Tabelul unui deceniu: Creșterea taxelor vs. rata de colectare. Povara pe cei care plătesc: Studiu de caz – TVA

de Marin Pana | 18.11.2014 .

Potrivit calculelor Consiliului Fiscal referitor la gradul de colectare al veniturilor la buget pe categorii de taxe și impozite, patru dintre principalele impozite (pe venit, pe profit, CAS și accizele) se situează undeva în jur de 80%, în timp ce la TVA performanța este în scădere și se duce spre 40%.

Chiar și dacă ținem cont de partea ce nu are cum să fie taxată din motive structurale, colectarea TVA rămâne punctul nevralgic al încasărilor bugetare.

Să luăm spre studiu – ultimul deceniu – pe ani, ca tabelul de mai jos.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Veniturile bugetare au reprezentat în 2013 32,7% din PIB iar veniturile fiscale 27,5%.

Totodată, media statelor membre UE la acești indicatori financiari a fost de 45,7%, respectiv 40,5%.

Prin urmare, există un decalaj de circa 13% față de media europeană, ceea ce înseamnă un deficit de încasări de 40% din cele actuale sau aproape o treime din ceea ce ne-ar plasa în zona uzanțelor europene.

Circa jumătate din acest decalaj ar putea fi acoperit dacă am reuși să aducem gradul de colectare a TVA la nivelul statelor din regiune. Restul provine din aducerea de la 80% spre 90% a gradului de încasare al celor patru categorii de impozite și taxe mai ușor de urmărit. Astfel, nu e de dorit creșterea taxelor pentru cei care plătesc oricum, ci conformarea voluntară sau forțată a celor care evită plățile către buget.

De menționat că nivelul relativ redus de eficiență în taxare depinde și de diferențele structurale între economii, în cazul nostru autoconsumul și piața țărănească având o pondere însemnată. Totuși, aceste caracteristici nu explică nici pe departe performanța scăzută în colectare, din moment ce, în anul 2013, noi am avut un grad de eficiență în aplicarea TVA de 56% iar vecinii bulgari au consemnat 73%.

Astfel, la o cotă de 24%, noi am avut încasări din TVA de 8,47% din PIB iar Bulgaria, la o cotă de numai 20%, au încasat 9,22% din PIB.

Iar acesta nu este un caz singular. Slovenia, cu 8,64% din PIB; și Estonia, cu 8,45% din PIB au avut încasări similare cu noi la aceeași cotă de 20%. Ceea ce ne sugerează că îmbunătățirea colectării ne-ar permite majorarea încasărilor concomitent cu reducerea cotei de TVA.

(Citiți și: ”Cât a ajutat creșterea TVA bugetul. TVA-ul efectiv din România în comparație cu al vecinilor”)

Situația ar fi benefică atât bugetului cât și mediului de afaceri. Practic, România este campioana UE la neîncasarea TVA. Aducerea încasărilor la nivel european ar rezolva deficitul bugetar și ar da impulsul necesar unei creșteri economice mai robuste. Creștere frânată și acum de majorarea puternică a TVA la mijlocul lui 2010, impusă indirect de Curtea Constituțională, care a blocat diminuarea valorii punctului de pensie.

Pe această filieră, România a ajuns să aibă cea mai mare diferență dintre TVA care ar trebui încasat și cele efectiv colectat. Este una dinte constatările unui raport prezentat anul trecut, comandat de UE și elaborat de un grup de instituții în frunte cu Center for Social and Economic Research (CASE) Polonia și Netherlands Bureau for Economic Policy Analysis (Central Planning Bureau sau CPB).

Raportul estima sumele neîncasate din TVA în anul 2011 la nivelul UE-26 ( mai puțin Cipru și Croația) la aproximativ 193 miliarde euro sau 1,5% din PIB. Este o creștere importantă față de nivelul de 1,1% consemnat la raportul anterior pentru anul 2006.

În termeni absoluți, mai mult de jumătate din suma menționată revine celor patru mari economii, Italia, Franța, Germania și Marea Britanie. Dar, dacă se face raportarea la mărimea economiei, pe primul loc la neîncasarea de TVA se situează România, care devansează Letonia, Grecia și Lituania. Proporția de TVA neîncasat s-a majorat la declanșarea crizei și a crescut odată cu cota legală de taxare, mai ales în țările cu un sistem slab de colectare.

Deși ocupa locul patru între statele UE ca pondere a TVA în veniturile bugetare (cu ceva mai mult de un sfert din total), după Bulgaria, Estonia și Lituania și înaintea Letoniei (adică intercalată în așa-numitul grup BELL), România avea o pondere medie a încasărilor din TVA în PIB relativ la celelalte țări din UE pentru că și încasările bugetare sunt mici raportate la PIB.

România figurează pe ultimul loc între statele europene în ceea ce privește decalajul între TVA de încasat și cel efectiv colectat, cu o medie de 42% pe perioada 2000 – 2011.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Chestiunea aducerii la uzanțele europene de colectare a TVA este una extrem de importantă dacă privim procentajul de PIB care nu a fost colectat, în raport cu deficitele bugetare consemnate în fiecare an din acest secol și cu cifra de 2,2% din PIB a deficitului bugetului general consolidat inclusă în proiectul de buget pentru 2014.

Evident, nu este posibilă colectarea completă, dar aducerea ratei de neîncasare spre nivelul de mediu de 17% înregistrat pentru UE-26 sau chiar la nivelul mediu de 22% consemnat în noile state membre ( care au aderat din 2004 și 2007) ar însemna un plus de circa patru procente din PIB la veniturile bugetare.
Adică venituri ”europene”, de 37- 38% din PIB, la aceleași cote de taxare, sau un TVA mai mic aplicat pe o bază mai largă și o stimulare a creșterii economice.

Publicat la data de 18.11.2014 .

7 comentarii

  1. Harald
    19.11.2014, 4:18 am

    Conformarea forțată nu este posibilă decât în măsura în care banii respectivi există efectiv. Însă în destule cazuri ei nu există, adică o mulțime de mici afaceri ar înceta efectiv să mai funcționeze, dacă această colectare forțată ar ajunge realmente implementată.

    S-a întrebat cineva dacă economia românească este capabilă să suporte 24% TVA? Unde e limita maxim acceptabilă? De ce să nu fie 35% TVA-ul? Este colectarea banilor la buget un scop al națiunii?

  2. iooo
    19.11.2014, 11:29 am

    daca patronii ar platii tva-ul si celelalte taxe la nivel de 90% si astfel mare parte din ec la negru ar disparea ar fi bine pt stat dar cate din acele afaceri ar putea supravietui? pai e posibil 2/3 sa spunem si astel am avea macar 1,5 mil de someri efectivi si statul ar incasa aprox aceeasi suma, de aceea singurul mod in care problema se poate rezolva e scaderea taxelor ,restul e vrajeala electorala :))

  3. casandra
    19.11.2014, 6:13 pm

    Cuum, evaziunea fiscala cea mai redusă din ultimii 10 ani, de doar 6,4% din PIB a fost în guvernarea tiranului Năstase?!

    • Cristian Grosu
      19.11.2014, 7:15 pm

      Pentru cei de rangul 1 : Probabil că nu se merita efortul – instrumentele de făcut banii purtau alte denumiri în codul penal…:)
      Pentru ceilalți : deși era o fiscalitate mai mare – legislația era mult mai permisivă în privința cheltuielilor legale
      (Nu-i o glumă)

  4. MirceaM
    20.11.2014, 3:29 pm

    As pune problema altfel, raportat nu la bugetul general consolidat ci la bugetul de stat si, separat, la bugetul asigurarilor sociale de stat.Pentru ca bugetul de stat subventioneaza si deficitul cauzat de diferenta dintre venituri vs obligatii de plata al bugetului asigurarilor. Daca s-ar reduce acest deficit(fie prin crestera veniturilor-colectate peste 79%, dar mai ales prin scadera obligatiilor de plata la pensii.Sa ne aducem aminte cati pensionari de “boala” erau, de ex in 2009-cca900 de mii iar in 2014 cca 700 de mii. Cam la acelasi numar total de pensionari de stat. Ceva e putred aici) atunci si rata implicita la TVA ar trebui sa cresca mai putin.
    ALt aspect, din alta perspectiva, ar fi daca economia la alb poate absorbi economia la negru. Procentul evaziunii este imens (16% din PIB cand veniturile fiscale sunt 27,5% din PIB..sincer am mari dubii ca e atat de mare) multe din acele afaceri ar da, poate, faliment. Scazand consumul populatiei, implict …PIB-ul. 2/3 din evaziunea fiscala ,exprimata in bani neplatiti la buget, se transmite in economia alba, prin cheltuieli, nimeni nu tine acei bani la ciorap, ei merg fie in investitii la alb, fie in consum.
    Sa omori economia neagra nu este chiar asa de roz cum pare, daca nu ai alternativa. Exista studii care releva acest aspect: scade economia la negru, creste somajul. Ce castigi pe mere pierzi pe pere. Cred ca solutia nu este (doar) o mai buna colectare( fortata, ala care e sub breakeven nu se va conforma voluntar niciodata) ci o stimulare a aacerilor mici.Metode sunt. In fond si panta de (crestere a PIB real, ce sa mai spunem de cel potential, cu cheltuielile mici de investitii, este foarte anemica, rata naturala de profit fiindsi ea mica, ca medie. De unde si cresterea evaziunii…etc
    Sau altfel sups la un PIB/capita sub 20%-in euro, nu in pps, din media UE nu prea ai ce sa colectezi, si asa avem pra multi oameni sub pragul de saracie extrema. Cercul vicios nu se poate sparge decat prin dezvoltare … nu prin colectare. Care rezolva doar problemele “statului” si nu pe ale omului. Principalul indicator de dezvoltare socio-economica in UE este venitul/capita nu venitul la bugetul de stat. Asta trebuie sa fie pe locul 2..daca nu chiar 3.

  5. antonie ion
    23.11.2014, 12:40 am

    Spuneti-mi va rog de ce trebuie sa plateasca omul TVA? Ce justificare are taxa asta? e totusi cea mai mare taxa pe care o platim dar nu stiu de ce?

  6. Arnold Platon
    17.4.2015, 5:27 pm

    Niscaiva critica costructiva: https://arnoldplaton.wordpress.com/2015/04/17/tabele-vs-grafice/

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română