Analiză

”Cea mai mare creștere din UE”: Investiţiile pe primele trei trimestre din 2017 – la nivelul din 2012

În primele trei trimestre din 2017, investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat  aproximativ 50 de miliarde lei, în creştere cu 3,6%, comparativ cu… Mai mult

10.12.2017

Chestiunea

Consiliului fiscal, despre proiectul de Buget 2018: Ținta de deficit depinde de venituri excepționale. Încasări supraevaluate, cheltuieli subevaluate

Consiliul fiscal a publicat miercuri o opinie preliminară asupra proiectului Bugetului de Stat 2018, afirmând că acest proiect se menține în deja tradiționala politică fiscală… Mai mult

06.12.2017

Chestiunea

Ultimul mesaj al Regelui către o clasă politică rudimentară, care acționează după principii diferite față de cele după care Regele a trăit

25 octombrie 2011. Invitat pentru prima dată după 1990 să vorbească în Parlamentul României, la împlinirea vârstei de 90 de ani, Regele Mihai ține un… Mai mult

05.12.2017

Analiză

Trei probleme în bugetul 2018 – perseverare diabolicum

Prima data se întâmplă, a doua oară poate fi o coincidenţă dar a treia oară deja se confirmă stabilizarea unei strategii care nu poate duce… Mai mult

04.12.2017

Surpriză de proporţii: CNP majorează cu 0,5% prognoza de creştere pe 2017. O explicație sublimă

de Marin Pana , 3.11.2017

Comisia Naţională de Prognoză, instituţie aflată în subordinea Guvernului, a majorat în prognoza de toamnă ce stă la baza alcătuirii bugetului pe anul 2018, cifra de creştere economică pentru anul în curs la 6,1%, de la valoarea de 5,6% anunţată cu doar câteva săptămâni în urmăm în prognoza preliminară de toamnă.

Astfel, valoarea utilizată ca reper pentru PIB 2017 ( inclusiv pentru deficitul bugetului general consolidat, ce ameninţă să se ducă la peste 3%), a urcat din nou. Plecată din 815,2 miliarde lei la începutul anului, am ajuns pe parcurs ( undeva după vacanţa de vară) la 837,1 miliarde lei iar acum se avansează nivelul de 842,5 miliarde lei.

Astfel, nu doar rezultatul de PIB pe anul în curs a fost reevaluat în sus cu 0,65%, dar şi toate valorile până în anul 2021. De reţinut, toate valorile prognozate pentru cursul de schimb mediu anual euro/leu au fost menţinute, în scădere de la 4,56 lei/euro pe anul în curs spre 4,50 lei în anul 2021 (?).

Semnal de alarmă pentru cei care urmăresc atent datele economiei naţionale, valorile PIB anual de până în 2021 exprimate în miliarde euro au fost eliminate din forma uzuală a tabelului prezentat de CNP. Din valorile referitoare la PIB/locuitor au rămas doar doar cele în lei iar cele exprimate în euro/locuitor au dispărut.

Explicaţia este sublimă

Explicaţia oferită de CNP pentru spectaculoasa şi unica majorare de până acum, a estimării de PIB cu o jumătate de procent în interval de doar câteva săptămâni nu putea fi găsită decât la nivelul unei radicale modificări a valorii adăugate brute în economie. Hai să vedem ce ne arată reevaluarea ritmului de dezvoltare a principalelor sectoare economice:

Întrucât ritmul de creştere de la cealaltă componentă a PIB, impozitele nete pe produs, a rămas cantonat la +4,2%, rezultă că majorarea estimării de creştere economică a apărut după ce industria ( principalul motor al economiei româneşti ) şi agricultura au fost reevaluate semnificativ în jos iar serviciile şi-au modificat creşterea în sus cu doar o zecime de procent.

Singura explicaţie plauzibilă (care ar trebui să acopere inclusiv scăderile din industrie şi agricultură !) vine din sectorul construcţiilor, unde modificarea de la 1,5% la 7% în decurs de câteva săptămâni apare ca fiind destul de bizară. Înregistrarea corectă a producţiei realizate şi, mai ales, a consului intermediar pe baza căreia a fost obţinută, va trebui urmărită cu atenţie.

Poanta modificării – 6,4% creştere pe semestrul II 2017 !

Fără a fi nevoie de cunoştinţe aprofundate de matematică, hai să simplificăm situaţia din acest moment referitoare la evoluţia PIB din partea a doua a anului. Deoarece pentru prima parte, avem deja valoarea pe seria ajustată sezonier publicată de INS, la nivelul de +5,8%.

Din varianta preliminară, ştiam că va urma o oarecare temperare a creşterii la doar +5,4% pe semestrul II, de unde ar fi rezultat valoarea perfect plauzibilă şi, altminteri, foarte bună de 5,6% pentru întregul an 2017.

Acum ne-am trezit cu o valoare MEDIE PE TOT ANUL 2017 de 6,1%. Ce înseamnă asta ? Păi, ca la şcoala generală, asta înseamnă că avem nevoie nu de +5,4% în partea a doua a anului să ne iasă media, ci de +6,4% ! Adică nu o oarecare temperare a creşterii ci o accelerare destul de puternică, cu stabilirea unui nou record european în materie.

În acest scop, deflatorul PIB, cel care măsoară preţurile din economie şi cu care se micşorează apoi valorile nominale ale PIB pentru a face trecerea în preţurile perioadei de bază, mai pe înţeles CREŞTEREA ECONOMICĂ REALĂ, a fost majorat discret de la 4,1% la 4,2%. Iar asta deşi inflaţia măsurată prin indicele preţurilor de consum a fost reevaluată în sus de la 1,9% la 2,2% ( şi de la 2,3% la 2,6% pentru 2018, când deflatorul apare în continuare ca fiind 2,1 !?).

Evident, situaţia creată prin aceste bulversări de indicatori din care rezultă majoarea PIB prognozat seamănă cu bancurile de la Radio Erevan. Ceea ce ar constitui un bun prilej de glume pe seama statisticii, dacă datele CNP nu ar sta la baza întocmirii bugetului pe anul 2018. An în care ar putea să nu ne mai ardă de glume.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.11.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Polonia / Judecătorii Curții Supreme au decis: schimbărilor operate la legile Justiției sunt neconstituționale

Iulian Soare

Ansamblul judecătorilor de la Curtea Supremă poloneză a stabilit marţi drept ”neconstituţionale” schimbările din sistemul judiciar promovate de Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la… Mai mult

Stiri

Vizita, în premieră istorică, a celei de-a treia mari economii a lumii: premierul nipon, fără interlocutor la Palatul Victoria

Razvan Diaconu

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, marţi, la Palatul Cotroceni, pe premierul Japoniei, Shinzo Abe, aceasta fiind singura întâlnire a oaspetelui nipon cu un oficial al… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă – autoportret: Declarații susținute în Parlamentul European sau acordate presei

Razvan Diaconu

Viorica Dăncilă, propusă de PSD președintelui Klaus Iohannis pentru formarea celui de-al treile guvern al coaliției PSD-ALDE, este unul dintre europarlamentarii activi în Parlamentul European.… Mai mult

Stiri

Premierul interimar conduce miercuri ședința de Guvern, marți a fost în vizită la MAI

Vladimir Ionescu

Prima şedinţă de Guvern condusă de prim-ministrul interimar Mihai Fifor va avea loc miercuri, de la ora 13,00, anunță Agerpres, care citează ”surse oficiale”. Premierul… Mai mult

Stiri

Banca Transilvania a devenit acţionar al Victoriabank, a treia bancă din Republica Moldova

Razvan Diaconu

Banca Transilvania (simbol bursier TLV), a doua cea mai mare bancă din România, a anunţat marţi BVB că a devenit acţionar al Victoriabank, a treia… Mai mult

Stiri

Eurodeputatul teleormănean Viorica Dăncilă – propunerea PSD pentru funcția de premier

Vladimir Ionescu

Eurodeputatul PSD Viorica Dăncilă este propunerea CEx PSD pentru nominalizarea la funcția de premier al României – potrivit participanților la ședință. Viorica Dăncilă este lidera… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Mihai Fifor – premier interimar, consultări pentru formarea rapidă a noului guvern

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis l-a numit, marți, pe Mihai Fifor – ministrul Apărării – în funcția de premier interimar. Într-o declarație de presă făcută la Cotroceni,… Mai mult