La obiect

În 5 ani, 5 milioane de români pot rămâne fără medic de familie. Ministerul caută soluții urgente

Numărul locurilor de la rezidenţiat va fi stabilit în funcţie de necesarul de medici pe fiecare specialitate, a anunţat miercuri ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea. Se… Mai mult

02.08.2018

Chestiunea

Blocarea reformei Fiscului: Niciun euro din creditul luat de la Banca Mondială nu s-a cheltuit în 2017 pentru dezvoltarea componentelor critice ale ANAF

  Dispare orice umbră de îndoială: pentru guvernele PSD-ALDE și pentru ”specialiștii din umbră” ai acestora este mai simplu să apeleze la artificii contabile, să… Mai mult

01.08.2018

Chestiunea

Adevăratul sabotaj al dezvoltării: activitatea în Cercetare s-a prăbușit. Odată cu creșterea numărului de doctorate

România este singura țară din regiune care a înregistrat o scădere a numărului de cercetători,  în perioada 2005 – 2015. În timp ce în Ungaria,… Mai mult

01.08.2018

Analiză

România vulnerabilă: Structura exporturilor româneşti le expune la riscuri. Nu există strategii realiste

Exporturile româneşti sunt prea puţin diversificate, astfel încât au o rezistență mică la variațiile de cerere rezultate din evoluția ciclului economic. Dezvoltarea exporturilor auto, sau mai… Mai mult

31.07.2018

Tabloul de bord al UE (III). Indicatorii cu inerție mare. România, patru din cinci reușite posibile

de Marin Pana 8.5.2013

Tabloul de bord al potențielelor dezechilibre la nivelul economiilor naționale este împărțit în două părți egale numeric. Cinci indicatori pentru semnalarea problemelor în schimburile externe și de competitivitate și cinci indicatori pentru dezechilibre interne. Patru din primii cinci și unul din a doua grupă au o inerție mai mare în timp.

Deficitul contului curent al balanței de plăți, evoluția ratei reale efective de schimb, modificarea ponderii exporturilor de bunuri și servicii în schimburile internaționale și evoluția costului unitar al forței de muncă, precum și rata șomajului la nivel intern trebuie urmărite pe parcursul a trei ani ( cinci ani în cazul exporturilor), înainte de a trage o concluzie.

Există, însă, o distincție în aceea că doi indicatori se stabilesc drept o medie a valorilor consemnate pe parcursul celor trei ani (deficitul de cont curent și șomajul), în timp ce restul se obțin prin raportarea la valoarea de bază din urmă cu trei sau cinci ani. În primul caz primează situația pe termen mediu, în al doilea evoluția pe termen mediu, ceea ce evită concluziile pripite în urma unor oscilații conjuncturale.

Contul curent

În cazul contului curent, prezentăm datele pentru foste noastre colege de bloc estic, acum membre ale UE și aspirante pe termen mediu la intrarea în Zona Euro. Cu observația că, potrivit datelor cele mai recente ale statisticii oficiale, România a reușit să intre în zona permisă ( -4% până la +6% din PIB) la finele lui 2012, cu o medie de -3,9% pe intervalul 2010 – 2012.

Dacă economia națională funcționează în mod uzual cu un deficit de cont curent, înseamnă că absoarbe mai mult decât produce. Ceea ce se poate face deliberat în scopul unei dezvoltări mai rapide sau se produce din cauza unui consum exagerat față de posibilitățile reale. Cert este că acest deficit reduce activele externe nete și trebuie acoperit din economisire externă, care va trebui remunerată ulterior.

Evoluția ratei reale de schimb efectiv

Și pentru evoluția ratei reale de schimb efectiv ( valori permise de +/-5% în Zona Euro și +/-11% în afara Zonei Euro), prezentăm situația României în contextul statelor din Europa Centrală care au un regim similar de curs de schimb cu flotare controlată ( Cehia, Ungaria și Polonia) și relativ la vecina cu care am format minivalul 2007 de aderare la UE ( Bulgaria).

Aceasta din urmă are un regim de consiliu monetar, leva fiind fixată drept ultimul vestigiu al mărcii germane la paritatea de 1,9558 cu care aceasta s-a convertit în euro.

Evoluția ponderii exporturilor în comerțul mondial

Aici lucrurile se prezintă cel mai bine față de norma de peste -6% impusă, dar sunt favorizate de la gradul relativ redus de deschidere al economiei naționale, de integrarea firescă în lanțurile de producție internaționale și de dezvoltarea ceva mai târziu decât în Occident a specializării intraindustriale. Toate valabile și pentru grupul de cinci ales pentru poziționare.

Costul unitar al forței de muncă

Spre deosebire de indicatorul precedent, acesta este limitat superior la o valoare de 9% pentru Zona Euro și la 12% pentru statele din afara acesteia, precum panelul de cinci ales pentru analiză. Trebuie observat, însă, că decalajele foarte mari față de Occident în retribuirea activității existente la începutul perioadei de trecere la economia de piață își fac simțite efectele.

Este și motivul pentru care aici găsim și singurul indicator dintre cei cinci prezentați, pe care România nu îl îndeplinea în 2011. E adevărat, de puțin, dar și în pofida reducerii record la nivel european a salariilor din sectorul bugetar la mijlocul anului 2010, în condițiile în care bugetarii reprezentau cam un sfert din forța de muncă înscrisă în statistica oficială.

Rata șomajului

Singurul indicator din gama destinată supravegherii macroeconomice interne, legat însă de cel prezentat mai sus, este rata șomajului. La aceasta, pragul a fost stabilit oarecum arbitar și din motive de istoric al valorilor europene la 10%, cu toate că, de pildă, uzanțele americane sau japoneze sunt undeva la jumătate față de cele europene, derivate dintr-o politică socială mai generoasă.

De remarcat că rata utilizată pentru comparații internaționale este cea conformă cu procedura Biroului Internațional al Muncii și, de aceea, figurează drept rata șomajului BIM. Ea este superioară ratei șomajului de uz național, care rezultă din aplicarea unor criterii mai stricte pentru încadrarea drept șomer, dar fluctuează în tandem destul de clar cu rata șomajului BIM.

***

Acest articol face parte din seria de analize jurnalistice care premerg prima din Conferințele cursdeguvernare.ro, organizată cu sprijinul BNR și al BCR. Tema conferinței, care are loc luni, 13 mai, este ”România în tabloul de bord al Uniunii Europene”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.5.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Doi plagiatori, propuși de ministrul Educației în componența instituției care identifică plagiatele din tezele de doctorat

Vladimir Ionescu

Mircea Beuran și Ramona Lile, doi universitari în cazul cărora instituțiile de specialitate au dat verdict de plagiat, au fost selectați de Ministerul Educației pentru… Mai mult

Stiri

Piața auto la 7 luni din 2018: La 3 autoturisme second-hand importate se vinde unul nou

Razvan Diaconu

Pe ansamblul primelor șapte luni din 2018 se consemnează un număr total de autoturisme rulate înmatriculate în România de 274.195 unități, în aceeași perioadă fiind… Mai mult

Europa

Odiseea Greacă: Vindecarea completă, peste 42 de ani. Cifrele crizei și cicatricile

Adrian N Ionescu

Succesul ieșirii Greciei din programul asistenței de criză, condus de Comisia Europeană și FMI, lasă în urmă odiseea sacrificiilor făcute pentru răscumpărarea politicilor generoase ale… Mai mult

Stiri

Parteneriat germano-român pentru producţia de camioane militare la Braşov

Vladimir Ionescu

Importatorul unic de vehicule militare produse de Rheinmetall MAN, MHS Truck & Bus, a semnat un parteneriat de tip joint-venture cu fabrica de autocamioane Roman… Mai mult

Stiri

Ministrul Carmen Dan spune că a aflat despre ordinul de intervenție al jandarmilor după ce fusese semnat de prefectul Speranța Clișeru

Vladimir Ionescu

În cadrul anchetei interne a Ministerului de Interne au fost identificați 10 jandarmi care ar fi responsabili pentru agresarea a șase persoane participante la Protestul… Mai mult

Stiri

Republica Moldova speră să cumpere gaz mai ieftin. Din România sau de la Gazprom

Victor Bratu

Guvernul Republicii Moldova se concentrează pe finalizarea proiectului de conectare la sistemul european de gazoducte și nu se gândește deocamdată să renegocieze contractul de furnizare… Mai mult

Stiri

Sondaj INS: Problema numărul 1 a managerilor – cererea insuficientă

Adrian N Ionescu

Antreprerorii pun în primul rând pe seama cererii insuficiente activitatea redusă a companiilor din România, iar lipsa forţei de muncă şi problemele financiare ar fi… Mai mult