Departamentele de cercetare ale Societe Generale a dat publicității miercuri studiul „Statele emergente producătoare de petrol- care sunt cele mai vulnerabile în urma scăderii prețurilor la țiței”, din care reiese că Iraq, Libia, Venezuela și Yemen sunt cele mai afectate de prăbușirea prețului mondial al țițeiului.
Potrivit cercetării Societe Generale, Arabia Saudită, Qatar, Kuweit și Emiratele Arabe Unite dispun de resurse financiare substanțiale care le permit să absoarbă toate șocurile.
Situaţii macroeconomice diverse
Potrivit studiului citat, toți producătorii de hidrocarburi, cu excepția Kuweit, Qatar și Kazahstan, vor înregistra deficit bugetar în 2015. Preţul petrolului care le-ar echilibra bugetul este mai mare decât media estimată a preţului petrolului în 2015.
Totuşi, unele dintre aceste ţări sunt mai vulnerabile decât altele având în vedere situaţia lor fiscală iniţială:
- Ţări care au acum un surplus, dar care cel mai probabil vor avea deficit în 2015. Pentru aceste ţări, nivelul preţului petrolului care le-ar asigura un buget echilibrat s-ar situa undeva între 75 şi 105 dolari pe baril. Este cazul Arabiei saudite, Azerbaidjan, Oman şi EAU.
- Ţări care sunt deja în deficit şi a căror situaţie se aşteaptă să se deterioreze mai mult în 2015. În cazul lor, preţul petrolului care le-ar asigura un buget echilibrat este relativ mare, peste 105 dolari pe baril. Algeria, Angola, Bahrain, Irak, Iran, Libia, Nigeria, Rusia, Venezuela şi Yemenul se află în această situaţie.
Scăderea preţului petrolului va afecta şi contul curent al ţărilor emergente producătoare de hidrocarburi. Cele mai expuse ţări la scăderea preţului petrolului sunt cele care au deja un deficit de cont curent: Algeria, Angola, Kazahstan, Yemen, Libia, Oman şi Venezuela.
Țări cu resurse financiare confortabile
Majoritatea ţărilor au posibilitatea de a mobiliza economii acumulate în timpul perioadei de creştere a preţurilor petrolului: rezerve valutare, resursele fondurilor suverane, fondurile de stabilizare ale veniturilor din petrol, depozitele de la băncile centrale sau comerciale. Vor putea asigura astfel finanţarea bugetului şi/sau a deficitelor externe şi vor putea preveni ajustări macroeconomice mari.
Ţările care combină deficitul fiscal, sau de cont curent, cu resurse financiare limitate sunt cele mai expuse scăderii preţului petrolului: Venezuela şi Yemen.
Care ar fi posibilele consecinţe
Ajustări fiscale. Unele ţări emergente producătoare de petrol ar putea să aibă nevoie de planuri de ajustare bugetară şi, în special, de reducere a cheltuielior de capital. În medie, aceste ţări alocă de două ori mai mult decât alte ţări emergente investiţiilor în infrastructură, în jur de 8% din PIB în 2012.
Oman şi Bahrain au anunţat deja o reducere a cheltuielilor cu investiţiile în energie, apărare şi infrastructură.
Venezuela intenţionează să majoreze taxele pe produsele de lux, alcool şi ţigări. Angola a anunţa o reformă a sistemului de subvenţii pentru petrol.
Printre concluzii: economia Rusiei este șubrezită
Ţări a căror vulnerabilitate la scăderea preţului petrolului este redusă: Kuweit, Qatar, Arabia Saudită, EAU. Kuweitul şi Qatarul vor continua să aibă surplusuri externe şi fiscale confortabile. Arabia Saudită şi EAU vor avea cel mai probabil deficit bugetar, dar au substanţiale active ce pot fi mobilizate şi o poziţie externă solidă.
Ţări a căror vulnerabilitate este medie: Algeria, Angola, Azerbaidjan, Bahrain, Nigeria, Oman, Iran, Kazahstan Scăderea pretului petrolului va cauza cel mai probabil o deteriorare a finanţelor publice şi/sau a conturilor externe ale acestor ţări. Resursele lor financiare sunt relativ în zona de confort pentru a putea preveni ajustări economice mari. Rusia este şi ea printre aceste ţări, însă situaţia sa este specială. Economia rusă este subrezită de combinaţia acestui şoc negativ cu alţi factori: sancţiunile internaţionale şi riscurile geopolitice.
Ţări ale căror vulnerabilitate este mare: Irak, Libia, Venezuela, Yemen. Aceste ţări combină deficitul bugetar şi cel de cont curent cu resurse limitate sau în scădere rapidă, precum Libia.
Descărcați AICI studiul Societe Generale
