Tabelul unui deceniu: Creșterea taxelor vs. rata de colectare. Povara pe cei care plătesc: Studiu de caz – TVA

Potrivit calculelor Consiliului Fiscal referitor la gradul de colectare al veniturilor la buget pe categorii de taxe și impozite, patru dintre principalele impozite (pe venit, pe profit, CAS și accizele) se situează undeva în jur de 80%, în timp ce la TVA performanța este în scădere și se duce spre 40%.

Chiar și dacă ținem cont de partea ce nu are cum să fie taxată din motive structurale, colectarea TVA rămâne punctul nevralgic al încasărilor bugetare.

Să luăm spre studiu – ultimul deceniu – pe ani, ca tabelul de mai jos.

Veniturile bugetare au reprezentat în 2013 32,7% din PIB iar veniturile fiscale 27,5%.

Totodată, media statelor membre UE la acești indicatori financiari a fost de 45,7%, respectiv 40,5%.

Prin urmare, există un decalaj de circa 13% față de media europeană, ceea ce înseamnă un deficit de încasări de 40% din cele actuale sau aproape o treime din ceea ce ne-ar plasa în zona uzanțelor europene.

Circa jumătate din acest decalaj ar putea fi acoperit dacă am reuși să aducem gradul de colectare a TVA la nivelul statelor din regiune. Restul provine din aducerea de la 80% spre 90% a gradului de încasare al celor patru categorii de impozite și taxe mai ușor de urmărit. Astfel, nu e de dorit creșterea taxelor pentru cei care plătesc oricum, ci conformarea voluntară sau forțată a celor care evită plățile către buget.

De menționat că nivelul relativ redus de eficiență în taxare depinde și de diferențele structurale între economii, în cazul nostru autoconsumul și piața țărănească având o pondere însemnată. Totuși, aceste caracteristici nu explică nici pe departe performanța scăzută în colectare, din moment ce, în anul 2013, noi am avut un grad de eficiență în aplicarea TVA de 56% iar vecinii bulgari au consemnat 73%.

Astfel, la o cotă de 24%, noi am avut încasări din TVA de 8,47% din PIB iar Bulgaria, la o cotă de numai 20%, au încasat 9,22% din PIB.

Iar acesta nu este un caz singular. Slovenia, cu 8,64% din PIB; și Estonia, cu 8,45% din PIB au avut încasări similare cu noi la aceeași cotă de 20%. Ceea ce ne sugerează că îmbunătățirea colectării ne-ar permite majorarea încasărilor concomitent cu reducerea cotei de TVA.

(Citiți și: ”Cât a ajutat creșterea TVA bugetul. TVA-ul efectiv din România în comparație cu al vecinilor”)

Situația ar fi benefică atât bugetului cât și mediului de afaceri. Practic, România este campioana UE la neîncasarea TVA. Aducerea încasărilor la nivel european ar rezolva deficitul bugetar și ar da impulsul necesar unei creșteri economice mai robuste. Creștere frânată și acum de majorarea puternică a TVA la mijlocul lui 2010, impusă indirect de Curtea Constituțională, care a blocat diminuarea valorii punctului de pensie.

Pe această filieră, România a ajuns să aibă cea mai mare diferență dintre TVA care ar trebui încasat și cele efectiv colectat. Este una dinte constatările unui raport prezentat anul trecut, comandat de UE și elaborat de un grup de instituții în frunte cu Center for Social and Economic Research (CASE) Polonia și Netherlands Bureau for Economic Policy Analysis (Central Planning Bureau sau CPB).

Raportul estima sumele neîncasate din TVA în anul 2011 la nivelul UE-26 ( mai puțin Cipru și Croația) la aproximativ 193 miliarde euro sau 1,5% din PIB. Este o creștere importantă față de nivelul de 1,1% consemnat la raportul anterior pentru anul 2006.

În termeni absoluți, mai mult de jumătate din suma menționată revine celor patru mari economii, Italia, Franța, Germania și Marea Britanie. Dar, dacă se face raportarea la mărimea economiei, pe primul loc la neîncasarea de TVA se situează România, care devansează Letonia, Grecia și Lituania. Proporția de TVA neîncasat s-a majorat la declanșarea crizei și a crescut odată cu cota legală de taxare, mai ales în țările cu un sistem slab de colectare.

Deși ocupa locul patru între statele UE ca pondere a TVA în veniturile bugetare (cu ceva mai mult de un sfert din total), după Bulgaria, Estonia și Lituania și înaintea Letoniei (adică intercalată în așa-numitul grup BELL), România avea o pondere medie a încasărilor din TVA în PIB relativ la celelalte țări din UE pentru că și încasările bugetare sunt mici raportate la PIB.

România figurează pe ultimul loc între statele europene în ceea ce privește decalajul între TVA de încasat și cel efectiv colectat, cu o medie de 42% pe perioada 2000 – 2011.

Chestiunea aducerii la uzanțele europene de colectare a TVA este una extrem de importantă dacă privim procentajul de PIB care nu a fost colectat, în raport cu deficitele bugetare consemnate în fiecare an din acest secol și cu cifra de 2,2% din PIB a deficitului bugetului general consolidat inclusă în proiectul de buget pentru 2014.

Evident, nu este posibilă colectarea completă, dar aducerea ratei de neîncasare spre nivelul de mediu de 17% înregistrat pentru UE-26 sau chiar la nivelul mediu de 22% consemnat în noile state membre ( care au aderat din 2004 și 2007) ar însemna un plus de circa patru procente din PIB la veniturile bugetare.
Adică venituri ”europene”, de 37- 38% din PIB, la aceleași cote de taxare, sau un TVA mai mic aplicat pe o bază mai largă și o stimulare a creșterii economice.