Summit NATO la Varșovia / Agenda Alianței și așteptările României

de Victor Bratu | 7.7.2016 .

nato varsoviaLiderii celor 28 de state membre NATO se reunesc vineri la Varșovia, în cadrul unui Summit de la care se așteaptă măsurile care să continue cel mai amplu proces de revitalizare al Alianței de la destrămarea URSS, în încercarea de a contracara o Rusie agresivă și impredictibilă.

Alianța condusă de Statele Unite continuă pe linia deschisă în 2014 la precedentul summit din Țara Galilor, pentru a se asigura că nu va mai fi luată prin surprindere, așa cum au afirmat vocile critice că s-a petrecut la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea și în debutul conflictului din estul Ucraina.

Punctele-cheie care vor fi dezbătute la Varșovia

Cheltuielile de Apărare

Liderii statelor NATO au făcut un prim pas crucial în 2014, când au decis, la summit-ul din Țara Galilor, să renunțe la politicile de reducere a bugetelor de Apărare și s-au angajat să aloce anual 2% din PIB pentru cheltuieli de Apărare.

Într-o perioadă marcată de austeritate, progresele statelor NATO în acest domeniu au fost inegale, doar cinci state reușind să atingă ținta fixată. Secretarul general NATO Jens Stoltenberg a anunțat recent că Alianța a stopat definitiv practica economiei bugetare făcute pe seama Apărării, anul trecut marcând o creștere medie generală de 0,6% a bugetelor Apărării din Canada și a aliaților europeni. Stoltenberg a mai anunțat că pentru 2016 se așteaptă la o creștere generală de 3% a bugetelor de Apărare.

La Varșovia, statele membre vor primi o analiză care le arată cum stă fiecare la acest capitol și ce mai trebuie să facă pentru a onora decizia asumată în 2014.

Avertizorul Baltic

NATO a fost surprinsă de viteza și de eficiența cu care Rusia a acționat în Ucraina, iar aliații NATO din Flancul Estic se tem că vor împărtăși soarta fostului stat sovietic în situația în care Moscova va recidiva.

Pentru a-și asigura aliații din Flancul Estic că situația nu se mai poate repeta, NATO va formaliza decizia de aplasare a 4 batalioane- câte unul în Polonia, Letonia, Lituania și Estonia- care să acționeze ca avertizor al oricărei mișcări aventuriste a Rusiei.

Fiecare batalion va fi compus din cel mult 1.000 de militari și ar trebui să aducă o relativă liniște pe partea nordică a Flancului de Est.

Vârful de lance

Cele 4 batalioane vor fi susținute de ceea ce oficial este denumit “Very High Readiness Joint Task Force”, care va număra aproximativ 5.000 de militari gata oricând să ajungă în orice ”punct fierbinte” ale granițelor NATO în cel mult 2 zile.

NATO a stabilit deja centre avansate de comandă de-a lungul Flancului Estic, astfel încât ”vârful de lance” să ajungă la destinație, acolo unde va găsi armament și echipamente pre-poziționate. O strategie care reduce timpul de reacție în momente de criză.

Alianța a mai triplat dimensiunea Forței de Reacție, astăzi 40.000 de militari, care ar urma să acționeze pe liniile asigurate de ”vârful de lance”.

Exerciții de pregătire

NATO a stabilit o serie de exerciții, care se derulează în special în statele din Flancul Estic, pentru a testa permanent nivelurile de pregătire. Aceste exerciții au și rol de reasigurare a aliaților.

Alianța a mai sporit și efectivele de aviație, suplimentând numărul patrulelor aeriene în special asupra zonei Baltice, acolo unde frecvent sunt incidente cu aviația rusă.

Au fost, și vor fi în continuare sporite și efectivele navale.

Apărare cibernetică

Criza din Ucraina a scos în evidență pericolul reprezentat de ceea ce specialiștii au denumit ”războiul hibrid”, o combinație de armament convențional și tehnologie a informațiilor utilizate pentru destabilizarea oponentului fără declararea formală a ostilităților.

Liderii NATO au decis în Țara Galilor că un atac cibernetic derulat împotriva unui stat membru este echivalentul unei agresiuni militare și atrage activarea Art. 5 din Tratatul de apărare colectivă.

La Varșovia, Alianța este așteptată să facă un pas suplimentar- să desemneze drept arie operațională NATO apărarea cibernetică. Decizia implică resurse și planificare.

Cu ochii spre Sud

Revitalizarea NATO a fost în mare măsură influențată de criza din Ucraina, însă liderii alianței sunt din ce în ce mai preocupați de situația volatilă din Orientul Mijlociu sau Africa de Nord.

Atacurile teroriste, cele mai recente derulate la Paris și la Bruxelles și revendicate de Statul Islamic, i-au determinat pe liderii europeni să includă instabilitatea din Flancul Sudic în lista amenințărilor de securitate.

În consecință, NATO țintește să ”asigure stabilitate” prin furnizarea de asistență și consiliere statelor din Sud.

Ce speră România să obțină la Varșovia

Președintele Klaus Iohannis participă vineri și sâmbătă la Summitul NATO de la Varșovia, iar duminică va avea o întrevedere cu omologul său polonez, Andrzej Duda.

Consiliul Suprem de Apărare al Țării a aprobat în luna mai ”liniile generale de mandat” ale României la summitul NATO de la Varsovia.

CSAT nu a detaliat aceste ”linii generale”, dar președintele Iohannis a vorbit despre obiective României la mijlocul lunii mai, după o întâlnire cu secretrarul general NATO, Jens Stoltenberg, la București :

  • Asigurarea unei prezențe credibile și predictibile a forțelor aliate pe flancul estic, cu realizarea echilibrului între dimensiunea nordică şi cea sudică a flancului estic.
  • Stabilirea cadrului unei prezențe aliate navale permanente la Marea Neagră.
  • Găsirea unei soluții pentru derularea de activități comune de instruire a forțelor aliate în regiune

Situația ”prezenței navale permanente” la Marea Neagră a constituit subiect de dialog al autorităților române cu Turcia, de neînțelegeri cu Bulgaria și a sfârșit insuficient explicată publicului din România.

În mediile de specialitate lucrurile sunt însă clare: SUA sprijină acest proiect iar un pachet de măsuri privind creşterea prezenţei maritime a NATO în zonă urmând să fie prezentat în alianță până pe data de 30 septembrie.

Echilibrul Nord-Sud din Flancul Estic ar putea fi realizat prin ”ridicarea în rang” de brigadă NATO a unei brigăzi românești, la efectivul căreia vor contribui și alte state aliate.

Inițial, NATO a luat în calcul suplimentarea la 5 a numărului de batalioane amplasate pe Flancul Estic, variantă evocată de ministrul britanic de Externe Philip Hammond pe 21 mai.

Programul Summitului

stadion

Cea mai mare parte a lucrărilor Summit-ului de la Varșovia este găzduită de Stadionul Național

varsovia stadionLucrările Summit-ului NATO din Varșovia se vor deschide în după-amiaza zilei de 8 iulie. La ora locală 14.30, oaspeții vor fi întâmpinați de președintele Poloniei și de secretarul general NATO.

Toți cei 28 de șefi de state sau de guverne membre NATO plus oficialul din Muntenegru, care are statut de observator la reuniune, vor face ”poza de familie”.

O primă reuniune a Consiliului NATO are loc după acest moment festiv, la finalul căreia este organizată o conferință de presă susținută de Jens Stoltenberg.

În paralel, în cursul după-amiezii se va desfășura o reuniune a Comisiei NATO-Georgia, la nivel de miniștri de Externe.

Seara, toți liderii participă la un dineu de lucru la care sunt invitați și oficiali din Finlanda, Suedia și ai Consiliului European și ai Comisiei Europene.

Summit-ul continuă pe 9 iulie, cu o reuniune pe tema situației din Afghanistan, la care participă și șeful acestui stat.

O a doua reuniune vizează problemele Orientului Mijlociu, la care sunt invitați Iordania și Consiliul European și Comisia Europeană.

Summit-ul se încheie cu întrunirea Comisiei NATO-Ucraina la care participă președintele Poroșenko. Fiecare reuniune va fi urmată de cîte o conferință de presă a secretarului general Jens Stoltenberg.

Oficialii NATO vor avea întâlniri paralele, una dintre cele mai importante fiind reuniunea miniștrilor Apărării din statele NATO cu omologi din state partenere ale Alianței, în  care se va discuta chestiuni legate de interoperabilitate.

Etichete: , ,

+

Publicat la data de 7.7.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Nominalizații oficial pentru ministerele remaniate. Unde au ajuns remaniații

La Ministerul Transporturilor va fi propus Felix Stroe, la Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice – Paul Stănescu și la Ministerul Fondurilor Europene – Marius...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Premierul a trecut prin CEx demisiile ministrilor Shhaideh, Plumb și Cuc. Urmează CEx-ul pentru înlocuitori

Şedinţa Comitetului Executiv al PSD s-a încheiat după aproape şase ore, cu o jumătate de victorie a premierului Mihai Tudose: miniştrii Sevil Shhaideh, Rovana...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Documente / ANAF modifică criteriile de evaluare în procedura de acordare a codului de TVA

După retragerea criteriului privind ”intenția și capacitatea” de a derula afaceri și la presiunile mediului de afaceri, ANAF a publicat joi seara proiectul unui...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia Buget-Finanțe din Senat desființează măsuri fiscale majore ale Guvernului

Comisia de buget din Senat a decis, marţi, modificarea radicală a unor decizii fiscale importante luate, cu aprobarea liderilor coaliției de guvernare, de către...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Germania: s-au terminat alegerile, începe marșul spre o nouă UE. Merkel – al 4-lea mandat de cancelar

Creștin – democrații (CDU) au câștigat alegerile legislative din Germania, Angela Markel a obținut al patrulea mandat de cancelar, iar Alternativa pentru Germania (AfD) a...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română