Tâlcul ameninţării lui Traian Băsescu la adresa EADS. Securizarea politică a frontierei

de Cristian Grosu | 6.1.2011 .

Un contract pentru securizarea frontierelor, cu o valoare totală de aproape un miliard de euro atribuit unei firme franco-germane, şi aproape şapte ani de negocieri, renegocieri, ajustări de preţuri şi controverse. Cu toate acestea, Franţa şi Germania cer amânarea intrării României în Schengen. Frustrarea politică: contractul cu EADS a stat mereu – alături de alte exemple, în genul contractelor Bechtel, sau „Afacerea fregatelor” – pe palierul afacerilor strategice din punct de vedere al politicii externe. Doar că de aici ne-a ieşit numai integrarea în Uniune. Cea în zona Schengen e o altă discuţie.

În şedinţa de guvern din 5 ianuarie, Traian Băsescu a schimbat planul de abordare a dosarului Schengen. El a propus ca, dacă tot nu avem o dată fixă de aderare, tranşa de 271 de milioane de euro prevăzută în bugetul pe 2011 pentru securizarea frontierei, să nu fie plătită către grupul EADS, ci să fie redirecţionată către programele de sprijin al IMM-urilor.

Ce este afacerea EADS

Propunerea lui Băsescu se adresează mai degrabă Germaniei şi Franţei, şi mai puţin miniştrilor guvernului Boc. EADS este un grup european ai cărui principali acţionari sunt companiile Sogeade, din Franţa, şi Daimler, din Germania.

Începerea securizării frontierei a fost una din condiţiile obligatorii pentru aderarea României la UE şi, în perspectivă, întegrarea în zona Schengen.

* Contractul cu EADS pentru securizarea frontierei a fost semnat in 2004, pe ultimele luni ale guvernului Năstase, fără licitaţie, după o selecţie de oferte. Din partea română a fost semnat de generalul Toma Zaharia, la ceremonie au participat premierul Adrian Năstase şi cancelarul Gerhard Schroeder.

Afacerea a trezit suspiciuni încă de la studiul de fezabilitate: firma germana Bearing Point a semnat contractul pentru realizarea acestuia pe data de 15 iulie 2004, iar a doua zi, pe 16 iulie, cu o rapiditate mai mult decât nemţească, punea deja pe masa autorităţilor de la Bucureşti studiul de fezabilitate pentru securizarea frontierelor unui stat ca România. Valoarea minimă a contractului pentru securizare era de 650 de milioane de euro, eşalonată pe mai mulţi ani, pe măsură ce erau achiziţionate bunurile şi serviciile, şi prevedea şi întreţinerea, după implementare, a sistemelor. Din această sumă, România urma să primească un sprijin de 460 de milioane din fondurile Phare şi din Facilităţile Schengen.

* În primăvara anului 2005, Vasile Blaga, ajuns ministru de interne, dă pe mâna Parchetului General şi PNA patru dintre generalii MAI implicaţi în încheierea contractului cu EADS, în frunte cu Toma Zaharia. O serie de bunuri şi servicii se suprapuneau cu cele finanţate prin PHARE şi facilităţile Schengen pe o valoare de 122 de milioane de euro, o anexă la contract schimba natura acestuia, lipsa achiziţiilor detaliate urcase contractul peste nivelul pieţei, presa vorbea deja de comisioanele româneşti. S-a pus chiar problema rezilierii contractului cu EADS, dar cum să se rezilieze un contract la semnarea căruia a participat însuşi cancelarul unei ţări care urma să abă un cuvânt greu de spus în privinţa aderării de peste doi ani?

Timp de cinci luni, sub presiunea timpului şi a Comisiei Europene, ministerul de interne renegociază şi modifică contractul cu EADS. Contractul scade cu 75 de milioane de euro.

* 2008 – decembrie: întârzierea depunerii proiectelor de cofinanţare a securizarii frontierelor lasă România fără Fondurile Phare. EADS are de primit bani numai de la partea română.

* În martie 2009, Traian Băsescu ridică în CSAT problema contractului cu EADS. Şeful statului acuză o întârziere de câteva luni în derularea implementării programului de securizare a frontierei, spune că EADS a solicitat o creştere a preţului, şi cere guvernului să facă tot posibilul ca prima etapă a implementării să se încheie, potrivit calendarului, până în 2011, pentru a nu rata intrarea in Schengen.

* În august 2009 se renegociază contractul cu EADS, grupul mai obţine, printr-un addendum, la valoarea generală, încă 200 de milioane de euro pentru etapa întâi şi tensionează si mai mult relaţiile din coaliţia de guvernare: PDL acuză PSD că nu a informat CSAT , prin ministrul de interne Dan Nica, despre renegociere şi semnare. Valoarea totală a contractului ajunge la 850 de milioane de euro.

* În 2010, pe fondul adâncirii crizei, suma de 200 de milioane cu care s-a suplimentat contractul pune în dificultate ministerul de interne: plăţile ar lăsa fără o finanţare previzibilă celelalte etape ale contractului – etapa a doua (2011-2013) şi etapa de întreţinere. Securizarea tehnică a frontierei este în grafic, din acest punct de vedere România poate adera la zona Schengen.

* Decembrie 2010: Franţa şi Germania cer, printr-o scrisoare oficială adresată Comisiei Europene, amânarea aderării la Schengen a României şi Bulgariei, (aşteptate, iniţial, în martie 2011), invocand problema corupţiei, lipsa de reforme în Justiţie şi problemele stipulate în Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

Două ţări, o problemă, două strategii

Bulgaria a luat act de cererea Germaniei şi Franţei de a amâna integrarea în Schengen a celor două ţări şi a adoptat stragia reverificării detaliilor şi găsirii unei soluţii diplomatice.

România a adoptat o altă tactică. Pe 3 ianuarie, într-un interviu publicat în ziarul Adevărul, ministrul de externe Teodor Baconschi avansa posibilitatea ca România să denunţe unilateral Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi să condiţioneze votul pentru aderarea Croaţiei la Uniune de intrarea României în Schengen în martie 2011. Era o reacţie politică.

Două zile mai târziu, ministrul avea să retracteze cele spuse în interviu, susţinând că a fost răstălmăcit. În aceeaşi zi, Traian Băsescu avea să schimbe unghiul de atac. Dat fiind că istoria intrării noastre în Schengen este, practic, istoria derulării contractului cu EADS, nu mai abordăm problema din punct de vedere politic, ci economic: o să plătim firmei fraco-germane securizarea frontierei de Est atunci când această frontieră va fi a zonei Schengen.

Oare ţine?

Publicat la data de 6.1.2011 .

6 comentarii

  1. Lucian Davidescu
    6.1.2011, 5:18 pm

    Oricum, e mult mai bine decât bâta-n-baltă a lui Baconschi.
    Întregul aparat de lobby al EADS se va pune în mișcare în favoarea României.

  2. Cristian Grosu
    6.1.2011, 5:34 pm

    Daca nu cumva deciziile sunt deja luate si nu urmează decât formalităţile. oricum, traim vremuri in care intârzierile sau tergiversarile la plată sunt credibile, nu? 🙂
    cat despre ministruil de externe: nu avem de unde sti daca nu cumva datul cu batul in balta facea parte dintr-o strategie: raul cel mare, raul cel mic.

    dar tocmai speculăm. certe sunt cifrele de mai sus si evolutia “lobby-ului”.

  3. Spaţiul Schengen şi discriminarea românilor în UE | George Damian blog
    2.3.2013, 10:57 am

    […] generalul Toma „precursor de heroină” Zaharia (istoria contractului şi a renegocierilor sale aici, nişte detalii în telegramele WikiLeaks). Nu am reuşit să mă lămuresc precis asupra constului […]

  4. Schengen dă drumul unui nou val de ipocrizie. “Reformiştii” rîsului « voxpublica | Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET
    4.3.2013, 2:07 pm

    […] istorie, şi e din gama Bechtel, “strategic”). Un istoric al contractului povestit bine aici. Pe scurt, pentru reamintire:preşedintele României a declarat că Guvernul trebuie să ia în […]

  5. DNA investighează 4 supercontracte guvernamentale, totalizând peste un miliard de euro. Procurorii extind ancheta cerută de Corpul de Control al premierului Ponta până la guvernarea Năstase » CursDeGuvernare.ro
    10.7.2014, 7:17 pm

    […] (Citiți și: ”Tâlcul ameninţării lui Traian Băsescu la adresa EADS. Securizarea politică a f… […]

  6. Contractele investigate de DNA – detalii: EADS, singurul contract cu implicaţii politice internaţionale » CursDeGuvernare.ro
    10.7.2014, 10:42 pm

    […] (Citiți și: ”Tâlcul ameninţării lui Traian Băsescu la adresa EADS. Securizarea politică a f… […]

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română