Datele publicate de INS pentru trimestrul IV 2016 arată că veniturile românilor au fost de 3.085 lei pe gospodărie şi 1.168 lei lunar pe persoană. Aceste valori sunt cu circa opt la sută mai mari faţă de acelaşi trimestru al anului precedent. Veniturile băneşti au crescut cu aproape zece procente, în timp ce veniturile în natură au scăzut cu peste patru la sută.
Diferenţa evidentă dintre ritmurile de creştere înregistrate pe gospodărie şi pe persoană a fost determinată de reducerea numărului mediu de persoane dintr-o gospodărie la doar 2,64 persoane. Fenomen tot mai accentuat în ultimii ani şi care se constituie într-o sursă de creştere semnificativă a venitului pe persoană ( circa 12% din creşterea consemnată în perioada analizată).
Salariile și-au consolidat semnificativ poziția preponderentă în structura veniturilor totale ale unei gospodării, ajungând la 58,4%.
Evoluția este firească, pe măsura integrării tot mai puternice în relațiile de producție capitaliste, bazate pe producția de marfă și utilizarea muncii salariate în acest scop, cu diminuarea părții de autoconsum, specifică societății feudale.
De reţinut, cea mai mare creştere a ponderii după cea a veniturilor salariale a fost înregistrată la veniturile din proprietate şi vânzarea de active (+0,2%). Ponderea veniturilor din prestații sociale în totalul veniturilor unei persoane s-a majorat şi ea cu o zecime de procent, până la 22,5%. În schimb, ar fi de remarcat atât diminuarea ponderii veniturilor din agricultură (-0,7%), cât şi cea a veniturilor din activităţi independente (-0,2%).
Decalajul dintre mediul urban şi cel rural a crescut considerabil
Venitul total pe persoană s-a majorat cu mult mai mult în mediul urban decât în mediul rural (+11% față de +4%). Astfel, decalajul de venituri între mediile de rezidență s-a majorat la un nivel destul de pronunțat pe parcursul unui singur an, de la 38,4% la finele lui 2016 până la 47,7% la finele lui 2017. Ceea ce constituie un semnal de alarmă ce ar trebui luat foarte în serios.
În fine, dar nu în ultimul rând, este interesant de văzut pe ce s-au dus banii gospodăriilor şi cum au evoluat categoriile de cheltuieli, potrivit clasificării internaţionale utilizate de Eurostat la calculul indicelui armonizat al preţurilor de consum.
Mobilierul şi dotarea locuinței, alături de îmbrăcăminte şi încălţăminte, au beneficiat în cea mai mare măsură de sumele disponibilizate în bugetul familiei cu mâncarea şi băuturile nealcoolice față de acelaşi trimestru din anul anterior. Ambele au rămas, însă, sub nivelul care pare de neclintit al banilor ( cam mulţi) alocaţi pentru băuturi alcoolice şi tutun (8%).
