La obiect

T1 2018 – pensia medie lunară, cu peste zece procente mai mare faţă de anul trecut, puterea de cumpărare cam cu 5% mai mare

În primul trimestru din 2018, pensia medie lunară a fost de 1.122 lei, cu zece lei sau 0,9% mai puţin faţă de trimestrul precedent. Totodată,… Mai mult

13.06.2018

Evenimentul

Sub ochii Chinei și Rusiei: Acordul Trump – Kim, un progres mai curând simbolic în absența detaliilor concrete, urmează negocieri grele

Acordul semnat marți de președintele SUA, Donald Trump, și de cel al Coreei de Nord, Kim Jong Un, consemnează angajamentul coreean privind denuclearizarea completă în… Mai mult

12.06.2018

La obiect

Inflația anuală a ajuns în luna mai la 5,41%: responsabile – legumele, carburanții și tutunul

Inflaţia pe luna mai 2018 a fost de +0,47%, semnificativ peste cea din mai 2017 (+0,28%). Ceea ce a trimis, prin efect de bază, inflaţia… Mai mult

12.06.2018

La obiect

Creşterea exporturilor a depăşit-o pe cea a importurilor. Totuşi, deficitul comercial lunar a atins din nou miliardul de euro

Deficitul comercial pe luna aprilie 2018 a trecut din nou pragul de 1 miliard de euro, deşi, pentru prima dată în acest an, ritmul de… Mai mult

11.06.2018

Tabloul de bord al UE (III). Indicatorii cu inerție mare. România, patru din cinci reușite posibile

de Marin Pana 8.5.2013

Tabloul de bord al potențielelor dezechilibre la nivelul economiilor naționale este împărțit în două părți egale numeric. Cinci indicatori pentru semnalarea problemelor în schimburile externe și de competitivitate și cinci indicatori pentru dezechilibre interne. Patru din primii cinci și unul din a doua grupă au o inerție mai mare în timp.

Deficitul contului curent al balanței de plăți, evoluția ratei reale efective de schimb, modificarea ponderii exporturilor de bunuri și servicii în schimburile internaționale și evoluția costului unitar al forței de muncă, precum și rata șomajului la nivel intern trebuie urmărite pe parcursul a trei ani ( cinci ani în cazul exporturilor), înainte de a trage o concluzie.

Există, însă, o distincție în aceea că doi indicatori se stabilesc drept o medie a valorilor consemnate pe parcursul celor trei ani (deficitul de cont curent și șomajul), în timp ce restul se obțin prin raportarea la valoarea de bază din urmă cu trei sau cinci ani. În primul caz primează situația pe termen mediu, în al doilea evoluția pe termen mediu, ceea ce evită concluziile pripite în urma unor oscilații conjuncturale.

Contul curent

În cazul contului curent, prezentăm datele pentru foste noastre colege de bloc estic, acum membre ale UE și aspirante pe termen mediu la intrarea în Zona Euro. Cu observația că, potrivit datelor cele mai recente ale statisticii oficiale, România a reușit să intre în zona permisă ( -4% până la +6% din PIB) la finele lui 2012, cu o medie de -3,9% pe intervalul 2010 – 2012.

Dacă economia națională funcționează în mod uzual cu un deficit de cont curent, înseamnă că absoarbe mai mult decât produce. Ceea ce se poate face deliberat în scopul unei dezvoltări mai rapide sau se produce din cauza unui consum exagerat față de posibilitățile reale. Cert este că acest deficit reduce activele externe nete și trebuie acoperit din economisire externă, care va trebui remunerată ulterior.

Evoluția ratei reale de schimb efectiv

Și pentru evoluția ratei reale de schimb efectiv ( valori permise de +/-5% în Zona Euro și +/-11% în afara Zonei Euro), prezentăm situația României în contextul statelor din Europa Centrală care au un regim similar de curs de schimb cu flotare controlată ( Cehia, Ungaria și Polonia) și relativ la vecina cu care am format minivalul 2007 de aderare la UE ( Bulgaria).

Aceasta din urmă are un regim de consiliu monetar, leva fiind fixată drept ultimul vestigiu al mărcii germane la paritatea de 1,9558 cu care aceasta s-a convertit în euro.

Evoluția ponderii exporturilor în comerțul mondial

Aici lucrurile se prezintă cel mai bine față de norma de peste -6% impusă, dar sunt favorizate de la gradul relativ redus de deschidere al economiei naționale, de integrarea firescă în lanțurile de producție internaționale și de dezvoltarea ceva mai târziu decât în Occident a specializării intraindustriale. Toate valabile și pentru grupul de cinci ales pentru poziționare.

Costul unitar al forței de muncă

Spre deosebire de indicatorul precedent, acesta este limitat superior la o valoare de 9% pentru Zona Euro și la 12% pentru statele din afara acesteia, precum panelul de cinci ales pentru analiză. Trebuie observat, însă, că decalajele foarte mari față de Occident în retribuirea activității existente la începutul perioadei de trecere la economia de piață își fac simțite efectele.

Este și motivul pentru care aici găsim și singurul indicator dintre cei cinci prezentați, pe care România nu îl îndeplinea în 2011. E adevărat, de puțin, dar și în pofida reducerii record la nivel european a salariilor din sectorul bugetar la mijlocul anului 2010, în condițiile în care bugetarii reprezentau cam un sfert din forța de muncă înscrisă în statistica oficială.

Rata șomajului

Singurul indicator din gama destinată supravegherii macroeconomice interne, legat însă de cel prezentat mai sus, este rata șomajului. La aceasta, pragul a fost stabilit oarecum arbitar și din motive de istoric al valorilor europene la 10%, cu toate că, de pildă, uzanțele americane sau japoneze sunt undeva la jumătate față de cele europene, derivate dintr-o politică socială mai generoasă.

De remarcat că rata utilizată pentru comparații internaționale este cea conformă cu procedura Biroului Internațional al Muncii și, de aceea, figurează drept rata șomajului BIM. Ea este superioară ratei șomajului de uz național, care rezultă din aplicarea unor criterii mai stricte pentru încadrarea drept șomer, dar fluctuează în tandem destul de clar cu rata șomajului BIM.

***

Acest articol face parte din seria de analize jurnalistice care premerg prima din Conferințele cursdeguvernare.ro, organizată cu sprijinul BNR și al BCR. Tema conferinței, care are loc luni, 13 mai, este ”România în tabloul de bord al Uniunii Europene”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.5.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Viorica Vasilica Dăncilă reacționează la condamnarea lui Liviu Dragnea: ”arată că modul în care în România se aplică legea este încă sub influenţa arbitrariului”

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă a reacționat la condamnarea lidelui PSD. Ea susţine că sentinţa în cazul lui Liviu Dragnea ”arată că modul în care în România… Mai mult

Europa

Discuții Vladimir Putin – Petro Poroșenko: Kievul cere eliberarea deținuților politici ucrainieni

Iulian Soare

Petro Poroşenko i-a cerut joi lui Vladimir Putin eliberarea deţinuţilor politici ucrainieni aflați în închisorile ruseşti şi în teritoriile ocupate. Solicitarea a fost făcută în timpul… Mai mult

Stiri

PNL și USR cer demisia lui Liviu Dragnea de la șefia Camerei Deputaților, Dacian Cioloș cere retragerea acestuia din viața publică. PSD așteaptă, deocamdată, o sentință definitivă

Razvan Diaconu

PNL și USR cer demisia lui Liviu Dragnea din funcția de președinte al Camerei Deputaților, după ce acesta a fost condamnat joi la trei ani… Mai mult

Stiri

CCR: Numirea Theodorei Bertzi la Consiliul pentru Combaterea Discriminării – neconstituțională

Mariana Bechir

CCR a admis joi sesizarea PNL privind numirea Theodorei Bertzi în Colegiul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Cealaltă sesizare legată de numirea unor membri ai… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană: Lupta împotriva corupției și asigurarea unui sistem judiciar independent sunt de importanță capitală

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană s-a declarat joi îngrijorată de evoluțiile actuale din România, de modificările aduse Codului de procedură penală, precum și a celorlalte legi ale Justiției. Declarația… Mai mult

Stiri

Percheziții la spitalele Colentina, Universitar şi Cantacuzino – servicii medicale decontate fără a fi efectuate

Vladimir Ionescu

Procurori și polițiști au efectuat joi percheziţii la spitalele Universitar, Colentina şi Cantacuzino din Capitală, precum şi la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate din Giurgiu, într-un… Mai mult

Stiri

Alexandria primește 4 milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului

Vladimir Ionescu

Guvernul Dăncilă aprobă miercuri suplimentarea bugetul municipiului Alexandria, din județul Teleorman, cu 3,94 milioane de lei. Banii provin din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia… Mai mult