Analiză

Deficitul bugetar la 11 luni, cel mai mare din ultimii patru ani

După primele unsprezece luni din acest an, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit ceva mai mare de 10 miliarde lei, echivalent cu -1,21% din… Mai mult

28.12.2017

Analiză

Costul muncii în România: defazaj sever între zona business și non-business. Marea problemă a structurii creșterii, în context european şi regional

În trimestrul III 2017, România s-a situat pe primul loc între statele membre UE în ceea ce priveşte creşterea costului orar al muncii (+16,5% nominal… Mai mult

27.12.2017

Analiză

Consumul individual efectiv al românilor a luat-o înaintea PIB/locuitor – Eurostat ne vede la 61% din media UE

România a ajuns în 2016 la 61% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC), arată cele mai… Mai mult

19.12.2017

Chestiunea

Cu ce? România – de 10 ani ultima din UE la venituri bugetare şi prima la reducerea lor! Problemele punctuale

România a întreprins în perioada 2006 – 2016 cea mai bizară politică a fondurilor publice dintre toate statele europene, potrivit unei analize date publicităţii de… Mai mult

13.12.2017

Tabloul de bord al UE (III). Indicatorii cu inerție mare. România, patru din cinci reușite posibile

de Marin Pana 8.5.2013

Tabloul de bord al potențielelor dezechilibre la nivelul economiilor naționale este împărțit în două părți egale numeric. Cinci indicatori pentru semnalarea problemelor în schimburile externe și de competitivitate și cinci indicatori pentru dezechilibre interne. Patru din primii cinci și unul din a doua grupă au o inerție mai mare în timp.

Deficitul contului curent al balanței de plăți, evoluția ratei reale efective de schimb, modificarea ponderii exporturilor de bunuri și servicii în schimburile internaționale și evoluția costului unitar al forței de muncă, precum și rata șomajului la nivel intern trebuie urmărite pe parcursul a trei ani ( cinci ani în cazul exporturilor), înainte de a trage o concluzie.

Există, însă, o distincție în aceea că doi indicatori se stabilesc drept o medie a valorilor consemnate pe parcursul celor trei ani (deficitul de cont curent și șomajul), în timp ce restul se obțin prin raportarea la valoarea de bază din urmă cu trei sau cinci ani. În primul caz primează situația pe termen mediu, în al doilea evoluția pe termen mediu, ceea ce evită concluziile pripite în urma unor oscilații conjuncturale.

Contul curent

În cazul contului curent, prezentăm datele pentru foste noastre colege de bloc estic, acum membre ale UE și aspirante pe termen mediu la intrarea în Zona Euro. Cu observația că, potrivit datelor cele mai recente ale statisticii oficiale, România a reușit să intre în zona permisă ( -4% până la +6% din PIB) la finele lui 2012, cu o medie de -3,9% pe intervalul 2010 – 2012.

Dacă economia națională funcționează în mod uzual cu un deficit de cont curent, înseamnă că absoarbe mai mult decât produce. Ceea ce se poate face deliberat în scopul unei dezvoltări mai rapide sau se produce din cauza unui consum exagerat față de posibilitățile reale. Cert este că acest deficit reduce activele externe nete și trebuie acoperit din economisire externă, care va trebui remunerată ulterior.

Evoluția ratei reale de schimb efectiv

Și pentru evoluția ratei reale de schimb efectiv ( valori permise de +/-5% în Zona Euro și +/-11% în afara Zonei Euro), prezentăm situația României în contextul statelor din Europa Centrală care au un regim similar de curs de schimb cu flotare controlată ( Cehia, Ungaria și Polonia) și relativ la vecina cu care am format minivalul 2007 de aderare la UE ( Bulgaria).

Aceasta din urmă are un regim de consiliu monetar, leva fiind fixată drept ultimul vestigiu al mărcii germane la paritatea de 1,9558 cu care aceasta s-a convertit în euro.

Evoluția ponderii exporturilor în comerțul mondial

Aici lucrurile se prezintă cel mai bine față de norma de peste -6% impusă, dar sunt favorizate de la gradul relativ redus de deschidere al economiei naționale, de integrarea firescă în lanțurile de producție internaționale și de dezvoltarea ceva mai târziu decât în Occident a specializării intraindustriale. Toate valabile și pentru grupul de cinci ales pentru poziționare.

Costul unitar al forței de muncă

Spre deosebire de indicatorul precedent, acesta este limitat superior la o valoare de 9% pentru Zona Euro și la 12% pentru statele din afara acesteia, precum panelul de cinci ales pentru analiză. Trebuie observat, însă, că decalajele foarte mari față de Occident în retribuirea activității existente la începutul perioadei de trecere la economia de piață își fac simțite efectele.

Este și motivul pentru care aici găsim și singurul indicator dintre cei cinci prezentați, pe care România nu îl îndeplinea în 2011. E adevărat, de puțin, dar și în pofida reducerii record la nivel european a salariilor din sectorul bugetar la mijlocul anului 2010, în condițiile în care bugetarii reprezentau cam un sfert din forța de muncă înscrisă în statistica oficială.

Rata șomajului

Singurul indicator din gama destinată supravegherii macroeconomice interne, legat însă de cel prezentat mai sus, este rata șomajului. La aceasta, pragul a fost stabilit oarecum arbitar și din motive de istoric al valorilor europene la 10%, cu toate că, de pildă, uzanțele americane sau japoneze sunt undeva la jumătate față de cele europene, derivate dintr-o politică socială mai generoasă.

De remarcat că rata utilizată pentru comparații internaționale este cea conformă cu procedura Biroului Internațional al Muncii și, de aceea, figurează drept rata șomajului BIM. Ea este superioară ratei șomajului de uz național, care rezultă din aplicarea unor criterii mai stricte pentru încadrarea drept șomer, dar fluctuează în tandem destul de clar cu rata șomajului BIM.

***

Acest articol face parte din seria de analize jurnalistice care premerg prima din Conferințele cursdeguvernare.ro, organizată cu sprijinul BNR și al BCR. Tema conferinței, care are loc luni, 13 mai, este ”România în tabloul de bord al Uniunii Europene”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.5.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Klaus Iohannis, discurs de Ziua Unirii: Guvernanţii au datoria de a fi mai atenţi la cerinţele cetăţenilor

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în discursul susţinut cu prilejul sărbătoririi Unirii Principatelor Române, că “guvernanţii au datoria de a fi mai atenţi la cerinţele… Mai mult

Stiri

Valentin Naumescu / „Ramura de măslin” sau Turcia contra Statelor Unite în nordul Siriei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Operaţiunea militară „Ramura de măslin”, desfăşurată de Turcia în nord-vestul Siriei (regiunea Afrin) are ca obiective oficiale eliminarea „teroriştilor kurzi”, „apărarea integrităţii teritoriale… Mai mult

Stiri

PNL a lansat ”Cartea neagră” a primului an de guvernare PSD-ALDE: Un an pierdut pentru România

Victor Bratu

PNL a prezentat marți ”Cartea neagră” a primului an de guvernare PSD-ALDE, liberalii susţinând că 2017 a fost un an pierdut pentru România, iar campania… Mai mult

Europa

Bulgaria / Fost șef al serviciilor secrete, condamnat la 15 ani de închisoare pentru deturnare de fonduri publice

Vladimir Ionescu

Fost director al serviciilor de informaţii bulgare, Kircho Kirov (foto) a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru deturnare de fonduri publice în valoare… Mai mult

Europa

România câștigă încă un loc în Parlamentul European – Comitetul pentru Afaceri Constituționale votează azi structura PE post-Brexit

Iulian Soare

După luni de negocieri și confruntarea cu interese naționale divergente, reprezentanții Comitetul pentru Afaceri Constituționale votează marți un proiect care vizează reducerea cu 46 a numărului… Mai mult

Stiri

Declarația 600 – răspunsul ministrului Finanțelor ocolește marea întrebare: rămâne sau nu?

Victor Bratu

În condițiile în care PSD promite să arunce ”colacul de salvare”- adică să proroge termenul de depunere al Declarației 600- fix înainte ca însăși instituția… Mai mult

Stiri

Deciziile Curții Constituționale pe Legile Justiției

Razvan Diaconu

Pe ordinea de zi a şedinţei de plen de marți a CCR s-au aflat mai multe obiecţii de neconstituţionalitate a celor 3 legi ale Justiției… Mai mult