Summit NATO la Varșovia / Agenda Alianței și așteptările României

de Victor Bratu | 7.7.2016 .

nato varsoviaLiderii celor 28 de state membre NATO se reunesc vineri la Varșovia, în cadrul unui Summit de la care se așteaptă măsurile care să continue cel mai amplu proces de revitalizare al Alianței de la destrămarea URSS, în încercarea de a contracara o Rusie agresivă și impredictibilă.

Alianța condusă de Statele Unite continuă pe linia deschisă în 2014 la precedentul summit din Țara Galilor, pentru a se asigura că nu va mai fi luată prin surprindere, așa cum au afirmat vocile critice că s-a petrecut la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea și în debutul conflictului din estul Ucraina.

Punctele-cheie care vor fi dezbătute la Varșovia

Cheltuielile de Apărare

Liderii statelor NATO au făcut un prim pas crucial în 2014, când au decis, la summit-ul din Țara Galilor, să renunțe la politicile de reducere a bugetelor de Apărare și s-au angajat să aloce anual 2% din PIB pentru cheltuieli de Apărare.

Într-o perioadă marcată de austeritate, progresele statelor NATO în acest domeniu au fost inegale, doar cinci state reușind să atingă ținta fixată. Secretarul general NATO Jens Stoltenberg a anunțat recent că Alianța a stopat definitiv practica economiei bugetare făcute pe seama Apărării, anul trecut marcând o creștere medie generală de 0,6% a bugetelor Apărării din Canada și a aliaților europeni. Stoltenberg a mai anunțat că pentru 2016 se așteaptă la o creștere generală de 3% a bugetelor de Apărare.

La Varșovia, statele membre vor primi o analiză care le arată cum stă fiecare la acest capitol și ce mai trebuie să facă pentru a onora decizia asumată în 2014.

Avertizorul Baltic

NATO a fost surprinsă de viteza și de eficiența cu care Rusia a acționat în Ucraina, iar aliații NATO din Flancul Estic se tem că vor împărtăși soarta fostului stat sovietic în situația în care Moscova va recidiva.

Pentru a-și asigura aliații din Flancul Estic că situația nu se mai poate repeta, NATO va formaliza decizia de aplasare a 4 batalioane- câte unul în Polonia, Letonia, Lituania și Estonia- care să acționeze ca avertizor al oricărei mișcări aventuriste a Rusiei.

Fiecare batalion va fi compus din cel mult 1.000 de militari și ar trebui să aducă o relativă liniște pe partea nordică a Flancului de Est.

Vârful de lance

Cele 4 batalioane vor fi susținute de ceea ce oficial este denumit “Very High Readiness Joint Task Force”, care va număra aproximativ 5.000 de militari gata oricând să ajungă în orice ”punct fierbinte” ale granițelor NATO în cel mult 2 zile.

NATO a stabilit deja centre avansate de comandă de-a lungul Flancului Estic, astfel încât ”vârful de lance” să ajungă la destinație, acolo unde va găsi armament și echipamente pre-poziționate. O strategie care reduce timpul de reacție în momente de criză.

Alianța a mai triplat dimensiunea Forței de Reacție, astăzi 40.000 de militari, care ar urma să acționeze pe liniile asigurate de ”vârful de lance”.

Exerciții de pregătire

NATO a stabilit o serie de exerciții, care se derulează în special în statele din Flancul Estic, pentru a testa permanent nivelurile de pregătire. Aceste exerciții au și rol de reasigurare a aliaților.

Alianța a mai sporit și efectivele de aviație, suplimentând numărul patrulelor aeriene în special asupra zonei Baltice, acolo unde frecvent sunt incidente cu aviația rusă.

Au fost, și vor fi în continuare sporite și efectivele navale.

Apărare cibernetică

Criza din Ucraina a scos în evidență pericolul reprezentat de ceea ce specialiștii au denumit ”războiul hibrid”, o combinație de armament convențional și tehnologie a informațiilor utilizate pentru destabilizarea oponentului fără declararea formală a ostilităților.

Liderii NATO au decis în Țara Galilor că un atac cibernetic derulat împotriva unui stat membru este echivalentul unei agresiuni militare și atrage activarea Art. 5 din Tratatul de apărare colectivă.

La Varșovia, Alianța este așteptată să facă un pas suplimentar- să desemneze drept arie operațională NATO apărarea cibernetică. Decizia implică resurse și planificare.

Cu ochii spre Sud

Revitalizarea NATO a fost în mare măsură influențată de criza din Ucraina, însă liderii alianței sunt din ce în ce mai preocupați de situația volatilă din Orientul Mijlociu sau Africa de Nord.

Atacurile teroriste, cele mai recente derulate la Paris și la Bruxelles și revendicate de Statul Islamic, i-au determinat pe liderii europeni să includă instabilitatea din Flancul Sudic în lista amenințărilor de securitate.

În consecință, NATO țintește să ”asigure stabilitate” prin furnizarea de asistență și consiliere statelor din Sud.

Ce speră România să obțină la Varșovia

Președintele Klaus Iohannis participă vineri și sâmbătă la Summitul NATO de la Varșovia, iar duminică va avea o întrevedere cu omologul său polonez, Andrzej Duda.

Consiliul Suprem de Apărare al Țării a aprobat în luna mai ”liniile generale de mandat” ale României la summitul NATO de la Varsovia.

CSAT nu a detaliat aceste ”linii generale”, dar președintele Iohannis a vorbit despre obiective României la mijlocul lunii mai, după o întâlnire cu secretrarul general NATO, Jens Stoltenberg, la București :

  • Asigurarea unei prezențe credibile și predictibile a forțelor aliate pe flancul estic, cu realizarea echilibrului între dimensiunea nordică şi cea sudică a flancului estic.
  • Stabilirea cadrului unei prezențe aliate navale permanente la Marea Neagră.
  • Găsirea unei soluții pentru derularea de activități comune de instruire a forțelor aliate în regiune

Situația ”prezenței navale permanente” la Marea Neagră a constituit subiect de dialog al autorităților române cu Turcia, de neînțelegeri cu Bulgaria și a sfârșit insuficient explicată publicului din România.

În mediile de specialitate lucrurile sunt însă clare: SUA sprijină acest proiect iar un pachet de măsuri privind creşterea prezenţei maritime a NATO în zonă urmând să fie prezentat în alianță până pe data de 30 septembrie.

Echilibrul Nord-Sud din Flancul Estic ar putea fi realizat prin ”ridicarea în rang” de brigadă NATO a unei brigăzi românești, la efectivul căreia vor contribui și alte state aliate.

Inițial, NATO a luat în calcul suplimentarea la 5 a numărului de batalioane amplasate pe Flancul Estic, variantă evocată de ministrul britanic de Externe Philip Hammond pe 21 mai.

Programul Summitului

stadion

Cea mai mare parte a lucrărilor Summit-ului de la Varșovia este găzduită de Stadionul Național

varsovia stadionLucrările Summit-ului NATO din Varșovia se vor deschide în după-amiaza zilei de 8 iulie. La ora locală 14.30, oaspeții vor fi întâmpinați de președintele Poloniei și de secretarul general NATO.

Toți cei 28 de șefi de state sau de guverne membre NATO plus oficialul din Muntenegru, care are statut de observator la reuniune, vor face ”poza de familie”.

O primă reuniune a Consiliului NATO are loc după acest moment festiv, la finalul căreia este organizată o conferință de presă susținută de Jens Stoltenberg.

În paralel, în cursul după-amiezii se va desfășura o reuniune a Comisiei NATO-Georgia, la nivel de miniștri de Externe.

Seara, toți liderii participă la un dineu de lucru la care sunt invitați și oficiali din Finlanda, Suedia și ai Consiliului European și ai Comisiei Europene.

Summit-ul continuă pe 9 iulie, cu o reuniune pe tema situației din Afghanistan, la care participă și șeful acestui stat.

O a doua reuniune vizează problemele Orientului Mijlociu, la care sunt invitați Iordania și Consiliul European și Comisia Europeană.

Summit-ul se încheie cu întrunirea Comisiei NATO-Ucraina la care participă președintele Poroșenko. Fiecare reuniune va fi urmată de cîte o conferință de presă a secretarului general Jens Stoltenberg.

Oficialii NATO vor avea întâlniri paralele, una dintre cele mai importante fiind reuniunea miniștrilor Apărării din statele NATO cu omologi din state partenere ale Alianței, în  care se va discuta chestiuni legate de interoperabilitate.

Etichete: , ,

+

Publicat la data de 7.7.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Legea salarizării e gata: Prioritate au instituțiile de forță. Cercetarea ”urmează să fie luată în considerare”. Medicii vor lua ”caimacul”, dar de la anul. Impact anual – 10 mld.

După o ședință tensionată în coaliția de guvernare, Liderii PSD și ALDE au anunțat joi seară principalele repere ale multașteptatei legi a salarizării unitare....Citeste mai departe »

Victor Bratu

Istoria care se scrie în prezent – Procesul Brexit a fost lansat oficial

Ambasadorul Marii Britanii la UE, Sir Tim Barrow, i-a înmânat miercuri preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, scrisoarea prin care Londra a invocat Articolul 50...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Textul integral al Declarației de la Roma și hărțile vitezelor reale ale Europei

Uniunea Europeană se va deplasa în continuare pe drumul integrării fără să îi mai aștepte întotdeauna pe cei care se deplasează mai încet –...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Simplu, alb, sec: Guvernul trimite autoritățile locale la bănci să se împrumute pentru atragerea fondurilor europene: liber la depășit limita legală de îndatorare

În plină discuție despre readucerea sub control a deficitului bugetar, periclitat prin măsurile luate deja sau promise, guvernul anunță și prima mare ”tăiere”: Ministerul...Citeste mai departe »

Victor Bratu

UE în sensul giratoriu: 5 propuneri de ieșire, numai 2 fezabile. De la Europa centrifugă la Europa federală

Comisia Europeană a creionat 5 scenarii pentru evoluția viitoare a UE, adunate într-o Cartă Albă prezentată miercuri de președintele Jean Claude Junker. Scenariile sunt...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5289 lei
4.1565 lei
5.3615 lei

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română