Tâlcul ameninţării lui Traian Băsescu la adresa EADS. Securizarea politică a frontierei

de Cristian Grosu | 6.1.2011 .

Un contract pentru securizarea frontierelor, cu o valoare totală de aproape un miliard de euro atribuit unei firme franco-germane, şi aproape şapte ani de negocieri, renegocieri, ajustări de preţuri şi controverse. Cu toate acestea, Franţa şi Germania cer amânarea intrării României în Schengen. Frustrarea politică: contractul cu EADS a stat mereu – alături de alte exemple, în genul contractelor Bechtel, sau „Afacerea fregatelor” – pe palierul afacerilor strategice din punct de vedere al politicii externe. Doar că de aici ne-a ieşit numai integrarea în Uniune. Cea în zona Schengen e o altă discuţie.

În şedinţa de guvern din 5 ianuarie, Traian Băsescu a schimbat planul de abordare a dosarului Schengen. El a propus ca, dacă tot nu avem o dată fixă de aderare, tranşa de 271 de milioane de euro prevăzută în bugetul pe 2011 pentru securizarea frontierei, să nu fie plătită către grupul EADS, ci să fie redirecţionată către programele de sprijin al IMM-urilor.

Ce este afacerea EADS

Propunerea lui Băsescu se adresează mai degrabă Germaniei şi Franţei, şi mai puţin miniştrilor guvernului Boc. EADS este un grup european ai cărui principali acţionari sunt companiile Sogeade, din Franţa, şi Daimler, din Germania.

Începerea securizării frontierei a fost una din condiţiile obligatorii pentru aderarea României la UE şi, în perspectivă, întegrarea în zona Schengen.

* Contractul cu EADS pentru securizarea frontierei a fost semnat in 2004, pe ultimele luni ale guvernului Năstase, fără licitaţie, după o selecţie de oferte. Din partea română a fost semnat de generalul Toma Zaharia, la ceremonie au participat premierul Adrian Năstase şi cancelarul Gerhard Schroeder.

Afacerea a trezit suspiciuni încă de la studiul de fezabilitate: firma germana Bearing Point a semnat contractul pentru realizarea acestuia pe data de 15 iulie 2004, iar a doua zi, pe 16 iulie, cu o rapiditate mai mult decât nemţească, punea deja pe masa autorităţilor de la Bucureşti studiul de fezabilitate pentru securizarea frontierelor unui stat ca România. Valoarea minimă a contractului pentru securizare era de 650 de milioane de euro, eşalonată pe mai mulţi ani, pe măsură ce erau achiziţionate bunurile şi serviciile, şi prevedea şi întreţinerea, după implementare, a sistemelor. Din această sumă, România urma să primească un sprijin de 460 de milioane din fondurile Phare şi din Facilităţile Schengen.

* În primăvara anului 2005, Vasile Blaga, ajuns ministru de interne, dă pe mâna Parchetului General şi PNA patru dintre generalii MAI implicaţi în încheierea contractului cu EADS, în frunte cu Toma Zaharia. O serie de bunuri şi servicii se suprapuneau cu cele finanţate prin PHARE şi facilităţile Schengen pe o valoare de 122 de milioane de euro, o anexă la contract schimba natura acestuia, lipsa achiziţiilor detaliate urcase contractul peste nivelul pieţei, presa vorbea deja de comisioanele româneşti. S-a pus chiar problema rezilierii contractului cu EADS, dar cum să se rezilieze un contract la semnarea căruia a participat însuşi cancelarul unei ţări care urma să abă un cuvânt greu de spus în privinţa aderării de peste doi ani?

Timp de cinci luni, sub presiunea timpului şi a Comisiei Europene, ministerul de interne renegociază şi modifică contractul cu EADS. Contractul scade cu 75 de milioane de euro.

* 2008 – decembrie: întârzierea depunerii proiectelor de cofinanţare a securizarii frontierelor lasă România fără Fondurile Phare. EADS are de primit bani numai de la partea română.

* În martie 2009, Traian Băsescu ridică în CSAT problema contractului cu EADS. Şeful statului acuză o întârziere de câteva luni în derularea implementării programului de securizare a frontierei, spune că EADS a solicitat o creştere a preţului, şi cere guvernului să facă tot posibilul ca prima etapă a implementării să se încheie, potrivit calendarului, până în 2011, pentru a nu rata intrarea in Schengen.

* În august 2009 se renegociază contractul cu EADS, grupul mai obţine, printr-un addendum, la valoarea generală, încă 200 de milioane de euro pentru etapa întâi şi tensionează si mai mult relaţiile din coaliţia de guvernare: PDL acuză PSD că nu a informat CSAT , prin ministrul de interne Dan Nica, despre renegociere şi semnare. Valoarea totală a contractului ajunge la 850 de milioane de euro.

* În 2010, pe fondul adâncirii crizei, suma de 200 de milioane cu care s-a suplimentat contractul pune în dificultate ministerul de interne: plăţile ar lăsa fără o finanţare previzibilă celelalte etape ale contractului – etapa a doua (2011-2013) şi etapa de întreţinere. Securizarea tehnică a frontierei este în grafic, din acest punct de vedere România poate adera la zona Schengen.

* Decembrie 2010: Franţa şi Germania cer, printr-o scrisoare oficială adresată Comisiei Europene, amânarea aderării la Schengen a României şi Bulgariei, (aşteptate, iniţial, în martie 2011), invocand problema corupţiei, lipsa de reforme în Justiţie şi problemele stipulate în Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

Două ţări, o problemă, două strategii

Bulgaria a luat act de cererea Germaniei şi Franţei de a amâna integrarea în Schengen a celor două ţări şi a adoptat stragia reverificării detaliilor şi găsirii unei soluţii diplomatice.

România a adoptat o altă tactică. Pe 3 ianuarie, într-un interviu publicat în ziarul Adevărul, ministrul de externe Teodor Baconschi avansa posibilitatea ca România să denunţe unilateral Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi să condiţioneze votul pentru aderarea Croaţiei la Uniune de intrarea României în Schengen în martie 2011. Era o reacţie politică.

Două zile mai târziu, ministrul avea să retracteze cele spuse în interviu, susţinând că a fost răstălmăcit. În aceeaşi zi, Traian Băsescu avea să schimbe unghiul de atac. Dat fiind că istoria intrării noastre în Schengen este, practic, istoria derulării contractului cu EADS, nu mai abordăm problema din punct de vedere politic, ci economic: o să plătim firmei fraco-germane securizarea frontierei de Est atunci când această frontieră va fi a zonei Schengen.

Oare ţine?

Publicat la data de 6.1.2011 .

6 comentarii

  1. Lucian Davidescu
    6.1.2011, 5:18 pm

    Oricum, e mult mai bine decât bâta-n-baltă a lui Baconschi.
    Întregul aparat de lobby al EADS se va pune în mișcare în favoarea României.

  2. Cristian Grosu
    6.1.2011, 5:34 pm

    Daca nu cumva deciziile sunt deja luate si nu urmează decât formalităţile. oricum, traim vremuri in care intârzierile sau tergiversarile la plată sunt credibile, nu? 🙂
    cat despre ministruil de externe: nu avem de unde sti daca nu cumva datul cu batul in balta facea parte dintr-o strategie: raul cel mare, raul cel mic.

    dar tocmai speculăm. certe sunt cifrele de mai sus si evolutia “lobby-ului”.

  3. Spaţiul Schengen şi discriminarea românilor în UE | George Damian blog
    2.3.2013, 10:57 am

    […] generalul Toma „precursor de heroină” Zaharia (istoria contractului şi a renegocierilor sale aici, nişte detalii în telegramele WikiLeaks). Nu am reuşit să mă lămuresc precis asupra constului […]

  4. Schengen dă drumul unui nou val de ipocrizie. “Reformiştii” rîsului « voxpublica | Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET
    4.3.2013, 2:07 pm

    […] istorie, şi e din gama Bechtel, “strategic”). Un istoric al contractului povestit bine aici. Pe scurt, pentru reamintire:preşedintele României a declarat că Guvernul trebuie să ia în […]

  5. DNA investighează 4 supercontracte guvernamentale, totalizând peste un miliard de euro. Procurorii extind ancheta cerută de Corpul de Control al premierului Ponta până la guvernarea Năstase » CursDeGuvernare.ro
    10.7.2014, 7:17 pm

    […] (Citiți și: ”Tâlcul ameninţării lui Traian Băsescu la adresa EADS. Securizarea politică a f… […]

  6. Contractele investigate de DNA – detalii: EADS, singurul contract cu implicaţii politice internaţionale » CursDeGuvernare.ro
    10.7.2014, 10:42 pm

    […] (Citiți și: ”Tâlcul ameninţării lui Traian Băsescu la adresa EADS. Securizarea politică a f… […]

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română