Analiză

„Inflaţia industrială”, peste ”inflația populară” – Energia, deja cu 14% mai scumpă: Lumini, umbre şi implicaţii

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut uşor în luna august 2018, până la 5,86%, dar a rămas semnificativ peste inflaţia preţurilor la consumator, măsurată… Mai mult

03.10.2018

Evenimentul

”Nu am venit să dau socoteală!” Cele două ”Viorici” și criticile dure ale partidelor din Parlamentul European

De două ori a vorbit miercuri premierul Viorica Dăncilă în plenul Parlamentului European: o dată ca să prezinte mesajul cu care a fost trimisă de… Mai mult

03.10.2018

La obiect

Raport finalizat la nivelul anului 2017 – investițiile străine au depăşit 75 de miliarde de euro. Domeniile către care s-au îndreptat banii

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 75.581 milioane  euro, dar în echivalent raportat la PIB s-au diminuat de… Mai mult

02.10.2018

La obiect

”Economiile europene au prea puțin spațiu fiscal pentru a face față unei recesiuni sau crize”: BCE avertizează, înainte de-a opri ”tiparnița de bani”

Economia zonei euro are încă nevoie de ample stimulente monetare pentru a atinge ţinta Băncii Centrale Europene (BCE) privind stabilitatea preţurilor, a declarat Benoit Coeure,… Mai mult

01.10.2018

Tabloul de bord al UE (III). Indicatorii cu inerție mare. România, patru din cinci reușite posibile

de Marin Pana 8.5.2013

Tabloul de bord al potențielelor dezechilibre la nivelul economiilor naționale este împărțit în două părți egale numeric. Cinci indicatori pentru semnalarea problemelor în schimburile externe și de competitivitate și cinci indicatori pentru dezechilibre interne. Patru din primii cinci și unul din a doua grupă au o inerție mai mare în timp.

Deficitul contului curent al balanței de plăți, evoluția ratei reale efective de schimb, modificarea ponderii exporturilor de bunuri și servicii în schimburile internaționale și evoluția costului unitar al forței de muncă, precum și rata șomajului la nivel intern trebuie urmărite pe parcursul a trei ani ( cinci ani în cazul exporturilor), înainte de a trage o concluzie.

Există, însă, o distincție în aceea că doi indicatori se stabilesc drept o medie a valorilor consemnate pe parcursul celor trei ani (deficitul de cont curent și șomajul), în timp ce restul se obțin prin raportarea la valoarea de bază din urmă cu trei sau cinci ani. În primul caz primează situația pe termen mediu, în al doilea evoluția pe termen mediu, ceea ce evită concluziile pripite în urma unor oscilații conjuncturale.

Contul curent

În cazul contului curent, prezentăm datele pentru foste noastre colege de bloc estic, acum membre ale UE și aspirante pe termen mediu la intrarea în Zona Euro. Cu observația că, potrivit datelor cele mai recente ale statisticii oficiale, România a reușit să intre în zona permisă ( -4% până la +6% din PIB) la finele lui 2012, cu o medie de -3,9% pe intervalul 2010 – 2012.

Dacă economia națională funcționează în mod uzual cu un deficit de cont curent, înseamnă că absoarbe mai mult decât produce. Ceea ce se poate face deliberat în scopul unei dezvoltări mai rapide sau se produce din cauza unui consum exagerat față de posibilitățile reale. Cert este că acest deficit reduce activele externe nete și trebuie acoperit din economisire externă, care va trebui remunerată ulterior.

Evoluția ratei reale de schimb efectiv

Și pentru evoluția ratei reale de schimb efectiv ( valori permise de +/-5% în Zona Euro și +/-11% în afara Zonei Euro), prezentăm situația României în contextul statelor din Europa Centrală care au un regim similar de curs de schimb cu flotare controlată ( Cehia, Ungaria și Polonia) și relativ la vecina cu care am format minivalul 2007 de aderare la UE ( Bulgaria).

Aceasta din urmă are un regim de consiliu monetar, leva fiind fixată drept ultimul vestigiu al mărcii germane la paritatea de 1,9558 cu care aceasta s-a convertit în euro.

Evoluția ponderii exporturilor în comerțul mondial

Aici lucrurile se prezintă cel mai bine față de norma de peste -6% impusă, dar sunt favorizate de la gradul relativ redus de deschidere al economiei naționale, de integrarea firescă în lanțurile de producție internaționale și de dezvoltarea ceva mai târziu decât în Occident a specializării intraindustriale. Toate valabile și pentru grupul de cinci ales pentru poziționare.

Costul unitar al forței de muncă

Spre deosebire de indicatorul precedent, acesta este limitat superior la o valoare de 9% pentru Zona Euro și la 12% pentru statele din afara acesteia, precum panelul de cinci ales pentru analiză. Trebuie observat, însă, că decalajele foarte mari față de Occident în retribuirea activității existente la începutul perioadei de trecere la economia de piață își fac simțite efectele.

Este și motivul pentru care aici găsim și singurul indicator dintre cei cinci prezentați, pe care România nu îl îndeplinea în 2011. E adevărat, de puțin, dar și în pofida reducerii record la nivel european a salariilor din sectorul bugetar la mijlocul anului 2010, în condițiile în care bugetarii reprezentau cam un sfert din forța de muncă înscrisă în statistica oficială.

Rata șomajului

Singurul indicator din gama destinată supravegherii macroeconomice interne, legat însă de cel prezentat mai sus, este rata șomajului. La aceasta, pragul a fost stabilit oarecum arbitar și din motive de istoric al valorilor europene la 10%, cu toate că, de pildă, uzanțele americane sau japoneze sunt undeva la jumătate față de cele europene, derivate dintr-o politică socială mai generoasă.

De remarcat că rata utilizată pentru comparații internaționale este cea conformă cu procedura Biroului Internațional al Muncii și, de aceea, figurează drept rata șomajului BIM. Ea este superioară ratei șomajului de uz național, care rezultă din aplicarea unor criterii mai stricte pentru încadrarea drept șomer, dar fluctuează în tandem destul de clar cu rata șomajului BIM.

***

Acest articol face parte din seria de analize jurnalistice care premerg prima din Conferințele cursdeguvernare.ro, organizată cu sprijinul BNR și al BCR. Tema conferinței, care are loc luni, 13 mai, este ”România în tabloul de bord al Uniunii Europene”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.5.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR plafonează gradul de îndatorare maxim la 40% din venitul net, pentru creditele în lei

Adrian N Ionescu

Consiliul de Administrație al BNR a adoptat noile condiții de creditare a persoanelor fizice, conform cărora nivelul maxim al gradului de îndatorare va fi de… Mai mult

Europa

Peter Praet, economist șef BCE: Îmbătrânirea populaţiei poate duce la recesiuni mai îndelungate

Razvan Diaconu

Îmbătrânirea populaţiei în Europa ar putea duce la înăsprirea constrângerilor politicilor monetare și, ca urmare, la perioade de recesiune mai lungi şi la recuperări mai… Mai mult

Stiri

Teleorman, al 14-lea județ cu pestă porcină africană. Petre Daea: Cineva o să facă închisoare

Mariana Bechir

Pesta Porcină Africană (PPA) a fost confirmată în judeţul Teleorman la probele prelevate dintr-un cadavru de porc găsit într-o zonă situată în extravilan, a anunţat… Mai mult

Europa

Programul Operațional Regional a fost modificat: Peste 220 de milioane de euro, realocate pentru IMM și infrastructura din sănătate

Adrian N Ionescu

Programul Operaţional Regional (POR) pentru România a fost modificat pentru realocarea unor fonduri de este 220 de milioane de euro pentru competitivitatea IMM-urilor şi dezvoltarea… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenţei: CFR S.A. a pierdut bani la rectificare din cauză că nu a respectat planul de investiții

Adrian N Ionescu

Calea ferată din România se degradează de la an la an, iar compania de infrastructură CFR SA trimite la buget sute de milioane de lei,… Mai mult

Stiri

Decizie în CSM: Procurorii DNA rămân pe loc, vechimea minimă decisă prin OUG nu se aplică decât pentru viitor

Mariana Bechir

Procurorii de la DNA, DIICOT şi de la Parchetul General rămân în funcţii chiar dacă au o vechime de opt ani, a decis miercuri Secția pentru… Mai mult

Europa

România, cea mai mare rată a inflației din UE și în septembrie – s-a triplat într-un an

Adrian N Ionescu

Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) din România s-a situat la 4,7% în septembrie, neschimbat faţă de cel din august, dar mai mult decât… Mai mult