foarte ridicată a muncii, plasează România la un nivel de 14,2%, față de o medie UE de numai 5,5% și la o distanță uriașă de fostele colege de bloc estic din regiune (de exemplu, Polonia are 6,4%, iar Bulgaria doar 3,3%).

Rata de sărăcie relativă indică numărul familiilor care obțin un venit pe membru situat sub 60% din media națională, după ce s-au adunat și toate transferurile sociale iar populația luată în calcul are vârsta cuprinsă între 0 și 59 de ani.

Intensitatea foarte ridicată a muncii se referă la un raport de 0,85 între numărul de luni de muncă depusă de membrii apți ai unei familii și numărul maxim teoretic de luni pe care le puteau munci.

Pe scurt, de un randament de peste 85% al capacității de muncă a unei familii.

tabel1

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Interesant este că noi singuri reușim, pe baza populației relativ numeroase, să urcăm media grupului de 12 state nou intrate în Uniune (așa-numitul NMS 12 – prescurtarea de la New Member States 12 în engleză) la 7,1%.
În absența noastră, NMS 12 ar fi consemnat o valoare foarte apropiată de media UE15 (statele membre mai vechi ale Uniunii).

Reamintim că indicatorul este relativ la situația dintr-o anumită țară. El nu permite comparații între țări decât din perspectiva gradului de inegalitate socială generată prin modalitățile de remunerare a muncii și politicile sociale aferente.

O ”cheie”: șansele reduse pe care le au tinerii

Cert este că la noi munca nu are cum să fie privită drept sursă de bunăstare din motive covârșitor obiective și nu, cum au mai vehiculat unii, din motive subiective ce țin de cultura socială.

Dacă se face trimitere la recordul olandez de doar 1,6%, care ar trebui luat drept model, nu se poate să nu facem legătura cu proporția extrem de ridicată a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani care lucrează în această țară.

Mai precis, Olanda deține simultan și recordul de tineri care lucrează, și anume 58,8% ( la începutul crizei, în 2008, se atinsese un excepțional 69,3%). Nu întâmplător, România se zbate prin coada Europei și la acest indicator, cu 22,5%, ceea ce ar trebui să ne dea de gândit în privința legăturii între cele două aspecte, evident conexe.

În privința evoluției în timp a ratei de sărăcie relativă în gospodăriile cu intensitate foarte ridicată a muncii, lucrurile nu s-au schimbat prea mult în 2014 față de perioada 2007 – 2008.

Mai mult, în pofida creșterilor repetate și destul de consistente ale salariului minim pe economie, după ce acest indicator a ajuns la un minim de 12,7% în anul 2012, a început iar să crească și a depășit în 2014 nivelul consemnat la intrarea în criză.

tabel2

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

În contextul unui nivel de taxare a muncii de doar 30% ( impozite și taxe aplicate pe retribuirea angajaților pentru munca depusă), mult sub nivelul mediu european de 35%, explicațiile cele mai probabile sunt plata prea mică în raport cu rezultatul activității și, atenție, politica socială deficitară a statului, care nu a indexat în ultimii zece ani deducerile personale pentru venituri din muncă.

Efectul fiscal al acestor deduceri a fost micșorat substanțial pe zona de venituri reduse tocmai de introducerea impozitării cu cotă unică și de creșterea salariilor, ceea ce a crescut considerabil nivelul de impozitare efectivă, chiar dacă s-a menținut cota legală de taxare a veniturilor (altminteri pur teoretică, de 16%).

Dacă se adaugă lipsa de interes în pregătirea pentru muncă a tinerei generații, atâta cât mai a mai rămas ea, și lipsa stimulentelor pentru păstrarea ei în țară (inclusiv pe calea salariilor de mizerie, care susțin pe moment afaceri slab productive), avem tabloul complet al dezastrului care ne așteaptă pe viitor.

Atunci când nu vom avea cum să mai avansăm suficient pentru a prinde din urmă țările dezvoltate și nici de unde să-i finanțăm pe cei care au muncit și muncesc acum FISCALIZAT ÎN ROMÂNIA, cu speranța atingerii acestui obiectiv.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.11.2015

3 comentarii

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    23.11.2015, 10:27 pm

    Munca bine platita este in general munca industriala, in serviciile industriale si mai putin in serviciile pentru populatie si comert.Dezintegrarea industriala, ca urmare a lipsei dupa 2008 a investitiilor straine, agraveaza pe zi ce trece starea de saracie si de munca, pe salariul minim pe economie.Cine poate spune mai multe despre “munca care nu aduce bunastare”, decit cele 3 milioane de salariati cu salariul minim pe economie?Cu toate acestea, reindustrializarea tarii este mai mult o mantra politica decit un demers tehnic marcat printr-un proiect national de reindustrializare!Dar pe cine mai intereseaza acest lucru, odata ce avem un guvern tehnocrat?

  2. pehash
    24.11.2015, 8:42 am

    Nivelul de taxare a muncii este 30% doar daca ne comparam cu alte state UE care dubleaza fiecare taxa impusa angajatului cu una impusa angajatorului. Asa ceva nu prea exista.. Deci nivelul real de taxare a muncii este mult mai mare decat media UE de 35%.
    Din 100 de lei produsi, statul poate retine in cele mai negre scenarii (impozite firma + taxe firma + taxe si impozite angajat + tva) pana la 70%. Nu-i de mirare ca multi prefera sa nu munceasca si sa astepte o faramitura din astia 70%…

  3. sadf
    9.12.2015, 11:05 pm

    Cirele astea sunt fictiune speculativa. Majoritatea tinerilor romani apti de munca lucreaza la negru, acasa sau in Italia.

Lăsați un comentariu


Stiri

Procurorul Adina Florea, propusă la conducerea DNA, audiată ca martor în dosarul protocolului SRI dezvăluit de Darius Vâlcov

Vladimir Ionescu

Procurorul Adina Florea, propusă de Tudorel Toader la conducerea DNA, a fost audiată marți, ca martor, în dosarul privind scurgerea potocolului secret SRI-Parchetul General publicat de… Mai mult

Stiri

Noile bancnote de 100 de euro şi 200 de euro – prezentate de Banca Centrală Europeană

Marin Pana

La începutul acestei săptămâni, Banca Centrală Europeană a prezentat noile bancnote de 100 de euro şi 200 de euro. Noile bancnote vor completa seria ”Europa”,… Mai mult

Stiri

1000 de km cu restricții severe de viteză în infrastructura feroviară: dar CFR cumpără 100 de Săgeți Albastre

Vladimir Ionescu

Toată infrastructura feroviară românească este aproape de colaps, accidentele pe cale ferată sunt tot mai dese, iar peste 1.000 de km sunt sub restricții de… Mai mult

Stiri

Scăderea apetitului pentru consum reduce și apetitul de afaceri – studiu KeysFin

Adrian N Ionescu

Apetitul pentru afaceri în România este în scădere, iar economia românească funcţionează precum o maşină cu frâna de mână trasă, potrivit unui studiu al KeysFin.… Mai mult

Stiri

Metrorex la ușa băncilor, nu pentru dezvoltare: caută 40 milioane euro pentru plata despăgubirilor către Astaldi

Vladimir Ionescu

La Metrorex se fac eforturi și se discută cu CE și două bănci comerciale un împrumut din care să fie plătită despăgubirea de 188 de… Mai mult

Stiri

Mihaela Popa este noul director general CEC Bank, Radu Ghețea devine președinte CA

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor a înclinat balanța în adunarea generală a acționarilor CEC Bank, care a decis numirea Mihaelei Popa în funcția de director general – președinte… Mai mult

Stiri

Scrisoarea anti-Dragnea – textul integral. Liderul PSD convoacă CEx-ul

Vladimir Ionescu

UPDATE: ”Avem de-a face cu un complot”, este opinia lui Codrin Ștefănescu. Secretarul general adjunct al PSD a adăugat că ”Dragnea e la fel de lovit… Mai mult