Analiză

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care… Mai mult

06.02.2019

Analiză

Efectele împrumutului FMI-UE-BIRD din 2009 asupra bugetului pe 2019

În urmă cu zece ani, pe fondul crizei economice, România a accesat un împrumut de aproape 20 de miliarde de euro din partea FMI, UE… Mai mult

06.02.2019

Chestiunea

DOCUMENT / Consiliul Fiscal – lista de probleme ale Proiectului de buget 2019: ”optimism exagerat, cifre improbabile, aprecieri nerealiste”

Consiliul fiscal a dat publicității marți Opinia sa cu privire la Legea Bugetului de stat 2019, scoțând în evidență scenariul de creștere economică ”excesiv de… Mai mult

05.02.2019

La obiect

Impasul finanțării Statului: Marile dificultăți care împing MFP să recurgă la soluții de conjunctură 

Dificultăţile Ministerului Finanţelor (MFP) de a acoperi deficitul bugetar în 2019 îi împing pe strategii bugetari ai guvernului să ridice metodele de completare ale veniturilor… Mai mult

04.02.2019

Cronicile

Surpriză cu impact în sistemul medical: Anesteziștii se pregătesc să iasă din sistemul bugetar și să treacă pe contracte de prestări servicii cu spitalele

de Mariana Bechir 5.10.2016

anestezistiAnesteziștii din Societatea Română de Anestezie şi Terapie Intensivă (SRATI) pregătesc o surpriză sistemului public de sănătate: renunțarea la statutul de angajat pentru a negocia contracte de prestări servicii cu spitalele.Să urmeze, adică, modelul implementat deja de Polonia. În România consecințele ar fi, însă, imprevizibile.

Schimbarea ar însemna venituri mai mari și “norme normale” de lucru pentru anesteziști, explică profesorul universitar Dorel Săndesc, membru al Senatului SRATI, asociație care are aproximativ 600 de membri.

Pe de altă parte, spune acesta, spitalele vor fi obligate să-și “adapteze activitatea la numărul de medici disponibili”. Cu alte cuvinte, vor trebuie să angajeze mai mulți anesteziști. În condițiile deficitului uriaș de astfel de specialiști, adaptarea va înseamna însă, reducerea activității.

dorel-sandesc“Acesta este modelul polonez pe care noi l-am analizat și avem în vedere trecerea la acest lucru”, a confirmat pentru cursdeguvernare.ro Dorel Săndesc (foto), fost secretar de stat în Ministerul Sănătății.

La ultimul congres al anesteziștilor din SRATI au participat doi experți polonezi care au prezentat modelul mixt în care funcționează acolo acești medici: “Polonia este o țară unde s-a făcut trecerea medicilor la personal contractual, să nu mai fie angajați ai unui spital public”, a explicat Dorel Săndesc.

Varianta pe care o studiază acum membrii SRATI este cea a înființării unor grupuri care să negocieze în numele anesteziștilor cu spitalele.

Ce s-ar obțin prin aceste noi tipuri de relație de colaborare cu spitalele, potrivit profesorului Dorel Săndesc:

  • salarii mai mari (ar exista un “tarif orar decent”)
  • activitate în limitele legii (ca timp și încărcare)
  • asistență juridică și asigurări consistente pentru malpraxis.

În opinia profesorului Săndesc, ar fi câștigați nu doar anesteziștii, ci și pacienții, doarece actul medicul ar fi mai sigur, medicii nemaifiind stresați de condițiile în care lucrează.

Redimensionarea activității spitalelor

“Trecând la această nouă formă de colaborare, activitatea spitalelor va fi adaptată la numărul de medici disponibili, așa cum se întâmplă în toată lumea. Dacă spitalul are 10 săli de operații, spitalul va trebui să plătească 10 anesteziști pentru a asigura activitatea conform legii. Acum, un medic este obligat să dea anestezie în mai multe săli de operație, are un număr mult mai mare decât normele de terapie intensivă”, explică liderul SRATI.

Reforma ar  duce la creșterea numărului necesar de medici, iar existența acestui nou tip de contract, foarte tentant, va atrage medicii și ar rezolva probblema deficitului actual, crede Dorel Săndesc. “Efectul va fi imediat – o mare parte din medici vor rămâne să lucreze în România și chiar se vor întoarce din cei plecați”, spune fostul secretar de stat.

Criza de anesteziști

La sfârșitul anului 2012, existau 1.779 de specialiști ATI, din care 1.655 în sistemul public, potrivit datelor Ministerului Sănătății.

În prezent sunt tot sub 2.000 de anesteziști, iar deficitul din sistem este aproximat la 30% din totalul existent, ATI fiind una dintre cele mai deficitare specializări.

În România avem aproximativ 370 de spitale, din care sigur au nevoie de anesteziști următoarele categorii:

  • Cele 50 spitale de urgență (inclusiv județene)
  • 8 spitale de urgență pediatrie
  • 61 spitale municipale
  • 24 spitale clinici etc
  • și alte el puțin 20 de spitale și clinici strict profilate (ortopedie, obstetrică-ginecologie etc.)

Munca de anestezist și specialist terapie intensivă este una extrem de solicitantă și care se desfășoară în condiții extreme, din punct de vedere medical, spune Dorel Săndesc, de aceea puțini doresc să urmeze o asemenea specializare.

În plus, este foarte căutată în străinătate, adaugă el: “Societatea occidentală a devenit, după câteva generații de confort, o societate deloc predispusă la situații de risc și de solicitare maximă”.

Există zone cu un anestezist folosit de două spitale sau care sunt silite să aducă pe contracte part-time medici din județele vecine. Aceasta este situația în marea majoritate a orășelelor mici, potrivit medicului Mihai Negrea, specialist în management sanitar.

La Sighetul Marmației, spitalul orășenesc are nevoie de patru anesteziști, dar nu are decât unul.Inițial, acesta a fost angajat cu contract de prestări servicii, fiindcă venea de la Vișeu, dar de doi ani a devenit angajat.

Aceeași situație este și la spitalul municipal Curtea de Argeș, unde nu se fac intervenții chirurgicale când acesta este în concediu.

Cei de la Sighetul Marmației au împrumutat un anestezist de la Spitalul Județean, când angajatul lor a plecat în vacanță.

În Moldova, mai multe unități trimit pacienții la spitalele mai mari din zonă fiindcă nu mai au anesteziști.

O explicație pentru acest deficit grav la care s-a ajuns, crede medicul Mihai Negrea, specialist în management sanitar, este faptul că timp de mai mulți ani nu s-au format medici anesteziști decât în număr insuficient raportat la necesar.

În România nu se face planificare după nevoi, spune Mihai Negrea, care mai explică: munca de anestezist este foarte obositoare, cu program lung, cu impact psihologic puternic (în ATI, mortalitatea este de 30%), se lucrează într-un mediu cu multe bacterii etc.

Numărul locurilor de anesteziști scoase la concurs la rezidențiat în ultimii ani:

nr-locuri-rezidentiat-ati

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIREA EI). Sursă date: Ministerul Sănătății

La Călărași lucrează part – time doi medici bulgari din Silistra

Astfel de contracte deja funcționează în mai multe unități din țară, altfel ar fi imposibilă asigurarea serviciilor medicale de urgență, a explicat profesorul Dorel Săndesc.

Se întâmplă mai ales în spitalele din partea de sud a țării, puternic afectate de migrările în Capitală, care vor ajunge curând în imposibilitatea de a asigura asistența chirurgicală de urgență necesară în cazul accidentelor de circulație, de exemplu.

Cele mai multe au apelat la medici pensionați pentru a acoperi parte mică din deficit.

La Călărași, reședință de județ, Spitalul Județean de Urgență a adus anesteziști part – time din Bulgaria. Doi medici din Silistra vin cu bacul să efectueze câte o gardă pe săptămână (unul duminică, celălalt luni) la Călărași.

Din octombrie, lor li se adaugă un al treilea anestezist cu contract pe durată limitată ce va veni din Capitală, cu patru gărzi lunar cel puțin.

camelia-ghiveciuAcum, spitalul are doar doi anesteziști: “O doamnă care este pensionară și cealaltă, o domnișoară care este și șefa secției”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Camelia Ghiveciu (foto), manager al unității.

Ar mai fi nevoie de 12 anesteziști, locuri vacante în schemă pe care nu vine nimeni, explică Ghiveciu: “Este spital de urgență și, vă dați seama, vin aici accidente, tot felul de cazuri care trebuiesc operate”.

Deficit mai are acest cel mai mare spital din Călărași, și pe oncologie, pediatrie, neurologie, psihiatrie, chiar și la radiologie ar mai trebui doi medici. La UPU, unitatea de primiri urgență, lucrează doar trei medici, astfel încât “intră în gardă o dată la două zile”, explică managerul Camelia Ghiveciu.

Linia de gardă din UPU este asigurată, pentru peditrie, cu doi medici de familie care au avut specializări pe pediatrie, dar aceștia nu sunt medici de urgență.

“E complicat, nu știm ce se întâmplă, ca politică națională. O grămadă de spitale județene s-au golit. Întrebați ministerul câți anesteziști sunt în toată țara și de ce nu se fac mai mulți”, spune Camelia Ghiveciu.

Reversul: Polonia – un anestezist cu contract civil a murit după patru zile de lucru continuu

Studiile arată că stresul și timpul mediu de lucru sunt mai mari în cazul medicilor de ATI, în toate statele, fiind categoria unde se înregistrează cele mai mari ponderi de epuizare, mai ales din cauza responsabilității și a faptului că au de-a face cu pacienți în stare gravă sau cronici.

Peste tot, percepția îi plasează pe o poziție inferioară celorlalți specialiști, iar în Polonia, de exemplu, două treimi din pacienți nu știu exact cu ce se ocupă acești medici.

Un studiu publicat în 2014 constata că deși a existat o reformă și au apărut mai multe forme de angajare, ATI-știi sunt încă nemulțumiți de timpul și încărcarea muncii.

Lucrarea a fost realizată pe baza datelor culese în 2013, când medicii polonezi treceau printr-o perioadă similară celei traversate acum de cei din România –  imaginea din media deteriorase  recunoașterea socială și respectul pentru profesia de medic, iar acuzațiile de malpraxis ajunseseră la cote fără precedent.

Din eșantionul folosit pentru sondajul realizat în cadrul acelui studiu, jumătate dintre anesteziști lucrau într-un singur spital, 27,94%  – în 2, și 22,06% – în cel puțin 3.

Cei mai mulți erau angajați cu contract permanent, pe codul muncii, nu contracte pe codul civil.

În ceea ce privește anesteziștii care lucrează pe contracte civile, exemplul polonez arată că formula aceasta nu înseamnă neapărat un timp de lucru decent, așa cum spune Dorel Săndesc.

În august anul acesta, presa poloneză a publicat o știre despre un medic anestezist (44 de ani), care a murit la muncă, în spital. Purtătorul de cuvânt a recunoscut că femeia lucrase patru zile în șir. Nu era angajat permanent, ci lucra pe contract civil (covenție civilă, fosta formă românească).

Acest tip de contract, a explicat avocatul Piotr Pawłowski, nu impune nicio restricție de timp de lucru, astfel încât spitalul și medicul sunt liberi să stabilescă ce program vor.

Cazul era investigat în august și urma să se stabilească dacă moartea s-a produs din cauza epuizării sau nu. La acel moment, nu exista nicio dovadă că femeia a murit din cauza programului prea mare de lucru, dar situația a devenit subiect de dezbatere în Polonia.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.10.2016

Un raspuns

  1. Mariana Maritoi
    6.10.2016, 3:48 pm

    Anestezistii romani refuza sa mai fie angajati in sistemul bugetar ,cu salariu stabilit de guvern ! Aleg sa-si vanda abilitatile/competentele profesionale pe piata muncii medicale ! Doar asa isi vor lua pretul pe care il merita! Gata cu salariul de “bogdaproste” hotarat de administratie ! Gata cu munca inalt calificata platita ca una necalificata ! Gata cu “spaga” pacientului cat costul unei frizuri ,din care se facea mare zarva ‘n piata ! Remunerarea muncii sa acopere efortul si timpul investit in formarea profesionala ,precum si costul muncii extrem de solicitante , desfasurate in conditii extreme! Pe cand in RM ?

Lăsați un comentariu


Europa

Întrebările la care CEDO așteaptă răspuns din partea statului român în cazul revocării Laurei Kovesi

Vladimir Ionescu

Curtea Europeană de Drepturilor Omului a trimis Guvernului român întrebările la care trebuie să răspundă în cazul sesizării înregistrate la CEDO de fostul procuror-șef al… Mai mult

Stiri

Gazoductul Iaşi – Chişinău / Lucrările au intrat, oficial, în faza a II-a, de la Ungheni până în Capitală

Adrian N Ionescu

La Chișinău a avut loc luni inaugurarea oficială a lucrărilor aferente Fazei a II-a a proiectului de interconectare a reţelelor de gaze ale României şi Republicii… Mai mult

Stiri

Alegeri europene 2019 / Configurația viitorului Parlament European – sondaj comandat de instituție

Iulian Soare

Cu 97 de zile înainte de data alegerilor europarlamentare, datele arată că centrul-dreapta va rămâne în continuare cel mai mare grup politic din legislativul european,… Mai mult

Stiri

NATO la 70 de ani: O Alianţă aflată în criză – raport prezentat la Conferința de Securitale de la Munchen

Iulian Soare

Alianţa Nord-Atlantică se confruntă cu una dintre cele mai grave crize din ultimele şapte decenii, fiind afectată de o serie de provocări, inclusiv interne, dintre… Mai mult

Stiri

ANRE: 20 de milioane de lei amenzi date operatorilor din energie, mai ales distribuitorilor, în 2018

Adrian N Ionescu

Marile companii din energie şi mai ales distribuitorii au plătit aproape două treimi din totalul amenzilor de peste 19,7 milioane de lei date anul trecut… Mai mult

Stiri

Vasilica Dăncilă: Programele PNDL, introduse de dl. Dragnea, au scos țara din noroaie

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă a declarat luni, la o întâlnire cu primarii de comune, că prin programelor PNDL I și II „am scos țara din noroaie”,… Mai mult

Stiri

Daniel Barbu a demisionat de la conducerea Autorității Electorale ca să candideze pe lista ALDE la europarlamentare

Razvan Diaconu

Preşedintele Autorității Electorale Permanente, Daniel Barbu (foto), a demisionat de la conducerea instituţiei, intenţia sa fiind să candideze la alegerile europarlamentare, pe listele ALDE. News.ro… Mai mult