Suprataxa pe combustibili / Petroliștii: ce au câștigat, ce pierd

Estimările  premierului Victor Ponta legate de impactul accizei suplimentare de 7 eurocenti pe litru asupra preţului carburanţilor sunt contrazise de Ministerul de Finanţe, care a prognozat o creştere cu 41 de bani pe litrul de combustibil după data de 1 aprilie. Promisiunile primului ministru au la bază faptul că guvernul a adoptat, încă din decembrie 2013, o serie de facilităţi acordate petroliştilor, cu speranţa că aceştia vor fi dispuşi să suporte o parte din impactul creat de introducerea accizei suplimentare la carburanţi.

De la declaraţii de intenţie și speranțe la realitatea cifrelor

Miza taxei de 7 eurocenţi pe litrul de combustibil reprezenta pentru guvern încasări suplimentare la bugetul de stat estimate la 650 mililoane de euro.

Victor Ponta asigura opinia publică la începutul lui decembrie 2013: „O să discutăm în perioada următoare tot pachetul fiscal prin care putem face că preţurile la combustibil să nu afecteze în mod semnificativ nici populaţia, nici economia”.

(Citiți și: ”Impactul suprataxei pe carburanți: Miză contabilă, influență asupra creșterii, comparație cu taxarea în alte țări, soluția germană”)

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus că speră ca viitoarea creştere să fie suportată de producător, iar premierul Victor Ponta a declarat chiar că nu va avea loc o majorare a preţurilor la pompă pentru că accizarea suplimentară va fi compensată de scăderea cotaţiilor internaţionale la petrol.

3 luni mai târziu, Ministerul Finanţelor este categoric: “De la 1 aprilie, preţul carburanţilor comercializaţi pe piaţa locală va fi mai mare cu 41 de bani, scumpire cauzată de majorarea accizei cu 7 eurocenţi/litru”. Afirmaţia este conţinută într-un răspuns al Ministerului Finanţelor, sub semnătura secretarului de stat Dan Manolescu, adresat deputatului Adrian Gurzău, care a interpelat ministerul în legătură cu impactul accizei pe carburanţi.

Unde se va înregistra impactul noii taxe explică Ion Lixandru, vicepreşedinte al Asociaţiei Specialiştilor din Transporturi, Depozitare, Achiziţii, Producţie (ARILOG): “La noi nu este o problemă, pentru că noi vom muta pe logistică, logistica mută pe marfă şi marfa va primi şi ea bucăţica ei de cost. Noi asta încercăm să mediatizăm, ca experţii de acolo, care n-au făcut o analiză de impact, să înţeleagă ce înseamnă. Nu vor plăti transportatorii!”

Ce a oferit guvernul petroliştilor

După căteva runde de discuţii prealabile, purtate la Palatul Victoria cu reprezentanţi ai OMV Petrom, ai MOL România, ai Rompetrol dar şi cu reprezentanţi ai ambasadei Kazahstanului, stat care deţine, prin KazMunaiGaz, pachetul majoritar de acţiuni la grupul Rompetrol, premierul Ponta a făcut 3 concesii sectorului de vânzare a produselor petroliere:

• amânarea calendarului de creştere a procentului de biocarburanţi în benzină şi în motorină
• amânarea cu trei ani a datei până la care furnizorii trebuie să introducă pe piaţă benzină calitativ mai bună
• companiilor petroliere li se acordă încă şase ani, până în 2020, ca să reducă emisiile de gaze cu efect de seră

Facilitate imediată- reducerea volumului achiziţionat de biocombustibili

Potrivit statisticilor INS, în România se consumă 5,7- 5,8 milioane de tone de carburanţi- benzină şi motorină. O tonă de benzină este echivalentul a 1.351 de litri iar o tonă de motorină este echivalentul a 1.192 de litri. Consumul total de 5,8 tone este structurat astfel: 75% motorina, 25% benzină. Aceasta înseamnă că în România se consumă, într-un an, în jur de 7,6 miliarde de litri de benzină şi motorină.

Guvernul a aprobat în decembrie 2013 hotărârea prin care se acordă companiilor petroliere facilitatea de a păstra cota de biocomponent la 4,5% pentru benzină, în loc de 6%- nivel stabilit anterior pentru 2014. conform calendarului asumat în faţa Comisiei Europene (stabilit în 2011, calendarul prevede că procentul de biocarburant din benzină trebuia să crească la 8% din 2015, la 9% din 2017 şi la 10% din 2019).

Inițial, Hotărârea de guvern care prevedea creşterea cotei de biocomponent la 6% în 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial cu cifra de 5%- “o eroare administrativă” au justificat la acea dată oficialii de la Monitorul Oficial.

Din datele furnizate de producători autohtoni de biocomponent, piaţa de profil din România (pentru procentul de 4,5%) este estimată la aproximativ 55 de milioane de euro anual şi ar fi trebuit să crească în 2014 la 63 de milioane de euro.

Mai greu de cuantificat sunt economiile care rezultă din amânarea investiţiilor tehnologie: guvernul a amânat cu 3 ani data până la care furnizorii trebuie să introducă pe piaţă benzină mai bună calitativ, respectiv a amânat cu 6 ani obligaţia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Petroliştii nu consideră că au primit favoruri

După adoptarea ordonanţei cu facilităţi, surse din piaţa petrolului, citate de economica.net, susţineau că fără amânarea calendarului de creştere a procentului de biocarburanţi în benzină şi în motorină ar fi avut de suferit industria auto, “întrucât motoarele acestora nu sunt pregătite pentru niveluri de bioetanol în benzină de 6%”.

Iar despre internalizarea unei părţi din previzibila scumpire generată de noua taxă, Manfred Leitner, membru al directoratului OMV responsabil de rafinare şi marketing, spunea, citat de MEDIAFAX: „De ce să împărţim scumpirea? Nu am văzut în alte ţări să se împartă aceste scumpiri pentru că până la urmă sunt bani care ajung exclusiv la guvern, nu la companie. Mie mi-ar plăcea ca preţurile să fie mai mici pentru că ar cumpăra consumatorii mai mult“.

Companiile petroliere au privit cu reţinere şi invitaţia la dialog de la sediul Guvernului, în condiţiile în care premierul Victor Ponta anunţase public decizia introducerii taxei de 7 eurocenţi, dar şi speranţa că aceasta nu se va reflecta în preţul de la pompă.

“Am decis să mergem însoţiţi de un consilier juridic. În contextul în care companiile petroliere au fost amendate pentru retragerea unui sortiment de carburanţi în 2008, la o discuţie despre preţuri am considerat că aşa este normal“, declarau, pe 5 decembrie 2013, surse din piaţă pentru MEDIAFAX.

Riscurile pentru companiile petroliere

a) Scăderea consumului

Directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, declara în februarie 2o14 că introducerea accizei de 7 eurocenţi pe litru de benzină şi motorină va conduce, conform estimărilor companiei, la o scădere a consumului de carburanţi între 1 şi 3%.

Statisticile confirmă declaraţia directorului general al OMV Petrom: consumul scade după o scumpire dar, pe măsură ce timpul trece, obiceiurile de consum revin, fără a atinge însă pragul de vânzări înregistrat înainte de majorarea preţului.

b) Pe măsură ce preţul și, mai ales, impozitele indirecte cresc, sporeşte şi tentaţia contrabandei cu produse petroliere.

Un alt pericol, egal pentru petrolişti dar şi pentru bugetul de stat, îl aduce în atenţie Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR): “În România se consumă anual cinci milioane de tone de motorină şi două milioane de tone de benzină. Dacă 13% din consumul de motorină local se va muta în afara României, statul român nu va mai câştiga nimic din această acciză”.

Cu alte cuvinte, în special transportatorii care operează intracomunitar vor fi tentaţi să alimenteze după, sau înainte de graniţa României în condiţiile în care, la preţuri similare sau mai mici, calitatea combustibililor vânduţi în Ungaria, de exemplu, este superioară celei comercializate în România.

La ce folosesc cei 7 eurocenţi

Premierul Victor Ponta a explicat iniţial că resursa bugetară suplimentară creată de introducerea accizei pe combustibili va fi direcţionată către finanţarea construcţiei de autostrăzi.

În repetate rânduri, preşedintele Traian Băsescu l-a contrazis pe premier, spunând că nu accepta această nouă taxă pentru că nu este nevoie de aceasta.

O posibilă explicaţie a destinaţiei fondurilor astfel obţinute a oferit-o Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Transportatorilor Rutieri din România. „Noi am constatat următorul lucru: guvernul nu este interesat de colectarea unor bani în mod real, ci să cheltuiască mai mult în 2014, an electoral, şi atunci trebuie să aibă o justificare în faţa altora, că are venit pe care îl pune pe hârtie”, a spus, joi, Radu Dinescu, citat de MEDIAFAX.