La obiect

Indicatorii principali din educaţie: România în context european

Unul dintre obiectivele strategice ale ONU pentru dezvoltarea sustenabilă îl constituie calitatea educaţiei, cu asigurarea accesului echitabil şi a unei calităţi corespunzătoare pe tot parcursul… Mai mult

16.04.2018

La obiect

Consiliul Fiscal – analiză în context regional: Cum compromit politicile fiscale prociclice creşterea economică pe termen lung

România este captivă unor politici fiscale şi salariale ostile dezvoltării economiei sustenabile pe termen lung. Unul dintre cele mai izbitoare argumente este amplitudinea  foarte mare… Mai mult

16.04.2018

Chestiunea

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două… Mai mult

15.04.2018

La obiect

Încă 100 de milioane de euro! E suplimentul la deficitul de cont curent pe primele 2 luni

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele două luni din anul curent un deficit de 172 milioane euro, rezultat cu 100 de… Mai mult

15.04.2018

Tabloul de bord european și procedura de dezechilibru macroeconomic (I). Modul de funcționare

de Marin Pana 6.5.2013

Cifrele europene arată că România respectă opt din cei zece indicatori stabiliți pentru tabolul de bord al situației macroeconomice din statele membre UE. Adică stă mult mai bine decât țări cu ștate mai vechi, dar până la prezentarea acestor valori în context european și regional, este utilă o trecere în revistă a modului în care a apărut acest tablou de bord și a utilității lui.

Procedura de dezechilibru macroeconomic (Macroeconomic Imbalance Procedure sau, prescurtat, MIP) este un mecanism de supraveghere care drept scop identificarea timpurie a riscurilor de dezechilibru macroeconomic și corectarea lor. Anual, se întocmește un Raport al Mecanismului de Alertă (Alert Mechanism Report sau AMR).

Acesta este bazat pe un tablou de bord care includea inițial zece indicatori considerați esențiali pentru a descrie evoluția unei economii naționale. AMR constituie și un filtru pentru trecerea la o analiză mai aprofundată în cazul statelor pentru care apare această necesitate, cu accent pe domeniile în care au fost semnalate cele mai mari probleme.

În afară de latura preventivă, MIP are și o latură corectivă, transpusă în Procedura de Dezechilibru Excesiv (Excessive Imbalance Procedure ). În cadrul acestei proceduri se iau o serie de măsuri graduale de readucere a indicatorilor- cheie în zona permisă și se poate merge până la instituirea unor sancțiuni pentru statele din zona Euro dacă statele încalcă în mod repetat recomandările făcute.

Mecanismul de supraveghere a potențielelor probleme în plan macroeconomic a fost instituit în decembrie 2011, ca parte a așa-numitului pachet legislativ ”six-pack”. De reținut că aprecierea pe baza încadrării sau nu în limitele fixate pentru indicatori nu se face mecanic, ci pe baza unei analize care ține cont de corelațiile de moment, cu separarea derapajelor benigne de cele cu potențial de dezvoltare și antrenare a unor neajunsuri sistemice.

Comisia Europeană poate adopta recomandări preventive statelor membre, în conformitate cu articolul 121.2 din Tratatul UE încă din stadiul incipient al dezechilibrelor, înainte ca acestea să se dezvolte. Recomandările se fac la finele lunii mai, în contextul așa numitului Semestru European, prin care se coordonează politicile economice și bugetare la nivelul UE. De reținut, politicile la nivel național sunt evaluate de Comisia Europeană înainte de a fi adoptate de statele membre.

Un stat membru care intră sub incidența procedurii de dezechilibru macroeconomic va trebui să prezinte un plan de acțiuni corective, cu obiective clare și termene precise. Transpunerea în practică a acestui plan va fi urmărită și înscrisă în rapoarte periodice. O primă nereușită în îndeplinirea obiectivelor va fi penalizată prin instituirea unui depozit purtător de dobândă.

După aceea, acest depozit se poate transforma într-o amendă la a doua constatare de nereușită ( limita amenzii este de 0,1% din PIB). În plus, se pot impune alte sancțiuni, după severitatea celor constatate. Pentru a institui o disciplină fermă, procedura de vot pentru sancțiuni folosește o majoritate calificată inversă pentru blocarea sancțiunilor.

În majoritatea cazurilor, la nivelul Uniunii Europene, deciziile se iau cu o majoritate de două treimi, adică 255 din cele 345 voturi totale. Ceea ce implică un prag de blocaj de 91 de voturi (diferența plus un vot). Prin excepție, sancțiunile pentru incapacitatea de a ieși din situația de dezechilibru macroeconomic excesiv pot fi blocate doar dacă sunt două treimi din voturi (255) împotriva sancțiunii, adică mult mai greu.

Zece indicatori plus unu

Cei zece indicatori prevăzuți inițial pentru tabloul de bord vizează:

A. Dezechilibre externe şi de competitivitate:

1. Media balanţei de cont curent în ultimii 3 ani (valori permise între -4% din PIB şi +6% din PIB)

2. Poziţia investiţională internaţională netă (stoc de pasiv sub 35% din PIB)

3. Variația cursului de schimb real efectiv în ultimii trei ani (între -5% şi +5% pentru Zona Euro și între -11% şi +11% pentru restul statelor membre UE)

4. Ponderea exporturilor unui stat în exporturile globale să nu scadă cu mai mult de 6% în ultimii cinci ani

5. Costurile unitare nominale cu forţa de muncă (exprimate ca raport între remunerarea medie a unui salariat şi PIB-ul real raportat la numărul persoanelor ocupate) să nu crească cu mai mult de 9% pentru ţările din Zona Euro, respectiv 12% pentru restul statelor membre ale UE, în ultimii 3 ani.

B. Dezechilibre interne:

6. Datoria sectorului privat ( valoare permisă sub 160% din PIB)

7. Fluxul privat de credit (sub 15% din PIB)

8. Creșterea preţurilor reale ale locuinţelor ( sub 6% pe an)

9. Datoria publică ( sub 60% din PIB)

10. Media ratei şomajului în ultimii trei ani (sub 10%).

Deși inițial au fost stabiliți drept relevanți zece indicatori, evoluțiile recente au impus adăugarea unui al unsprezecelea indicator, care să reflecte mai bine legătura dintre economie reală și sectorul financiar. Rata de creștere a îndatorării în sectorul financiar este indicatorul care a fost considerat cel mai relevant și va fi adăugat la ceui zece amintiți mai sus. El a fost preferat ratei de îndatorare raportată la capital ( debt-to-equity ratio), care va fi, totuși, urmărită complementar.

***

Acest articol face parte din seria de analize jurnalistice care premerg prima din Conferințele cursdeguvernare.ro, organizată cu sprijinul BNR și al BCR. Tema conferinței, care are loc luni, 13 mai, este ”România în tabloul de bord al Uniunii Europene”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.5.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Dilemele epocii ”post Mittal” la Galați. Viorel Ștefan: Vânzarea ar avea nevoie de acordul Guvernului. CE ar putea să ceară creșterea producției

Razvan Diaconu

ArcelorMittal ar putea vinde combinatul siderurgic de la Galaţi doar cu acordul explicit al statului român, susține prim-vicepremierul Viorel Ștefan într-o declaraţie dată marţi. Consultările… Mai mult

Stiri

Inspectoratul pentru Imigrări: Cererile de azil din 2017, mai multe decât toate cele depuse în perioada 2007 – 2016

Vladimir Ionescu

România a înregistrat anul trecut un record istoric în ceea ce privește numărul cererilor de azil. Au solicitat protecție aproximativ 5.000 de imigranți. Cei mai… Mai mult

Stiri

Acces gratuit la toate medicamentele unei indicații terapeutice pentru afecțiunile grave

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat în şedinţa de marţi o ordonanţă de urgenţă privind accesul neîngrădit la terapii pentru pacienţii cu afecţiuni grave, a anunţat purtătorul de… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei vrea să subvenționeze unii producători de energie ”curată”, chiar când chinezii negociază construirea reactoarelor 3 și 4

Vladimir Ionescu

Producătorii de energie în tehnologii cu emisii reduse de carbon ar putea primi bani de la stat, dacă preţul electricităţii pe piaţă va scădea sub… Mai mult

Stiri

Mediile indicelui ROBOR au crescut până la nivelurile din octombrie 2014

Adrian N Ionescu

Indicii ROBOR la 3 şi 6 luni au crescut marţi până la 2,28%, respectiv 2,52%, cele mai mari niveluri din octombrie 2014 încoace, potrivit datelor… Mai mult

Stiri

Președintele Klaus Iohannis a avizat urmărirea penală a lui Sebastian Vlădescu

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a încuviințat marți începerea urmăririi penale împotriva fostului ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu. El este acuzat de procurorii anticorupție că ar fi… Mai mult

Stiri

Claudiu Manda, ales preşedinte al Comisiei speciale pentru modificarea legilor securităţii naţionale

Vladimir Ionescu

Preşedintele Comisiei parlamentare pentru controlul activităţii SRI, senatorul PSD Claudiu Manda (foto), a fost ales marți preşedinte al Comisiei speciale pentru modificarea legilor securităţii naţionale.… Mai mult