Liderii europeni au căzut de acord, în cadrul unei discuţii joi seara, la Consiliul European, să extindă lista neagră cu oficiali ruşi şi apropiaţi ai regimului Putin cu încă 12 nume. Aceştia vor avea interdicţii de călătorie în UE şi activele lor deţinute în statele membre vor fi îngheţate.
În plus, şefii de stat şi de guvern din UE au dispus începerea pregătirilor pentru impunerea de sancţiuni economice, dacă Rusia nu îşi opreşte expansiunea pe teritoriul ucrainean la Crimeea.
„Suntem pregătiţi să trecem la faza a treia dacă situaţia din Ucraina escaladează, vorbim de sancţiuni economice şi am cerut Comisiei Europene să le pregătească”, a spus cancelarul Angela Merkel.
Comisia Europeană lucrează deja la astfel de măsuri, a spus preşedintele Van Rompuy, însă joi seara Consiliul a dat oficial mandat Comisiei. Preşedintele Comisiei Europe a precizat că vizează o mare arie de domenii economice, fără a da detalii. Acestea depind de evoluţia situaţiei din Ucraina, a spus Jose Manuel Barroso.
Deciziile au fost luate după mai multe ore de discuţii, înconjurate de un mare grad de mister: varianta de lucru a concluziilor privind situaţia din Ucraina nu a fost transmisă în capitalele europene, prin circuitul firesc dinaintea summit-ului, iar la cina şefilor de stat – susţin corespondenţii de la Bruxelles, care citează diplomaţi europeni – nu s-a permis decât accesul liderilor. Aceştia însă ar fi fost nevoiţi să renunţe la telefoanele mobile şi la orice alte aparate electronice.
Vineri la ora 10.30, ora României, va fi semnată la Bruxelles componenta politică a Acordului de Asociere cu Ucraina, în prezenţa tuturor liderilor europeni. În acest context, preşedintele Comisiei europene, Jose Manuel Barroso a anunţat că UE va semna Acordurile de Asociere cu Republica Moldova şi Georgia nu mai târziu de luna iunie a acestui an. Este un semnal clar că Uniunea Eurpeană este decisă să atragă pe orrbita sa fostele republici sovietice, cât mai departe de influenţa Moscovei
Ce conţin concluziile Consiliului European
- Extinderea listei persoanelor care fac obiectul interdicţiei vizelor şi al îngheţării activelor – alte 12 nume au fost adăugate, iar ele vor fi făcute publice în cursul zilei de vineri.
- Anularea următorului summit UE-Rusia, iar statele membre îşi vor anula şi ele întâlnirile bilaterale la nivel înalt cu Rusia.
- Organizarea următoarei reuniuni G7 la Haga – săptămâna viitoare, în 26 martie, preşedintele Barack Obama este prezent în Europa, prilej cu care i-a convocat pe liderii G7 la această întâlnire.
- Suspendarea negocierilor cu privire la aderarea Rusiei la OCDE şi AIE (Agenţia Internaţionaală pentru Energie).
- Orice nouă acţiune a Federaţiei Ruse de destabilizare a situaţiei din Ucraina va arage sancţiuni economice într-o serie vastă de domenii.
- Consiliul European nu recunoşte referendumul ilegal din Crimeea, care încalcă flagrant constituţia Ucrainei, şi condamnă anexarea ilegală a Crimeei şi sevastopolului la Federaţia Rusă şi nu o va recunoaşte.
- Solicită Comisiei să evalueze consecinţele juridice ale anexării Crimeei şi să propună restricţii economice, comerciale şi financiare referitoare la Crimeea, care să fie puse rapid în aplicare.
- Trimiterea unei misiuni a UE în Ucraina, în condiţiile în care, în următoarele zile, nu va fi desfăşurată o misiune OSCE în regiune, pentru a ajuta la stabilizarea situaţiei.
- Consolidarea asocierii politice şi integrării economice cu Georgia şi Republica Moldova şi obiectivul de a semna cel târziu în luna iunie 2014 a acordurilor de asociere, incluzând zone de liber schimb complex şi cuprinzător.
(Citiţi AICI concluziile Consiliului European)
Răspuns sub aşteptările mediului internaţional
Măsurile convenite de liderii europeni sunt, aşa cum se asteptau analiştii, mult sub aşteptări. Şi nu trimit un mesaj la fel de puternic ca răspunsul american, coordonat cu cel al europenilor, de altfel, anunţat de preşedintele Barack Obama chiar înainte de începerea reuniunii de la Bruxelles.
Herman Van Rompuy a fost vag atunci când a fost întrebat care va fi declanşatorul fazei a treia a sancţiunilor, adică cele economice împotriva Rusiei. „Depinde de situaţia din teren”, a spus acesta.
(Consultaţi AICI lista neagra cu numele iniţiale ale cetăţenilor ruşi şi ucraineni vizaţi de sancţiuni)
În privinţa listei negre, preşedintele Consiliului European a precizat că sunt oficiali de rang înalt. Potrivit corespondentului Financial Times la Bruxelles, care citează surse diplomatice, pe listă se vor afla doi înalţi oficiali din armata rusă, dar şi vicepremierul Dmitri Rogozin – anterior, au existat dispute între europeni privind adăugarea lui pe listă – , dar şi prezentatorul de televiziune Dmitri Kiselev.
Preşedintele României a obţinut sprijinul liderilor PPE
Preşedintele Traian Băsescu a cerut sprijinul liderilor europeni aparţinând familiei PPE pentru ca acordul de asociere cu Republica Moldova să fie semnat până la sfârşitul lunii iunie, a spus şeful statului la începerea lucrărilor summit-ului. Acesta a precizat că a vorbit cu omologii săi despre Transnistria, Găgăuzia şi gurile Dunării.
SUA au pus pe lista neagră oficiali din nucleal dur al administraţiei de la Kremlin şi oligarhi
20 de noi nume au fost adăugate de SUA listei negre vizate de sancţiunile americane. Liderul de la Casa Albă a spus că noile sancţiuni vizează oficiali de rang înalt şi alte persoane care nu aparţin administraţiei ruse, dar despre care Casa Albă crede că susţin acţiunile Rusiei în Ucraina. În plus, pe listă a fost adăugată şi o bancă, Banca Rossya.
Noile sancţiuni, îngheţarea averilor şi întreruperea oricăror legături comerciale cu persoanele vizate, vor fi impuse cercului de apropiaţi ai lui Vladimir Putin. Observatorii spun că, prin adăugarea pe listă a băncii Rossya, care nu este una principala instituţie bancară din Rusia, dar este asociată cu liderul de la Kremlin, şi căreia i se spune „banca lui Putin”, SUA au făcut o mişcare de război psihologic: ele îi transmit preşedintelui rus că ştiu tot ce face şi ştiu cum să îi atingă interesele personale.
(Consultaţi AICI ultima listă cu oficialii ruşi vizaţi de sancţiunile americane)
De pe listă lipsesc, deocamdată, şefii celor doi giganţi energetici, Gazprom şi Rosneft. Pe lista neagră se regăsesc însă:
Oficiali politici şi militari
Serghei Ivanov, şeful administraţiei prezidenţiale, fost ministru al Apărării, foarte apropiat de preşedintele Vladimir Putin şi provenind, ca şi acesta, din cadrul KGB (serviciile secrete sovietice). Este unul dintre puţinii oameni care pot influenţa deciziile liderului de la Kremlin. A fost adjunctul acestuia la conducerea FSB, fostul KGB, şi este general-colonel în rezervă al FSB.
Serghei Nrîşkin, preşedintele Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului)
Andrei Fursenko, consilier al preşedintelui Putin
Aleksei Gromov, primul adjunct al şefului Administraţiei Prezidenţiale
Vladimir Iakunin, şeful companiei publice de Căi Ferate, foarte apropiat de Putin
generalul Igor Sergun, şeful GRU (serviciile speciale ale armatei)
Viktor Ozerov, preşedintele Consiliului Federatiei (camera superioara a Parlamentului rus)
Vladimir Jhabarov, vicepreşedinte al Consiliului Federatiei
Evgheni Bushmin, vicepreşedinte al Consiliului Federatiei
Nikolai Ryjkov, membru al Consiliului Federatiei
Serghei Zheleznyak, vicepreşedinte al Dumei
Serghei Mironov, deputat
Alexandr Totoonov, membru al Consiliului Federatiei
Oleg Panteleev, prim-vicepreşedinte al Dumei
Viktor Ivanov, preşedintele Serviciului federal Anti-ddrog
Oligarhi şi bancheri
Ghenadi Timşcenko – a cărui avere este estimată de către Forbes la 15,3 miliarde de dolari – a înfiinţat Gunvor, una dintre cele mai mari societăţi de comerţ cu petrol la nivel mondial. El este considerat unul dintre legăturile financiare ale lui Putin.
Arkadi Rotenberg, un miliardar care a studiat judo împreună cu Vladimir Putin la Leningrad (în prezent Sankt Petersburg), deţine interese în domeniul bancar, în construcţia de drumuri, transportul maritim, gaze naturale şi petrol. Relaţiile sale privilegiate cu Kremlinul i-au permis să obţină numeroase contracte publice fără licitaţie, potrivit presei moscovite.
Boris Rotenberg, om de afaceri. Fratii Rotenberg au primit contracte de 7 miliarde de dolari doar in cadrul Jocurilor Olimpice de la Soci, la ordinele directe ale presedintelui Putin, afirma Trezoreria americana.
Iuri Kovalciuk, preşedintele Băncii Rossya – vizată şi ea de sancţiuni americane – face parte din primul cerc din jurul lui Putin. El este considerat de către Washington „bancherul personal al oficialilor de rang înalt din Rusia, inclusiv al lui Vladimir Putin” şi unul dintre consilierii cei mai apropiaţi preşedintelui rus.
Banca Rossya – îi are printre acţionari pe Iuri Kovalciuc, iar al doilea acţionar ca mărime este gazprom – 12,3%. Dintre cei de pe listă, Ghenadi Timcenko deţine sub 8% din acţiunile băncii. Acţionarii au relaţii strânse şi vechi cu preşedintele Putin. Presa rusă a scris cp este instituţia financiară prin care s-au sifonat bani publici. Banca controlează pachetul majoritar al Sogaz, compania de asigurări a Gazprom. Legpturi cu gigantul energetic sunt mai profunde, banca deţinând un dond care administrează fondul de pensii al Gazprom şi deţine şi o treime din Gazprombank, a treia ca mărime din Rusia. Analiştii susţin că, din moment ce nu este listată pe bursă şi nici nu deţine eurobonduri, impactul economic al sancţiunilor este minor, dacă nu chiar zero. Este însă un atac direct la preşedintele Putin, a cărui „bancă de buzunar” este Banca Rossya.
Răspunsul Moscovei: 9 politicieni americani au interdicţie în Rusia
Răspunsul Moscovei nu a întârziat să apară. După anunţul făcut de liderul de la Casa Albă, a venit replica Rusiei, care a publicat şi ea o listă cu oficiali americani cărora le este interzis accesul pe teritoriul Federaţiei Ruse.
„Nu trebuie să existe nicio îndoială: la fiecare act ostil, vom răspunde în mod adecvat. Am avertizat în mod repetat că utilizarea de sancțiuni este o armă cu două tăișuri și va afecta Statele Unite ca un bumerang”, se arată într-un comunicat al Ministerului rus de Externe.
Printre oficialii americani vizați se numără trei consilieri ai președintelui Barack Obama — Caroline Atkinson, Daniel Pfeiffer și Benjamin Rhodes.
Vizaţi de sancţiunile ruse mai sunt:
Harry Reid, liderul majorității democrate din Senat,
John Boehner, preşedintele Camerei Reprezentanților
Robert Menendez, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Senat,
John McCain, senatorul republican, puternic susţinător al Ucrainei
Mary Landrieu, senatoare democrată
Daniel Coats, senator
