Pentru judecătorii Curții Constituționale, plenul CCR să trebuie să aprobe reținerea, arestarea și perchezițiile, însă nu și solicitarea de urmărire penală, așa cum prevedea lega aprobată luna trecută, în Parlament.
„Am admis parţial excepţia de neconstituţionalitate, declarând următoarele texte neconstituţionale: în primul rând, sintagma ‘urmărirea penală’, ceea ce înseamnă că nu vom beneficia de acea imunitate (…). Asemenea parlamentarilor, urmărirea penală se va putea face. Au rămas reţinerea, arestarea, percheziţia”, a declarat marți preşedintele CCR, Valer Dorneanu.
De asemenea, cererea de ridicare a imunității nu trebuie să fie făcută de ministrul Justiției, care este un personaj politic, ci de către procurorul general al României, a explicat Dorneanu, la finalul ședinței CCR în care s-a discutat așa-numita lege a superimunității judecătorilor constituționali.
Legea a fost o inițiativă a deputatului minorităţilor sârbe, Adnagi Slavoliub, și stabilea că judecătorii Curţii Constituţionale ar urmă să beneficieze de imunitate sporită, deoarece nu pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată fără încuviinţarea a două treimi din numărul judecătorilor CCR.
„Imunitatea propusă constituie cea mai eficientă garanţie că judecătorii CCR îşi pot exercita rolul conferit de legea fundamentală fără constrângeri sau presiuni. Au fost preluate condiţii prevăzute în caz de infracţiunea flagrantă pentru deputaţi şi senatori, tocmai pentru a elimina speculaţia că judecătorii CCR ar aparţine de orice responsabilitate penală în cazul comiterii unei infracţiuni indiferent de condiţii”, se arată în expunerea de motive.