Siguranța financiară a românilor depinde de diversificarea surselor lor de venit la pensionare, iar aceasta trebuie asigurată prin obligativitatea contribuției la o pensie administrată privat (Pilon II), spune un document al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Această formă de diversificare este prezentă în foarte multe state dezvoltate din lume, pentru a ușura presiunile asupra sistemelor publice de pensii (Pilon I), care se confruntă cu deficite tot mai mari, din cauza îmbătrânirii populației.
Statele lumii cu cele mai bune sisteme de pensii (Danemarca, Olanda, Australia, Finlanda, Suedia, Elveția) respectă toate aceeași rețetă: sistemul public de pensii (bazat pe redistribuție) este completat de o componentă privată, un Pilon II bazat pe acumulare și administrat privat și, cel mai important, cu contribuție obligatorie sau cvasi-obligatorie.
În țările menționate diferă doar plătitorul acestei contribuții: individul, angajatorul sau statul, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanță Melbourne Mercer, citat de APAPR.
(Citiți și: ”Contribuţiile la pilonul doi – creştere sau scădere? Cota echivalentă la noul salariu brut”)
APAPR reacționează astfel la noua ofensivă a guvernului asupra fondurilor de pensii obligatorii administrate privat (Pilonul II), mai precis asupra contribuțiilor pe care legea le impune, sume de bani care sunt dorite mai degrabă pentru acoperirea deficitului public de pensii.
Ofensiva guvernamentală în goana după bani
Premierul Viorica Dăncilă a declarat marți că un „grup de lucru” guvernamental lucrează „la un pachet privind Pilonul II”, dar nu a dorit să dea mai multe detalii:
„O să discut cu ministrul Muncii, după ce acest pachet va fi gata vom vorbi, pentru că nu vreau să venim cu un punct de vedere şi pe urmă să îl schimbăm”, a spus Viorica Dăncilă.
Mai precis, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici a anunţat că va fi introdus un mecanism care să îi stimuleze pe contribuabili să îşi mute contribuţia vărsată la Pilonul II, privat, către Pilonul I, de stat.
Responabilitatea
Autoritățile sunt responsabile pentru rezolvarea problemei induse, pe de o parte, presiunea tot mai mare sub care se află sistemul public de pensii și, pe de altă parte, de deinteresul populației pentru economisirea și investiția pe termen lung.
„Populația tinde să își subestimeze nevoile reale de economisire pentru pensie peste tot în lume, inclusiv în țările mult mai dezvoltate și educate financiar decât România. În aceste condiții, în țara noastră riscul subevaluarii este cu atât mai mare” , spune documentul APAPR.
Un studiu realizat la solicitarea APAPR în toamna anului 2017 spune că:
- circa 75% dintre români (adulți, mediul urban, utilizatori de Internet) își doresc să obțină o pensie de peste 500 de euro la vârsta retragerii,
- în prezent doar mai puțin de 2% dintre pensionari se bucură de un asemenea nivel al pensiei,
- 38% dintre români nu economisesc absolut deloc pentru pensie,
- pentru alți 39% puținele economii vizează acoperirea credite, renovarea locuință, mașina nouă, vacanțele și nu suplimentarea pensiei.
„Această diferență uriașă dintre așteptări și realitate nu poate fi compensată doar de sistemul public de pensii, ci este necesară consolidarea Pilonului II de pensii private obligatorii și Pilonului III de pensii private facultative, ca soluții complementare la Pilonul I de pensii de stat.
Mai mult, „Pilonul II obligatoriu este singura sursă suplimentară de economisire pentru un procent covârșitor al populației active din România – iar pentru românii cu venituri mici, Pilonul II este singură sursă suplimentară de economisire”.
Deficitele sistemelor de pensii
Deficitele sistemelor de pensii din ultimele două decenii au avut următoarele efecte:
- 76 de tări au crescut contribuția la sistemul public de pensii (Franța, Norvegia, Portugalia, Rusia, etc.),
- 55 de tări au crescut pragul vârstei de pensionare (Germania, Italia, Olanda, Marea Britanie etc.),
- 60 de state au ajustat pachetul de beneficii pentru actualii pensionari, pentru a reduce costurile fiscale (Belgia, Brazilia, Italia, Japonia, Olanda, Marea Britanie, România etc.).
Țara noastră nu face excepție: situația demografică este extrem de nefavorabilă, iar prognozele recent publicate de Organizația Națiunilor Unite arată că România va înregistra a șaptea cea mai drastică reducere a populației în perioada 2017-2050 la nivel mondial: de la 19,7 milioane locuitori în 2017 la 16,4 milioane în 2050, adică -17%.
Ca urmare, în România, că în multe state ale lumii, sistemul public de pensii nu mai poate să asigure de unul singur pensii adecvate generațiilor viitoare de români.
