Tabelul unui deceniu: Creșterea taxelor vs. rata de colectare. Povara pe cei care plătesc: Studiu de caz – TVA

de Marin Pana | 18.11.2014 .

Potrivit calculelor Consiliului Fiscal referitor la gradul de colectare al veniturilor la buget pe categorii de taxe și impozite, patru dintre principalele impozite (pe venit, pe profit, CAS și accizele) se situează undeva în jur de 80%, în timp ce la TVA performanța este în scădere și se duce spre 40%.

Chiar și dacă ținem cont de partea ce nu are cum să fie taxată din motive structurale, colectarea TVA rămâne punctul nevralgic al încasărilor bugetare.

Să luăm spre studiu – ultimul deceniu – pe ani, ca tabelul de mai jos.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Veniturile bugetare au reprezentat în 2013 32,7% din PIB iar veniturile fiscale 27,5%.

Totodată, media statelor membre UE la acești indicatori financiari a fost de 45,7%, respectiv 40,5%.

Prin urmare, există un decalaj de circa 13% față de media europeană, ceea ce înseamnă un deficit de încasări de 40% din cele actuale sau aproape o treime din ceea ce ne-ar plasa în zona uzanțelor europene.

Circa jumătate din acest decalaj ar putea fi acoperit dacă am reuși să aducem gradul de colectare a TVA la nivelul statelor din regiune. Restul provine din aducerea de la 80% spre 90% a gradului de încasare al celor patru categorii de impozite și taxe mai ușor de urmărit. Astfel, nu e de dorit creșterea taxelor pentru cei care plătesc oricum, ci conformarea voluntară sau forțată a celor care evită plățile către buget.

De menționat că nivelul relativ redus de eficiență în taxare depinde și de diferențele structurale între economii, în cazul nostru autoconsumul și piața țărănească având o pondere însemnată. Totuși, aceste caracteristici nu explică nici pe departe performanța scăzută în colectare, din moment ce, în anul 2013, noi am avut un grad de eficiență în aplicarea TVA de 56% iar vecinii bulgari au consemnat 73%.

Astfel, la o cotă de 24%, noi am avut încasări din TVA de 8,47% din PIB iar Bulgaria, la o cotă de numai 20%, au încasat 9,22% din PIB.

Iar acesta nu este un caz singular. Slovenia, cu 8,64% din PIB; și Estonia, cu 8,45% din PIB au avut încasări similare cu noi la aceeași cotă de 20%. Ceea ce ne sugerează că îmbunătățirea colectării ne-ar permite majorarea încasărilor concomitent cu reducerea cotei de TVA.

(Citiți și: ”Cât a ajutat creșterea TVA bugetul. TVA-ul efectiv din România în comparație cu al vecinilor”)

Situația ar fi benefică atât bugetului cât și mediului de afaceri. Practic, România este campioana UE la neîncasarea TVA. Aducerea încasărilor la nivel european ar rezolva deficitul bugetar și ar da impulsul necesar unei creșteri economice mai robuste. Creștere frânată și acum de majorarea puternică a TVA la mijlocul lui 2010, impusă indirect de Curtea Constituțională, care a blocat diminuarea valorii punctului de pensie.

Pe această filieră, România a ajuns să aibă cea mai mare diferență dintre TVA care ar trebui încasat și cele efectiv colectat. Este una dinte constatările unui raport prezentat anul trecut, comandat de UE și elaborat de un grup de instituții în frunte cu Center for Social and Economic Research (CASE) Polonia și Netherlands Bureau for Economic Policy Analysis (Central Planning Bureau sau CPB).

Raportul estima sumele neîncasate din TVA în anul 2011 la nivelul UE-26 ( mai puțin Cipru și Croația) la aproximativ 193 miliarde euro sau 1,5% din PIB. Este o creștere importantă față de nivelul de 1,1% consemnat la raportul anterior pentru anul 2006.

În termeni absoluți, mai mult de jumătate din suma menționată revine celor patru mari economii, Italia, Franța, Germania și Marea Britanie. Dar, dacă se face raportarea la mărimea economiei, pe primul loc la neîncasarea de TVA se situează România, care devansează Letonia, Grecia și Lituania. Proporția de TVA neîncasat s-a majorat la declanșarea crizei și a crescut odată cu cota legală de taxare, mai ales în țările cu un sistem slab de colectare.

Deși ocupa locul patru între statele UE ca pondere a TVA în veniturile bugetare (cu ceva mai mult de un sfert din total), după Bulgaria, Estonia și Lituania și înaintea Letoniei (adică intercalată în așa-numitul grup BELL), România avea o pondere medie a încasărilor din TVA în PIB relativ la celelalte țări din UE pentru că și încasările bugetare sunt mici raportate la PIB.

România figurează pe ultimul loc între statele europene în ceea ce privește decalajul între TVA de încasat și cel efectiv colectat, cu o medie de 42% pe perioada 2000 – 2011.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Chestiunea aducerii la uzanțele europene de colectare a TVA este una extrem de importantă dacă privim procentajul de PIB care nu a fost colectat, în raport cu deficitele bugetare consemnate în fiecare an din acest secol și cu cifra de 2,2% din PIB a deficitului bugetului general consolidat inclusă în proiectul de buget pentru 2014.

Evident, nu este posibilă colectarea completă, dar aducerea ratei de neîncasare spre nivelul de mediu de 17% înregistrat pentru UE-26 sau chiar la nivelul mediu de 22% consemnat în noile state membre ( care au aderat din 2004 și 2007) ar însemna un plus de circa patru procente din PIB la veniturile bugetare.
Adică venituri ”europene”, de 37- 38% din PIB, la aceleași cote de taxare, sau un TVA mai mic aplicat pe o bază mai largă și o stimulare a creșterii economice.

Publicat la data de 18.11.2014 .

7 comentarii

  1. Harald
    19.11.2014, 4:18 am

    Conformarea forțată nu este posibilă decât în măsura în care banii respectivi există efectiv. Însă în destule cazuri ei nu există, adică o mulțime de mici afaceri ar înceta efectiv să mai funcționeze, dacă această colectare forțată ar ajunge realmente implementată.

    S-a întrebat cineva dacă economia românească este capabilă să suporte 24% TVA? Unde e limita maxim acceptabilă? De ce să nu fie 35% TVA-ul? Este colectarea banilor la buget un scop al națiunii?

  2. iooo
    19.11.2014, 11:29 am

    daca patronii ar platii tva-ul si celelalte taxe la nivel de 90% si astfel mare parte din ec la negru ar disparea ar fi bine pt stat dar cate din acele afaceri ar putea supravietui? pai e posibil 2/3 sa spunem si astel am avea macar 1,5 mil de someri efectivi si statul ar incasa aprox aceeasi suma, de aceea singurul mod in care problema se poate rezolva e scaderea taxelor ,restul e vrajeala electorala :))

  3. casandra
    19.11.2014, 6:13 pm

    Cuum, evaziunea fiscala cea mai redusă din ultimii 10 ani, de doar 6,4% din PIB a fost în guvernarea tiranului Năstase?!

    • Cristian Grosu
      19.11.2014, 7:15 pm

      Pentru cei de rangul 1 : Probabil că nu se merita efortul – instrumentele de făcut banii purtau alte denumiri în codul penal…:)
      Pentru ceilalți : deși era o fiscalitate mai mare – legislația era mult mai permisivă în privința cheltuielilor legale
      (Nu-i o glumă)

  4. MirceaM
    20.11.2014, 3:29 pm

    As pune problema altfel, raportat nu la bugetul general consolidat ci la bugetul de stat si, separat, la bugetul asigurarilor sociale de stat.Pentru ca bugetul de stat subventioneaza si deficitul cauzat de diferenta dintre venituri vs obligatii de plata al bugetului asigurarilor. Daca s-ar reduce acest deficit(fie prin crestera veniturilor-colectate peste 79%, dar mai ales prin scadera obligatiilor de plata la pensii.Sa ne aducem aminte cati pensionari de “boala” erau, de ex in 2009-cca900 de mii iar in 2014 cca 700 de mii. Cam la acelasi numar total de pensionari de stat. Ceva e putred aici) atunci si rata implicita la TVA ar trebui sa cresca mai putin.
    ALt aspect, din alta perspectiva, ar fi daca economia la alb poate absorbi economia la negru. Procentul evaziunii este imens (16% din PIB cand veniturile fiscale sunt 27,5% din PIB..sincer am mari dubii ca e atat de mare) multe din acele afaceri ar da, poate, faliment. Scazand consumul populatiei, implict …PIB-ul. 2/3 din evaziunea fiscala ,exprimata in bani neplatiti la buget, se transmite in economia alba, prin cheltuieli, nimeni nu tine acei bani la ciorap, ei merg fie in investitii la alb, fie in consum.
    Sa omori economia neagra nu este chiar asa de roz cum pare, daca nu ai alternativa. Exista studii care releva acest aspect: scade economia la negru, creste somajul. Ce castigi pe mere pierzi pe pere. Cred ca solutia nu este (doar) o mai buna colectare( fortata, ala care e sub breakeven nu se va conforma voluntar niciodata) ci o stimulare a aacerilor mici.Metode sunt. In fond si panta de (crestere a PIB real, ce sa mai spunem de cel potential, cu cheltuielile mici de investitii, este foarte anemica, rata naturala de profit fiindsi ea mica, ca medie. De unde si cresterea evaziunii…etc
    Sau altfel sups la un PIB/capita sub 20%-in euro, nu in pps, din media UE nu prea ai ce sa colectezi, si asa avem pra multi oameni sub pragul de saracie extrema. Cercul vicios nu se poate sparge decat prin dezvoltare … nu prin colectare. Care rezolva doar problemele “statului” si nu pe ale omului. Principalul indicator de dezvoltare socio-economica in UE este venitul/capita nu venitul la bugetul de stat. Asta trebuie sa fie pe locul 2..daca nu chiar 3.

  5. antonie ion
    23.11.2014, 12:40 am

    Spuneti-mi va rog de ce trebuie sa plateasca omul TVA? Ce justificare are taxa asta? e totusi cea mai mare taxa pe care o platim dar nu stiu de ce?

  6. Arnold Platon
    17.4.2015, 5:27 pm

    Niscaiva critica costructiva: https://arnoldplaton.wordpress.com/2015/04/17/tabele-vs-grafice/

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română