Tâlcul ameninţării lui Traian Băsescu la adresa EADS. Securizarea politică a frontierei

de Cristian Grosu | 6.1.2011 .

Un contract pentru securizarea frontierelor, cu o valoare totală de aproape un miliard de euro atribuit unei firme franco-germane, şi aproape şapte ani de negocieri, renegocieri, ajustări de preţuri şi controverse. Cu toate acestea, Franţa şi Germania cer amânarea intrării României în Schengen. Frustrarea politică: contractul cu EADS a stat mereu – alături de alte exemple, în genul contractelor Bechtel, sau „Afacerea fregatelor” – pe palierul afacerilor strategice din punct de vedere al politicii externe. Doar că de aici ne-a ieşit numai integrarea în Uniune. Cea în zona Schengen e o altă discuţie.

În şedinţa de guvern din 5 ianuarie, Traian Băsescu a schimbat planul de abordare a dosarului Schengen. El a propus ca, dacă tot nu avem o dată fixă de aderare, tranşa de 271 de milioane de euro prevăzută în bugetul pe 2011 pentru securizarea frontierei, să nu fie plătită către grupul EADS, ci să fie redirecţionată către programele de sprijin al IMM-urilor.

Ce este afacerea EADS

Propunerea lui Băsescu se adresează mai degrabă Germaniei şi Franţei, şi mai puţin miniştrilor guvernului Boc. EADS este un grup european ai cărui principali acţionari sunt companiile Sogeade, din Franţa, şi Daimler, din Germania.

Începerea securizării frontierei a fost una din condiţiile obligatorii pentru aderarea României la UE şi, în perspectivă, întegrarea în zona Schengen.

* Contractul cu EADS pentru securizarea frontierei a fost semnat in 2004, pe ultimele luni ale guvernului Năstase, fără licitaţie, după o selecţie de oferte. Din partea română a fost semnat de generalul Toma Zaharia, la ceremonie au participat premierul Adrian Năstase şi cancelarul Gerhard Schroeder.

Afacerea a trezit suspiciuni încă de la studiul de fezabilitate: firma germana Bearing Point a semnat contractul pentru realizarea acestuia pe data de 15 iulie 2004, iar a doua zi, pe 16 iulie, cu o rapiditate mai mult decât nemţească, punea deja pe masa autorităţilor de la Bucureşti studiul de fezabilitate pentru securizarea frontierelor unui stat ca România. Valoarea minimă a contractului pentru securizare era de 650 de milioane de euro, eşalonată pe mai mulţi ani, pe măsură ce erau achiziţionate bunurile şi serviciile, şi prevedea şi întreţinerea, după implementare, a sistemelor. Din această sumă, România urma să primească un sprijin de 460 de milioane din fondurile Phare şi din Facilităţile Schengen.

* În primăvara anului 2005, Vasile Blaga, ajuns ministru de interne, dă pe mâna Parchetului General şi PNA patru dintre generalii MAI implicaţi în încheierea contractului cu EADS, în frunte cu Toma Zaharia. O serie de bunuri şi servicii se suprapuneau cu cele finanţate prin PHARE şi facilităţile Schengen pe o valoare de 122 de milioane de euro, o anexă la contract schimba natura acestuia, lipsa achiziţiilor detaliate urcase contractul peste nivelul pieţei, presa vorbea deja de comisioanele româneşti. S-a pus chiar problema rezilierii contractului cu EADS, dar cum să se rezilieze un contract la semnarea căruia a participat însuşi cancelarul unei ţări care urma să abă un cuvânt greu de spus în privinţa aderării de peste doi ani?

Timp de cinci luni, sub presiunea timpului şi a Comisiei Europene, ministerul de interne renegociază şi modifică contractul cu EADS. Contractul scade cu 75 de milioane de euro.

* 2008 – decembrie: întârzierea depunerii proiectelor de cofinanţare a securizarii frontierelor lasă România fără Fondurile Phare. EADS are de primit bani numai de la partea română.

* În martie 2009, Traian Băsescu ridică în CSAT problema contractului cu EADS. Şeful statului acuză o întârziere de câteva luni în derularea implementării programului de securizare a frontierei, spune că EADS a solicitat o creştere a preţului, şi cere guvernului să facă tot posibilul ca prima etapă a implementării să se încheie, potrivit calendarului, până în 2011, pentru a nu rata intrarea in Schengen.

* În august 2009 se renegociază contractul cu EADS, grupul mai obţine, printr-un addendum, la valoarea generală, încă 200 de milioane de euro pentru etapa întâi şi tensionează si mai mult relaţiile din coaliţia de guvernare: PDL acuză PSD că nu a informat CSAT , prin ministrul de interne Dan Nica, despre renegociere şi semnare. Valoarea totală a contractului ajunge la 850 de milioane de euro.

* În 2010, pe fondul adâncirii crizei, suma de 200 de milioane cu care s-a suplimentat contractul pune în dificultate ministerul de interne: plăţile ar lăsa fără o finanţare previzibilă celelalte etape ale contractului – etapa a doua (2011-2013) şi etapa de întreţinere. Securizarea tehnică a frontierei este în grafic, din acest punct de vedere România poate adera la zona Schengen.

* Decembrie 2010: Franţa şi Germania cer, printr-o scrisoare oficială adresată Comisiei Europene, amânarea aderării la Schengen a României şi Bulgariei, (aşteptate, iniţial, în martie 2011), invocand problema corupţiei, lipsa de reforme în Justiţie şi problemele stipulate în Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

Două ţări, o problemă, două strategii

Bulgaria a luat act de cererea Germaniei şi Franţei de a amâna integrarea în Schengen a celor două ţări şi a adoptat stragia reverificării detaliilor şi găsirii unei soluţii diplomatice.

România a adoptat o altă tactică. Pe 3 ianuarie, într-un interviu publicat în ziarul Adevărul, ministrul de externe Teodor Baconschi avansa posibilitatea ca România să denunţe unilateral Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi să condiţioneze votul pentru aderarea Croaţiei la Uniune de intrarea României în Schengen în martie 2011. Era o reacţie politică.

Două zile mai târziu, ministrul avea să retracteze cele spuse în interviu, susţinând că a fost răstălmăcit. În aceeaşi zi, Traian Băsescu avea să schimbe unghiul de atac. Dat fiind că istoria intrării noastre în Schengen este, practic, istoria derulării contractului cu EADS, nu mai abordăm problema din punct de vedere politic, ci economic: o să plătim firmei fraco-germane securizarea frontierei de Est atunci când această frontieră va fi a zonei Schengen.

Oare ţine?

Publicat la data de 6.1.2011 .

6 comentarii

  1. Lucian Davidescu
    6.1.2011, 5:18 pm

    Oricum, e mult mai bine decât bâta-n-baltă a lui Baconschi.
    Întregul aparat de lobby al EADS se va pune în mișcare în favoarea României.

  2. Cristian Grosu
    6.1.2011, 5:34 pm

    Daca nu cumva deciziile sunt deja luate si nu urmează decât formalităţile. oricum, traim vremuri in care intârzierile sau tergiversarile la plată sunt credibile, nu? 🙂
    cat despre ministruil de externe: nu avem de unde sti daca nu cumva datul cu batul in balta facea parte dintr-o strategie: raul cel mare, raul cel mic.

    dar tocmai speculăm. certe sunt cifrele de mai sus si evolutia “lobby-ului”.

  3. Spaţiul Schengen şi discriminarea românilor în UE | George Damian blog
    2.3.2013, 10:57 am

    […] generalul Toma „precursor de heroină” Zaharia (istoria contractului şi a renegocierilor sale aici, nişte detalii în telegramele WikiLeaks). Nu am reuşit să mă lămuresc precis asupra constului […]

  4. Schengen dă drumul unui nou val de ipocrizie. “Reformiştii” rîsului « voxpublica | Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET
    4.3.2013, 2:07 pm

    […] istorie, şi e din gama Bechtel, “strategic”). Un istoric al contractului povestit bine aici. Pe scurt, pentru reamintire:preşedintele României a declarat că Guvernul trebuie să ia în […]

  5. DNA investighează 4 supercontracte guvernamentale, totalizând peste un miliard de euro. Procurorii extind ancheta cerută de Corpul de Control al premierului Ponta până la guvernarea Năstase » CursDeGuvernare.ro
    10.7.2014, 7:17 pm

    […] (Citiți și: ”Tâlcul ameninţării lui Traian Băsescu la adresa EADS. Securizarea politică a f… […]

  6. Contractele investigate de DNA – detalii: EADS, singurul contract cu implicaţii politice internaţionale » CursDeGuvernare.ro
    10.7.2014, 10:42 pm

    […] (Citiți și: ”Tâlcul ameninţării lui Traian Băsescu la adresa EADS. Securizarea politică a f… […]

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Atenție la gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt. Excedent de cont curent după prima lună din 2017- explicaţii

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima lună a anului în curs din un excedent de 416 milioane euro, rezultat de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Productivitatea: atenție la scăderile constante din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii economice

Plecând de la investiţiile făcute după aderarea la UE şi ritmul robust în care a evoluat retehnologizarea industriei cu valoare adăugată mai mare, România...Citeste mai departe »

Marin Pana

Adecvarea producției românești la creșterea veniturilor – miza dezvoltării rapide și a echilibrării schimburilor comerciale

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. Produse de foarte bună calitate pentru piețele externe sau subansamble încorporate la prețuri...Citeste mai departe »

Marin Pana

Festivalul creșterii prin consum de import: Deficitul comercial pe ianuarie 2017 – cu 60% mai mare faţă de aceeaşi lună din 2016

Deficitul comercial pe luna ianuarie 2017 a fost de 602,2 milioane euro, cu aproape 60% mai mari faţă de aceeaşi lună a anului anterior,...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România, locul 11 mondial între exportatorii de cherestea. Exportul de buștean a crescut cu 50% în 10 ani

România ocupa în 2013 locul 11 în clasamentul mondial de cherestea, cu o valoare de aproape 700 de milioane de dolari a acestor tranzacții....Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5631 lei
4.2286 lei
5.2689 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Lalele cu spini. „Populismul bun” şi „populismul rău”. Vestea bună şi vestea rea din alegerile olandeze

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe termen scurt, vestea bună din Olanda este, desigur, că Geert Wilders şi partidul extremist anti-UE (PVV) nu au câştigat alegerile parlamentare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română