Țara care amenință Europa cu creșterea competitivității – cea mai mică creștere a bugetului de Cercetare pe ultimul deceniu. Cât cheltuiesc competitoarele noastre

de Marin Pana | 5.1.2017 .

cercetareRomânia s-a situat în 2015 pe penultimul loc între țările membre UE în ceea ce privește cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare ca pondere în PIB, cu mai puțin de o jumătate de procent, la o medie europeană trecută de două procente.

Mai mult, datele comunicate în decembrie de Eurostat arată că suntem printre țările cu cea mai mică creștere a acestor cheltuieli R&D (”research and developent” în lb. engleză) pe ultimii zece ani.

Astfel, în perioada 2005 – 2015, avansul nostru a fost de doar 0,08% din PIB, cu mult sub eforturile în materie făcute de țări precum Slovenia (+0,80% din PIB), Cehia (+0,78% din PIB), Slovacia (+0,69% din PIB), Bulgaria (+0,51% din PIB) sau Ungaria (+0,46% din PIB).

Datele oficiale arată că trei țări membre au îndeplinit deja ținta de 3% din PIB fixată pentru anul 2.020 iar nouă state se situează peste pragul de 2% ( vezi tabelul).

tabel1

Pentru a vă forma o idee în privința decalajelor care ne separă de nivelul mediu de cercetare-dezvoltare din UE și de ținta fixată pentru anul 2.020, precizăm că ar fi fost nevoie de alți circa 2,5 miliarde euro anual pentru a ne situa la media UE și de circa 4 miliarde euro pentru a atinge obiectivul sfârșitului de deceniu. Iar asta doar la nivel PIB din 2015, de circa 160 miliarde euro și nu peste 200 de miliarde euro cât se preconizează să atingem în 2.020.

În context, trebuie subliniat că Slovenia și Cehia încadrează deja Olanda în jurul cotei medii de bani pentru cercetare-dezvoltare cheltuiți la nivel european. Estonia aproape că a ajuns din urmă Irlanda iar Ungaria a depășit Italia pe parcursul ultimilor zece ani. Polonia și Bulgaria au ajuns la ponderi duble față de noi, ceea ce ne arată că am cam pierdut trenul în materie de cercetare după ce am neglijat acest domeniu.

Domeniul de cercetare-dezvoltare este cheia competitivității la nivel mondial, motiv pentru care țări precum Coreea de Sud (4,29% din 2014), Japonia (3,59% din PIB tot în 2014) și SUA (2,73% din PIB în 2013) îi acordă o atenție deosebită. China (2,05% din PIB) se află deocamdată aproximativ la același nivel cu UE, care a inclus ținta de 3% din PIB R&D ca fiind unul din cele cinci obiective strategice pentru 2.020.

De reținut faptul că principalul sector R&D din cadrul fiecărei țări este cel al întreprinderilor private, cu excepția a cinci state (Grecia, Cipru, Lituania, Letonia și Slovacia) unde, atenție, segmentul dominant este cel al învățământului superior.

Slovenia (76%), împreună cu vecinele noastre Bulgaria și Ungaria (ambele cu 73%) alcătuiesc topul țărilor în care sectorul privat are cea mai mare pondere în cheltuielile de cercetare-dezvoltare, ceea ce ar trebui să ne dea serios de gîndit.

Noi suntem campioni la ponderea sectorului guvernamental cu 38%, dar stăm slab la partea care revine învățământului superior (17% față de o medie UE de 23%)

Practic, cercetarea și dezvoltarea sunt în mare suferință la nivelul inițiativei private românești, lăsată în voia sorții de guvernele care s-au succedat. Dacă nu am avea câteva mari centre de excelență provenite din investițiile unor multinaționale, nu am avea nici măcar jumătatea de procent din PIB menționată de Eurostat, darămite să mai vedem creșterile înregistrate pe ultimii zece ani de țările din regiune.

Este un subiect atât de sublim încât lipsește cu desăvârșire din dezbaterea publică, inclusiv în perioada campaniei electorale. În care strategiile de dezvoltare ale partidelor abundă în superoferte de consum dar nu vin cu stimulente pe partea de dezvoltare a unor produse și servicii cu valoare adăugată mare. Care nu pot proveni decât din investițiile făcute cu inteligență în cercetare și dezvoltare.

Publicat la data de 5.1.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Pulsul națiunii 2017: Doar 48% din români mai cred că apartenența la UE este un lucru bun; 62% cred că țara e pe un drum greșit

Procentul românilor care consideră că apartenența la UE este un lucru bun a scăzut de la 54%, în luna martie acest an, la doar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română