Tâlcul ameninţării lui Traian Băsescu la adresa EADS. Securizarea politică a frontierei

de Cristian Grosu | 6.1.2011 .

Un contract pentru securizarea frontierelor, cu o valoare totală de aproape un miliard de euro atribuit unei firme franco-germane, şi aproape şapte ani de negocieri, renegocieri, ajustări de preţuri şi controverse. Cu toate acestea, Franţa şi Germania cer amânarea intrării României în Schengen. Frustrarea politică: contractul cu EADS a stat mereu – alături de alte exemple, în genul contractelor Bechtel, sau „Afacerea fregatelor” – pe palierul afacerilor strategice din punct de vedere al politicii externe. Doar că de aici ne-a ieşit numai integrarea în Uniune. Cea în zona Schengen e o altă discuţie.

În şedinţa de guvern din 5 ianuarie, Traian Băsescu a schimbat planul de abordare a dosarului Schengen. El a propus ca, dacă tot nu avem o dată fixă de aderare, tranşa de 271 de milioane de euro prevăzută în bugetul pe 2011 pentru securizarea frontierei, să nu fie plătită către grupul EADS, ci să fie redirecţionată către programele de sprijin al IMM-urilor.

Ce este afacerea EADS

Propunerea lui Băsescu se adresează mai degrabă Germaniei şi Franţei, şi mai puţin miniştrilor guvernului Boc. EADS este un grup european ai cărui principali acţionari sunt companiile Sogeade, din Franţa, şi Daimler, din Germania.

Începerea securizării frontierei a fost una din condiţiile obligatorii pentru aderarea României la UE şi, în perspectivă, întegrarea în zona Schengen.

* Contractul cu EADS pentru securizarea frontierei a fost semnat in 2004, pe ultimele luni ale guvernului Năstase, fără licitaţie, după o selecţie de oferte. Din partea română a fost semnat de generalul Toma Zaharia, la ceremonie au participat premierul Adrian Năstase şi cancelarul Gerhard Schroeder.

Afacerea a trezit suspiciuni încă de la studiul de fezabilitate: firma germana Bearing Point a semnat contractul pentru realizarea acestuia pe data de 15 iulie 2004, iar a doua zi, pe 16 iulie, cu o rapiditate mai mult decât nemţească, punea deja pe masa autorităţilor de la Bucureşti studiul de fezabilitate pentru securizarea frontierelor unui stat ca România. Valoarea minimă a contractului pentru securizare era de 650 de milioane de euro, eşalonată pe mai mulţi ani, pe măsură ce erau achiziţionate bunurile şi serviciile, şi prevedea şi întreţinerea, după implementare, a sistemelor. Din această sumă, România urma să primească un sprijin de 460 de milioane din fondurile Phare şi din Facilităţile Schengen.

* În primăvara anului 2005, Vasile Blaga, ajuns ministru de interne, dă pe mâna Parchetului General şi PNA patru dintre generalii MAI implicaţi în încheierea contractului cu EADS, în frunte cu Toma Zaharia. O serie de bunuri şi servicii se suprapuneau cu cele finanţate prin PHARE şi facilităţile Schengen pe o valoare de 122 de milioane de euro, o anexă la contract schimba natura acestuia, lipsa achiziţiilor detaliate urcase contractul peste nivelul pieţei, presa vorbea deja de comisioanele româneşti. S-a pus chiar problema rezilierii contractului cu EADS, dar cum să se rezilieze un contract la semnarea căruia a participat însuşi cancelarul unei ţări care urma să abă un cuvânt greu de spus în privinţa aderării de peste doi ani?

Timp de cinci luni, sub presiunea timpului şi a Comisiei Europene, ministerul de interne renegociază şi modifică contractul cu EADS. Contractul scade cu 75 de milioane de euro.

* 2008 – decembrie: întârzierea depunerii proiectelor de cofinanţare a securizarii frontierelor lasă România fără Fondurile Phare. EADS are de primit bani numai de la partea română.

* În martie 2009, Traian Băsescu ridică în CSAT problema contractului cu EADS. Şeful statului acuză o întârziere de câteva luni în derularea implementării programului de securizare a frontierei, spune că EADS a solicitat o creştere a preţului, şi cere guvernului să facă tot posibilul ca prima etapă a implementării să se încheie, potrivit calendarului, până în 2011, pentru a nu rata intrarea in Schengen.

* În august 2009 se renegociază contractul cu EADS, grupul mai obţine, printr-un addendum, la valoarea generală, încă 200 de milioane de euro pentru etapa întâi şi tensionează si mai mult relaţiile din coaliţia de guvernare: PDL acuză PSD că nu a informat CSAT , prin ministrul de interne Dan Nica, despre renegociere şi semnare. Valoarea totală a contractului ajunge la 850 de milioane de euro.

* În 2010, pe fondul adâncirii crizei, suma de 200 de milioane cu care s-a suplimentat contractul pune în dificultate ministerul de interne: plăţile ar lăsa fără o finanţare previzibilă celelalte etape ale contractului – etapa a doua (2011-2013) şi etapa de întreţinere. Securizarea tehnică a frontierei este în grafic, din acest punct de vedere România poate adera la zona Schengen.

* Decembrie 2010: Franţa şi Germania cer, printr-o scrisoare oficială adresată Comisiei Europene, amânarea aderării la Schengen a României şi Bulgariei, (aşteptate, iniţial, în martie 2011), invocand problema corupţiei, lipsa de reforme în Justiţie şi problemele stipulate în Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

Două ţări, o problemă, două strategii

Bulgaria a luat act de cererea Germaniei şi Franţei de a amâna integrarea în Schengen a celor două ţări şi a adoptat stragia reverificării detaliilor şi găsirii unei soluţii diplomatice.

România a adoptat o altă tactică. Pe 3 ianuarie, într-un interviu publicat în ziarul Adevărul, ministrul de externe Teodor Baconschi avansa posibilitatea ca România să denunţe unilateral Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi să condiţioneze votul pentru aderarea Croaţiei la Uniune de intrarea României în Schengen în martie 2011. Era o reacţie politică.

Două zile mai târziu, ministrul avea să retracteze cele spuse în interviu, susţinând că a fost răstălmăcit. În aceeaşi zi, Traian Băsescu avea să schimbe unghiul de atac. Dat fiind că istoria intrării noastre în Schengen este, practic, istoria derulării contractului cu EADS, nu mai abordăm problema din punct de vedere politic, ci economic: o să plătim firmei fraco-germane securizarea frontierei de Est atunci când această frontieră va fi a zonei Schengen.

Oare ţine?

Publicat la data de 6.1.2011 .

6 comentarii

  1. Lucian Davidescu
    6.1.2011, 5:18 pm

    Oricum, e mult mai bine decât bâta-n-baltă a lui Baconschi.
    Întregul aparat de lobby al EADS se va pune în mișcare în favoarea României.

  2. Cristian Grosu
    6.1.2011, 5:34 pm

    Daca nu cumva deciziile sunt deja luate si nu urmează decât formalităţile. oricum, traim vremuri in care intârzierile sau tergiversarile la plată sunt credibile, nu? 🙂
    cat despre ministruil de externe: nu avem de unde sti daca nu cumva datul cu batul in balta facea parte dintr-o strategie: raul cel mare, raul cel mic.

    dar tocmai speculăm. certe sunt cifrele de mai sus si evolutia “lobby-ului”.

  3. Spaţiul Schengen şi discriminarea românilor în UE | George Damian blog
    2.3.2013, 10:57 am

    […] generalul Toma „precursor de heroină” Zaharia (istoria contractului şi a renegocierilor sale aici, nişte detalii în telegramele WikiLeaks). Nu am reuşit să mă lămuresc precis asupra constului […]

  4. Schengen dă drumul unui nou val de ipocrizie. “Reformiştii” rîsului « voxpublica | Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET
    4.3.2013, 2:07 pm

    […] istorie, şi e din gama Bechtel, “strategic”). Un istoric al contractului povestit bine aici. Pe scurt, pentru reamintire:preşedintele României a declarat că Guvernul trebuie să ia în […]

  5. DNA investighează 4 supercontracte guvernamentale, totalizând peste un miliard de euro. Procurorii extind ancheta cerută de Corpul de Control al premierului Ponta până la guvernarea Năstase » CursDeGuvernare.ro
    10.7.2014, 7:17 pm

    […] (Citiți și: ”Tâlcul ameninţării lui Traian Băsescu la adresa EADS. Securizarea politică a f… […]

  6. Contractele investigate de DNA – detalii: EADS, singurul contract cu implicaţii politice internaţionale » CursDeGuvernare.ro
    10.7.2014, 10:42 pm

    […] (Citiți și: ”Tâlcul ameninţării lui Traian Băsescu la adresa EADS. Securizarea politică a f… […]

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stânga incoerentă / Inegalitatea distribuirii veniturilor compromite perspectivele României

România a aderat la Uniunea Europeană cu cea mai mare inegalitate a veniturilor populaţiei dintre statele membre şi se menţine pe locul doi, potrivit...Citeste mai departe »

Marin Pana

Calitatea locului de muncă: Țara din UE în care munca nu te scoate din sărăcie

„Dacă munceşti nu mai ai timp să faci bani” potrivit unei zicale româneşti tot mai populare, confirmată de datele publicate de Eurostat. Care ne...Citeste mai departe »

Marin Pana

Românii – locul 2 în UE la inactivitate, după verii italieni. Femeile – cheia problemei

România s-a situat în 2016 pe locul doi la indicatorul naţional de inactivitate calculat în Uniunea Europeană, după Italia şi alături de Croaţia, dar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Demografia afacerilor ne plasează la mare distanţă de fostele state socialiste şi la coada UE. Implicaţiile

Omul este cel mai preţios capital. Puține sunt însă întreprinderile româneşti care focalizează pe acest principiu, deoarece figurăm ultimii sau printre ultiumii la ponderea...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea PIB – calitate tot mai slabă. Atenţie la evoluţia preţurilor din economie!

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,6% în termeni reali pe primul trimestru al anului în curs...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română