Surpriză în criză: prima dezinflaţie după doi ani. Inflaţia anuală coboară spre 5%

Ciclul de inflaţie ridicată, consecutiv majorării TVA cu 5% produsă acum un an, s-a încheiat favorabil. Inflaţia consemnată la finele primului semestru dun 2011 a fost de 7,93%, mult sub aşteptările analiştilor bancari şi sub nivelul de la finele anului trecut.

Marea surpriză constă în scăderea preţurilor (deflaţia) cu 0,29% produsă în luna iunie, în pofida majorării cursului mediu de schimb de la 4,11 lei în mai la 4,19 lei pentru un euro. Retorica majorării preţurilor la alimente nu s-a verificat în practică. Legumele s-au ieftinit cu 12% şi au dus indicele preţurilor de consum (IPC) în jos cu patru zecimi de procent.

Nu doar cartofii şi-au ajustat costul ( contribuţia lor a fost de un sfet din total) dar şi celelalte legume. În plus, lactatele şi citricele au anulat majorarea preţurilor la carburanţi. Singură, telefonia mobilă a mai venit cu o influenţă cât de cât semnificativă în sensul creşterii IPC.

În termeni de fotbal, BNR n-a plecat după fentă. A păstrat neschimbată rata de politică monetară stabilită încă din mai 2010 la 6,25% şi a manevrat numai pe partea de lichiditate. A rămas „pe centrul porţii” şi a aşteptat corecţia pe zona volatilă din coşul de consum( legume, fructe, ouă). Care s-a produs şi ar putea permite atingerea prognozei de 5,1% pentru finalul anului încă de la începutul toamnei.

Astfel, se va reintra în normalul unei dobânzi de referinţă peste rata inflaţiei. În treacăt fie spus, pentru cei care vor să-şi constituie un depozit bancar pe 12 luni, prognoza băncii centrale vede valori ale inflaţiei sub 4% pentru a doua parte din 2012, cu un minim de 3,2% la mjlocul anului.

Mingea este acum la guvern, care pregăteşte modificarea preţurilor administrate. Scumpirea gazelor cu 10% pentru consumatorii industriali a fost deja parţial amortizată de reducerea preţurilor producţiei industriale. La fructe proaspete există o rezervă de scădere a preţurilor de 32% (scumpire momentană faţă de anul anterior) iar recolta de cereale se anunţă bună.

Pe partea de comerţ exterior, luna mai ( datele se centralizează la INS după două luni) a adus un ritm de creătere uşor mai mare al importurilor decât al exporturilor ( 13,2% faţă de 13%, exprimat în euro) iar deficitul comercial lunar a traversat pragul de 1 miliard de euro. Rezultatele cumulate la cinci luni rămân, însă, destul de bune, cu un scor 32% – 23% pentru exporturi. Ajustarea de curs de la 4,10 la peste 4,20 lei pe euro va readuce, foarte probabil, în prim-plan ritmul exporturilor.

Dacă ne uităm în trecutul apropiat, vedem că, şi anul trecut, maximul de de deficit lunar a fost atins tot în luna mai, după care valorile s-au redus uşor în iunie, considerabil ( cam cu o treime) în iulie şi august, şi s-au păstrat sub un miliard de euro până la finalul anului.

Ameninţările vin, mai degrabă din mediul extern, de la deficitele Greciei, ce a evitat temporar intrarea în incapacitate de plată şi SUA, care trebuie să ia o decizie până la 1 august referitor la depăşirea plafonului de îndatorare fixat, precum şi de la preţul petrolului.

Cert este că inflaţia medie pe ultimele 12 luni s-a apropiat de cea consemnată pe ultimele 12 luni ( lună la aceeaşi lună din anul precedent), cu 7,8% faţă de 7,93%. Semnificaţia este că procesul de dezinflaţie va fi reluat în partea a doua a anului, urmând să asistăm la o reducere spectaculoasă a inflaţiei în iulie, undeva spre 5,5%. Nivelul excepţional de 2,58% inflaţie lunară luat în calcul din iulie 2010 şi dus aşa timp de un an va disparea şi vom intra pe zona de vară, cu valori lunare ale inflaţiei tradiţional apropiate de zero.

Pentru a realiza nivelul de 5% inflaţie anuală, va fi suficient să păstrăm plafonul de 0,5% inflaţie lunară pe ultima treime a anului, prin raportare la media de 0,54% înregistrată anul trecut în perioada septembrie – decembrie.

Ceea ce este echivalent, pe lângă o recoltă bună, cu o majorare medie a preţurilor la energie undeva sub 10% la gaze şi 20% la energia termică.

De ce este important să revenim la acest nivel de 5% inflaţie ? Pentru a avea din nou dobânzi real pozitive la depozite şi a stimula economisirea, ceea ce ar permite reluarea pe baze sănătoase a creşterilor salariale. 5% net fiind echivalent aproximativ cu o dobândă de 6% brut, în condiţiile în care majoritatea băncilor acordă în prezent o dobândă de 6,5% pe an.