Summit NATO la Varșovia / Agenda Alianței și așteptările României

de Victor Bratu | 7.7.2016 .

nato varsoviaLiderii celor 28 de state membre NATO se reunesc vineri la Varșovia, în cadrul unui Summit de la care se așteaptă măsurile care să continue cel mai amplu proces de revitalizare al Alianței de la destrămarea URSS, în încercarea de a contracara o Rusie agresivă și impredictibilă.

Alianța condusă de Statele Unite continuă pe linia deschisă în 2014 la precedentul summit din Țara Galilor, pentru a se asigura că nu va mai fi luată prin surprindere, așa cum au afirmat vocile critice că s-a petrecut la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea și în debutul conflictului din estul Ucraina.

Punctele-cheie care vor fi dezbătute la Varșovia

Cheltuielile de Apărare

Liderii statelor NATO au făcut un prim pas crucial în 2014, când au decis, la summit-ul din Țara Galilor, să renunțe la politicile de reducere a bugetelor de Apărare și s-au angajat să aloce anual 2% din PIB pentru cheltuieli de Apărare.

Într-o perioadă marcată de austeritate, progresele statelor NATO în acest domeniu au fost inegale, doar cinci state reușind să atingă ținta fixată. Secretarul general NATO Jens Stoltenberg a anunțat recent că Alianța a stopat definitiv practica economiei bugetare făcute pe seama Apărării, anul trecut marcând o creștere medie generală de 0,6% a bugetelor Apărării din Canada și a aliaților europeni. Stoltenberg a mai anunțat că pentru 2016 se așteaptă la o creștere generală de 3% a bugetelor de Apărare.

La Varșovia, statele membre vor primi o analiză care le arată cum stă fiecare la acest capitol și ce mai trebuie să facă pentru a onora decizia asumată în 2014.

Avertizorul Baltic

NATO a fost surprinsă de viteza și de eficiența cu care Rusia a acționat în Ucraina, iar aliații NATO din Flancul Estic se tem că vor împărtăși soarta fostului stat sovietic în situația în care Moscova va recidiva.

Pentru a-și asigura aliații din Flancul Estic că situația nu se mai poate repeta, NATO va formaliza decizia de aplasare a 4 batalioane- câte unul în Polonia, Letonia, Lituania și Estonia- care să acționeze ca avertizor al oricărei mișcări aventuriste a Rusiei.

Fiecare batalion va fi compus din cel mult 1.000 de militari și ar trebui să aducă o relativă liniște pe partea nordică a Flancului de Est.

Vârful de lance

Cele 4 batalioane vor fi susținute de ceea ce oficial este denumit “Very High Readiness Joint Task Force”, care va număra aproximativ 5.000 de militari gata oricând să ajungă în orice ”punct fierbinte” ale granițelor NATO în cel mult 2 zile.

NATO a stabilit deja centre avansate de comandă de-a lungul Flancului Estic, astfel încât ”vârful de lance” să ajungă la destinație, acolo unde va găsi armament și echipamente pre-poziționate. O strategie care reduce timpul de reacție în momente de criză.

Alianța a mai triplat dimensiunea Forței de Reacție, astăzi 40.000 de militari, care ar urma să acționeze pe liniile asigurate de ”vârful de lance”.

Exerciții de pregătire

NATO a stabilit o serie de exerciții, care se derulează în special în statele din Flancul Estic, pentru a testa permanent nivelurile de pregătire. Aceste exerciții au și rol de reasigurare a aliaților.

Alianța a mai sporit și efectivele de aviație, suplimentând numărul patrulelor aeriene în special asupra zonei Baltice, acolo unde frecvent sunt incidente cu aviația rusă.

Au fost, și vor fi în continuare sporite și efectivele navale.

Apărare cibernetică

Criza din Ucraina a scos în evidență pericolul reprezentat de ceea ce specialiștii au denumit ”războiul hibrid”, o combinație de armament convențional și tehnologie a informațiilor utilizate pentru destabilizarea oponentului fără declararea formală a ostilităților.

Liderii NATO au decis în Țara Galilor că un atac cibernetic derulat împotriva unui stat membru este echivalentul unei agresiuni militare și atrage activarea Art. 5 din Tratatul de apărare colectivă.

La Varșovia, Alianța este așteptată să facă un pas suplimentar- să desemneze drept arie operațională NATO apărarea cibernetică. Decizia implică resurse și planificare.

Cu ochii spre Sud

Revitalizarea NATO a fost în mare măsură influențată de criza din Ucraina, însă liderii alianței sunt din ce în ce mai preocupați de situația volatilă din Orientul Mijlociu sau Africa de Nord.

Atacurile teroriste, cele mai recente derulate la Paris și la Bruxelles și revendicate de Statul Islamic, i-au determinat pe liderii europeni să includă instabilitatea din Flancul Sudic în lista amenințărilor de securitate.

În consecință, NATO țintește să ”asigure stabilitate” prin furnizarea de asistență și consiliere statelor din Sud.

Ce speră România să obțină la Varșovia

Președintele Klaus Iohannis participă vineri și sâmbătă la Summitul NATO de la Varșovia, iar duminică va avea o întrevedere cu omologul său polonez, Andrzej Duda.

Consiliul Suprem de Apărare al Țării a aprobat în luna mai ”liniile generale de mandat” ale României la summitul NATO de la Varsovia.

CSAT nu a detaliat aceste ”linii generale”, dar președintele Iohannis a vorbit despre obiective României la mijlocul lunii mai, după o întâlnire cu secretrarul general NATO, Jens Stoltenberg, la București :

  • Asigurarea unei prezențe credibile și predictibile a forțelor aliate pe flancul estic, cu realizarea echilibrului între dimensiunea nordică şi cea sudică a flancului estic.
  • Stabilirea cadrului unei prezențe aliate navale permanente la Marea Neagră.
  • Găsirea unei soluții pentru derularea de activități comune de instruire a forțelor aliate în regiune

Situația ”prezenței navale permanente” la Marea Neagră a constituit subiect de dialog al autorităților române cu Turcia, de neînțelegeri cu Bulgaria și a sfârșit insuficient explicată publicului din România.

În mediile de specialitate lucrurile sunt însă clare: SUA sprijină acest proiect iar un pachet de măsuri privind creşterea prezenţei maritime a NATO în zonă urmând să fie prezentat în alianță până pe data de 30 septembrie.

Echilibrul Nord-Sud din Flancul Estic ar putea fi realizat prin ”ridicarea în rang” de brigadă NATO a unei brigăzi românești, la efectivul căreia vor contribui și alte state aliate.

Inițial, NATO a luat în calcul suplimentarea la 5 a numărului de batalioane amplasate pe Flancul Estic, variantă evocată de ministrul britanic de Externe Philip Hammond pe 21 mai.

Programul Summitului

stadion

Cea mai mare parte a lucrărilor Summit-ului de la Varșovia este găzduită de Stadionul Național

varsovia stadionLucrările Summit-ului NATO din Varșovia se vor deschide în după-amiaza zilei de 8 iulie. La ora locală 14.30, oaspeții vor fi întâmpinați de președintele Poloniei și de secretarul general NATO.

Toți cei 28 de șefi de state sau de guverne membre NATO plus oficialul din Muntenegru, care are statut de observator la reuniune, vor face ”poza de familie”.

O primă reuniune a Consiliului NATO are loc după acest moment festiv, la finalul căreia este organizată o conferință de presă susținută de Jens Stoltenberg.

În paralel, în cursul după-amiezii se va desfășura o reuniune a Comisiei NATO-Georgia, la nivel de miniștri de Externe.

Seara, toți liderii participă la un dineu de lucru la care sunt invitați și oficiali din Finlanda, Suedia și ai Consiliului European și ai Comisiei Europene.

Summit-ul continuă pe 9 iulie, cu o reuniune pe tema situației din Afghanistan, la care participă și șeful acestui stat.

O a doua reuniune vizează problemele Orientului Mijlociu, la care sunt invitați Iordania și Consiliul European și Comisia Europeană.

Summit-ul se încheie cu întrunirea Comisiei NATO-Ucraina la care participă președintele Poroșenko. Fiecare reuniune va fi urmată de cîte o conferință de presă a secretarului general Jens Stoltenberg.

Oficialii NATO vor avea întâlniri paralele, una dintre cele mai importante fiind reuniunea miniștrilor Apărării din statele NATO cu omologi din state partenere ale Alianței, în  care se va discuta chestiuni legate de interoperabilitate.

Etichete: , ,

+

Publicat la data de 7.7.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Razvan Diaconu

Război civil între gradați: Prim-adjunctul SRI, suspendat din funcție. O comisie internă verifică eventuale abateri de la deontolgie

Serviciul Român de Informații a dat publicității, joi, un comunicat în care anunță ”punerea la dispoziția Directorului SRI” ageneral-locotenentului Florian Coldea. Potrivit comunicatului, Directorul...Citeste mai departe »

Victor Bratu

A fost lansată scuza oficială pentru tăierile de la investiții: Dragnea îi impută lui Cioloș 10 miliarde, exact impactul măsurilor decise vineri de guvern

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat duminică seară la România TV că ”este foarte posibil” ca luni să iniţieze o comisie parlamentară de anchetă...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Măsuri fiscale de mare impact luate de guvernul Grindeanu. Capcana eliminării plafonului maxim la CAS și CASS

Ordonanţa de Urgenţă prin care Guvernul Grindeanu va crește o serie de venituri ale bugetarilor (salarii în administrație, cultură) va avea un impact bugetar...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

So it begins / Avocatul Poporului atacă la CCR legea care interzice infractorilor să conducă România. ”Indignare” la Președinție: se deschide poarta spre decizie condamnaților penal

Avocatul Poporului a sesizat joi CCR privind neconstituţionalitatea art. 2 din legea 90/2001, care nu le permite condamnaților penal să ocupe posturi de miniștri...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cabinetul premierului Grindeanu: Echipa cetățeanului Liviu Dragnea

Senatul și Camera Deputaților se vor reuni miercuri în plen comun pentru a acorda votul de încredere guvernului Grindeanu. În realitate- au recunoscut deschis...Citeste mai departe »
Valute:
lei
lei
lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română