vineri

29 martie, 2024

5 septembrie, 2014

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, la finalul summit-ului NATO din Ţara Galilor, că toate obiectivele propuse de România au fost îndeplinite, iar solicitările ţării noastre se află în cele 20 de documente adoptate la reuniunea Alinţei.

A fost un „summit al solidarităţii”, a spus preşedintele, în urma căruia s-au luat decizii menite să descurajeze orice intenţie de atac asupra unuia dintre aliaţi şi s-a transmis un mesaj extrem de puternic oricărui potenţial agresor.

În plus, a mai afirmat Traian Băsescu, reuniunea a mai transmis un mesaj: „că libertatea nu este gratis, iar asta trebuie să înţeleagă toşi demagogii, indiferent unde s-ar afla ei în Alianţă”.

Obiectivele urmărite și obținute de România în noua ecuație

Şeful statului a inventariat obiectivele propuse de România, care s-au transformat în succese din momente ce se regăsesc în documentele adoptate, 5 dintre ele publice, restul de 20 secrete.


1. România are un plan de contingenţă, adică de planificare a apărării

România consemnează, începând cu acest summit NATO, faptul că, de acum, are un plan de contingenţă, o strategie de planificare a apărării. Până acum, astfel de planuri erau pentrub ţările baltice şi pentru Polonia, care au fost şi ele actualizate, iar din acest moment au şi România şi Bulgaria, ţări ale flancului estic la Alianţei.

Decizia de realizare a unui astfel de plan a fost luată de CSAT anul trecut, iar un indiciu al existenţei lui a dat chiar şi vicepreşedintele american Joe Biden in discursul său din timpul vizitei de la Bucureşti.

Strategia de planificare a apărării este secretă şi a fost adoptată înainte de începerea summit-ului, a spus preşedintele.


„Planul imaginează diverse scenarii în care interesele României ar putea fi afectate de pe mare, din aer, de pe frontiere terestre, imaginează variantele prin care NATO ar trebui să răspundă la un atac împotriva României şi, respectiv, Bulgariei”, a detaliat preşedintele.

2. Prezenţa suplimentată a trupelor NATO pe teritoriul României

Planul de acţiune (Readiness Action Plan) măreşte prezenţa militară pe teritoriul României. Nu este vorba despre crearea de noi baze militare în ţara noastră, a ţinut să precizeze, din nou preşedintele. România are două baze româno-americane, restul sunt manevre militare, exerciţii sau transferuri.

În prezent, România are pe teritoriu ei 1.400 de militari americani, dintre care 600 sunt puşcaşi marini. Acest număr va creşte şi se va adapta la evoluţia situaţiei din Ucraina.

Ceea ce se întâmplă acum este că există un plan de suplimentare, se ştie de unde vin aceste trupe, că pot fi dizlocate şi sunt gata echipate pentru orice tip de acţiune, a explicat preşedintele.

3. Un comandament NATO în România

România s-a oferit pentru găzduirea unui comandament al NATO şi va obşine asta, iar dimensiunile acestuia vor fi, potrivit şefului statului, „acceptabile”.

„Avem toată infrastructura gata, vă amintiţi că am găzduit SEEBRIG (n.r. forţă multinaţională de pace în sud-estul Europei, la nivel de brigadă), ocazie cu care s-a pregătit un comandament exact de dimensiuni NATO şi a fost creat pe model NATO”, a explicat preşedintele Băsescu.

Comandamentul va coordona activitatea regională, România-Bulgaria.

3. Un centrul de exerciţii şi instruire navală la Marea Neagră

O iniţiativă bilaterală româno-americană este crearea unui centru de antrenament şi exerciţii navale la Marea neagră, care se fac împreună cu flotele României şi Bulgariei.

Acest centru va fi mereu alimentat cu nave americane, a precizat preşedintele. „SUA vor menţine o forţă navală viabilă în marea Neagră care să facă mereu antrenamente, pregătiri şi aplicaţii în spaţiul Mării Negre”, a spus Traian Băsescu.

4. Marea Neagră apare în documentele NATO ca zona strategică pentru securitatea nord-atlantică

În documentele reuniunii i se recunoaşte importanţa pentru securitatea nord-atlantică. Marea Neagră este recunoscută ca având o impoprtanţă deosebită pentru securitatea nord-atlantică.

România a argumentat importanta regiunii în care ne aflăm cu existenţa conflictelor îngheţate pe inelul Mării Negre: Nagorno-Karabah, Osetia, Abhazia, Transnistria.

„Şi cu încă unul în Ucraina care urmează să se îngheţe cu aceleaşi consecinţe pentru Ucraina ca şi cele pentru republica Moldova. depinde ce dimensiune va avea transnistria Ucraineană”, a afirmat preşedintele, dezvăluind pentru prima dată atât de explicit analiza la care au ajuns strategii Alianţei şi liderii occidentali referitor la soluţionarea conflictului din Ucraina.

Traian Băsescu le-a vorbit liderilor NATO despre posibilitatea ca aceste conflcite să poată fi activate pe rând sau toate odată. Iar într-un interviu acordat vineri postului BBC4, el a precizat clar că butonul se află la Moscova.

„Asta ar crea un mediu profund de instabilitate în jurul Mării Negre, care ar afecta consisten securtatea ţărilor membre NATO, cu atât mai mult cu cât, prin activarea acestor conflicte îngheţate, sunt afectate şi state partenere ale NATO”, a mai explicat şeful statului.

5. Reafirmarea angajamentului pentru amplasarea scutului antirachetă în România şi menţionarea bazei de la Deveselu

În declaraţia summitului se precizează că amplasarea elementelor scutului antirachetă se desfăşoară în termenul programat şi se menţionează că în 2015 baza de la Deveselu va fi funcţională.

6. România va fi naţiune-cadru pentru un fond mutual dedicat siguranţei cibernetice a Ucrainei

7. Republica Moldova, incusă în programele NATO

România a făcut eforturi diplomatice pentru ca Republica Moldova să fie inclusă în două programe pe care NATO le desfăşoară cu Aliaţii.

Unul se referă la crearea unei platforme de interoperabilitatea a armatei R. Moldova cu armatele NATO.

Al doilea se referă la construirea capabilităţii de apărare a R. Moldova. Astfel, state membre NATO vor face exerciţii comune cu armata Moldovei. „Oricând militarii R. Moldova sunt bineveniţi pe teritoriul României”, a spus preşedintele.

Rezultatul includerii ţării vecine în aceste programe va creşte nivelul de interoperabilitate a armatei Republicii Moldova cu armatele NATO şi va duce la o bună antrenare a resurselor militare ale Moldovei, pentru propria ei securitate.

Rămâne să decidă Chişinăul cum va folosi aceste facilităţi, pe care Ucraina nu le-a primit.

România a fost solicitată să participe la misiunea din Afghanistan post-2014

În plus, România s-a angajat să participe la operaţiunea Resolute Support pentru Afghanistan şi va trimite acolo 200 de militari, 200 de instructori militari şi 20 de membri ai poliţiei militare.

Am primit solicitări de a prelua paza a două aeroporturi, Kandahar şi Kabul. România nu a dat un răspuns, a arătat preşedintele, pentru că este nevoie de o reuniune a CSAT şi de o analiză a acestei solicitări, în termeni de capabilităţi, dar şi de costuri.

„Vom vedea dacă ne vom putea asuma paza unuia dintre cele două aeroporturi pentru care am fost solicitaţi. Asta ar însemna să dizlocăm în Afghanistan circa 400 de militari”, a precizat şeful statului.

Şeful statului a dat de înţeles că ar trebui să existe un răspuns favorabil, în contextul în care fiecare aliat trebuie să participe după capacităţi şi capabilităţi. „Eu cred că mii de militari ai organizaţiei se vor roti pe teritoriul României pentru a-i garanta securitatea, dar având la dispoziţie şi o tehnică de luptă jult superioară, iar România poate, la rându-i, să aibă o abordare pozitivă nu faţă de toată solicitarea, ci faţă de unul dintre aeroporturi”, a spus Traian Băsescu.

Actul fondator NATO-Rusia pare denunţat 

Actul fondator NATO-Rusia este documentul care a apărut în urma terminării războiului rece şi a situaţiei în care Occidentul şi Moscova nu mai erau inamici. Potrivit lui, printre altele, NATO se angaja să nu amplaseze trupe permanente pe teritoriul statelor membre din vecinătatea Rusiei.

Pe de altă parte, şi Rusia îşi asuma să nu recurgă la agresiune împotriva acestora.

„Actul fondator nu împiedică Alianţa să ia deciziile pe care le-a luat. Dacă s-ar fi ţinut de actul ffondator, multe decizii nu s-ar fi luat azi. El este în forţă, şi noi l-am vrea valid în continuare, dar din păcate unul dintre parteneri, Federaţia Rusă, a încălcat grav legislaţia internaţională şi principiile actului fondator”, a spus preşedintele.

Nimeni nu poate obliga NATO să respecte actul fondator, afirmă preşedintele, dând de înţeles, în toată declaraţia sa pe această temă că acesta pare, chiar dacă nu declarativ, denunţat.

T. Băsescu: Soluţia de descurajare a agresiunii ruse în Ucraina sunt sancţiunile. Nu cred în armistiţiu

Preşedintele a spus că modalitatea preferată de Occident de descurajare a Rusiei sunt sancţiunile şi că speră ca luni, UE să treacă la noi măsuri punitive împotriva Rusiei.

Traian Băsescu nu crede în armistiţiul încheiat vineri la Minsk. „Dimpotrivă, nu văd o evoluţie favorabilă pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Kievului asupra întregului teritoriu, lăsând la o parte Crimeea, mă refer la teritoriile din est. Văd şi teritoriile din sud plecând şi transformându-se într-o transnistrie a Ucrainei, dar o transnistrie mult mai mare”, este evaluarea preşedintelui.

Traian Băsescu a precizat că nu s-a angajat să livreze Kievului armament letal, dar că astfel de discuţii s-au purtat pe baze bilaterale.

România trebuie să aloce 2% din PIB apărării până în 2017

Traian Băsescu a spus că ar prefera ca România să avanseze ajungerea la acest nivel de finanţare a armatei înaintea termenului stabilit. Şi a arătat că, în cadrul discuţiilor, a argumentat că, deşi ţara noastră a trecut prin criză, a continuat achiziţiile militare:

  • a achiziţionat 6 aeronave de transport şi a 7-a soseşte în următoarele luni, avioanele Spartan
  • a achiziţionat şi a plăit 60 de transportoare blindate Pranha, foarte moderne
  • a declanşat procesul de achitiţie a avioanelor F16
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: