Studiu: Scenariile creșterii salariului minim. Impactul

de Mariana Bechir | 2.12.2016 .

salarizareImpactul salariului minim asupra productivității muncii este negativ – o creștere a acestui salariu cu 10% ar determina scăderea productivității muncii cu 2,3%, potrivit unui studiu realizat pentru guvern de către Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS).

“Se pare că în România creșterea costurilor – determinată de creșterea salariului minim – nu este compensată prin creșterea productivității”, este concluzia studiului. Acesta atrage însă atenția că “cifrele, deși valide din punct de vedere statistic, trebuie interpretate cu precauție întrucât productivitatea poate fi influențată de o multitudine de factori iar legătura dintre salariul minim și productivitate nu este una foarte strânsă”, cum reiese din modelul econometric utilizat pentru analiză.

Creșterea salariului minim garantat în plată nu va duce însă automat la o creștere cu aceeași cantitate a venitului disponibil total al gospodăriei, deoarece multe dintre familiile cu cel puțin un astfel de salariu sunt și beneficiare de ajutoare de stat (Venit Minim Garantat sau Alocație pentru Susținerea Familiei).

O creștere a salariului minim va face ca o parte din angajați plătiți cu minimum pe economie să nu mai beneficieze de banii de la stat pentru suplimentarea veniturilor, fiindcă ar depăși nivelul stabilit de lege pe membru de familie.

Asta ar reduce numărul familiilor de salariați aflate în stare de sărăcie și ar elibera statul de o parte mică din cheltuielile cu asistența socială. În opinia patronatelor, acest lucru ar însemna transferul unei părți mici din povara asistenței sociale către firme.

România are însă cea mai rată de sărăcie în muncă, potrivit statisticilor Eurostat.

Crește economia la negru când se majorează salariul minim

Există o relație de ”mișcare în tandem” între evoluția salariului minim și economia informală, mai spune studiul, ceea ce se vede din analiza perioadei 2000 – 2015:

salariu-minim-si-economie-la-negru

Experții INCSMPS au identificat existența unei relații negative, de substituție, între cele două economii, oficială și neoficială, ceea ce înseamnă că economia neagră joacă rolul de buffer (o supapă de siguranță) pentru anumite perioade de timp și a anumitor categorii de persoane (lucrători tineri sau slab calificați).

În general, rezultatele empirice au arătat faptul că, pe termen lung, salariul minim manifestă un impact pozitiv și semnificativ statistic asupra activității informale în România în timp ce, pe termen scurt, acest impact nu este susținut de dovezi empirice.

Cele trei scenarii de creștere a salariului minim și impactul lor

Studiul conține calcule pe trei scenarii posibile în anul 2017:

  • înghețarea salariului minim garantat în plată
  • creșterea cu 10% a salariului minim
  • creșterea cu 20%

Ponderea angajaților plătiți la cel mai mic nivel în efectivul total al salariaților se stabilizează, în cazul creșterii moderate – de la 1.250 de lei la 1.300 sau 1.325 de lei – dar când salariul minim trece de 1.450 de lei, ponderea trece de 25%:

angajati-salariu-minim

Impact asupra salariului mediu brut: Toate cele 3 scenarii de creștere a salariului minim relevă o tendinţă crescătoare a câștigului salarial mediu brut pe parcursul perioadei analizate, ȋnsă ritmul de creştere este diferit.

Majorarea salariului minim nu conduce ȋn mod automat la creşteri proporţionale şi ale cȃştigului mediu, spune studiul.

scenarii-sal-min-sal-mediu

O creștere cu 10% a salariului minim real duce la creșterea câștigului salarial mediu cu 7,5%. Este o influență puternică, astfel că salariul minim este un determinant important al creșterii salariale din perioada analizată.

Impact mai mare asupra firmelor vulnerabile

Creșterea salariului minim va fi resimțită cel mai puternic de firmele vulnerabile, pentru care orice majorare a acestor venituri reprezintă un risc major de competitivitate.

Firmele vulnerabile sunt, potrivit definiției studiului, cele în care câștigul salarial mediu brut anual per angajat s-a situat în jurul salariului minim brut anual, cu o abatere de până în 10% față de acesta.

Societățile unde salariul minim pe economie depășete 60% din valoarea câștigului mediu brut plătit în companie:

  • aproximativ 72,5% dintre firmele micro
  • 50,9%, dintre firmele mici
  • 14,7% din firmele mijlocii

În total, este vorba, potrivit statisticii pe 2015, de:

  • 140.980 de firme considerate vulnerabile
  • în aceste societăți lucrau un număr de 468.804 salariați
  • ponderea salariaților din firmele vulnerabile în totalul salariaților din firmele selectate era de 11,7%
  • între 93,9% şi 96,8% dintre firmele vulnerabile sunt în categoria microîntreprinderi.

evolutie-firme-vulnerabile

Supraviețuirea firmelor este corelată cu evoluția salariului minim, mai arată studiul: în general, companiile care s-au inactivat au fost companii pentru care salariul mediu brut lunar era aproximativ egal cu salariul minim brut lunar.

Ponderea acestora variază de la 67% în 2011 la 80% în 2014.

Influența asupra ocupării

  • Numărul de salariați retribuiți la nivelul salariului minim garantat în plată a crescut permanent în România (de cca. 3,5 ori, ajungând la 1,3 mil persoane) în timp ce salariul minim a crescut cu aproximativ 80% în aceeași perioadă.
  • O creștere curentă a salariului minim real de 1 procent diminuează ocuparea forței de muncă tinere masculine (15-19 ani) cu 0,6337 procente.
  • Sporul salariului minim real îi descurajează mai puțin pe întreprinzători să angajeze femei între 15-19 ani față de același segment de vârstă la bărbați.

Salariul minim și ajutoarele sociale – 12% din angajații pe salariu minim primesc VMG

România este statul membru UE cu cei mai mulți salariați în stare de sărăcie, iar fiindcă salariul minim pe economie este atât de mic, multe dintre familiile cu cel puțin un salariat primesc ajutoare de la stat pentru a ajunge la nivelul complet al așa numitul Venit Minim Garantat (VMG) pentru fiecare membru al unei gospodării:

  • Aproximativ una din zece gospodării beneficiare de VMG din România include în componență cel puțin un salariat retribuit la nivelul salariului minim
  • Peste un sfert dintre familiile beneficiare de Alocație pentru Susținerea Familiei (ASF) au minim un salariat la nivelul salariului minim
  • Per total, circa 12% dintre salariații retribuiți la nivelul salariului minim fac parte din gospodării ce beneficiază de VMG, respectiv aproximativ 38% dintre aceștia beneficiază de ASF
  • Gospodăriile cu salariați la nivelul salariului minim beneficiază, în medie, de transferuri sociale acordate cu testarea veniturilor (VMG și ASF) în cantitate mai redusă comparativ cu celelalte tipuri de gospodării

Efectele asupra veniturilor – o ușoară reducere a ajutoarelor sociale

  • efect pozitiv asupra venitului disponibil al gospodăriei, iar creșterea salariului minim în scenariile propuse,
    contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai al familiilor din care fac parte salariații ce sunt retribuiți la salariul minim, în ciuda faptului că se observă o ușoară reducere a beneficiilor acordate cu testarea veniturilor în cazul acestora
  • în toate cele trei scenarii are efect pozitiv important asupra inegalităților salariale, scăzându-le, în timp ce efectul asupra distribuției veniturilor totale este redus, scăderea inegalității totale fiind de 1.6%
  • nu conduce în mod automat la o creștere cu aceeași cantitate a venitului disponibil total al gospodăriei ca urmare a acțiunii sistemului de beneficii sociale și taxe/ impozite/ contribuții sociale care poate să influențeze aceste efecte. Nivelul beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor în gospodăriile în care există salariați retribuiți la nivelul salariului minim poate să se reducă odată cu creșterea salariului minim.
  • Totuși, per ansamblu, în ciuda influenței negative din partea beneficiilor sociale, respectiv a impozitului și contribuțiilor sociale, venitul disponibil al gospodăriilor cu salariați la salariul minim crește ca efect al creșterii salariului minim.

Impact puternic – reducerea sărăciei în muncă

Impactul majorării salariului minim se resimte mult mai puternic asupra ratei sărăciei în muncă, pentru care o majorare a salariului minim cu 10% va duce la diminuări cu aproape 5,4% în ipoteza menținerii constante a pragului de sărăcie, respectiv cu doar 0.9% în cazul recalculării pragului de sărăcie.

Diminuările ratei sărăciei în muncă sunt semnificative cu cât crește nivelul salariului minim. Astfel, la o majorare cu 20% a salariului minim efectele vizează diminuări cu aproximativ 6,7%. Efecte similare se
înregistrează și în ceea ce privește ponderea persoanelor sărace din total persoane aparținând gospodăriilor în care există persoane ocupate.

Majorările salariului minim pot avea efecte pozitive în scopul diminuării ratei sărăciei relative în rândul salariaților remunerați la salariul minim, ponderea salariaților săraci remunerați cu salariul minim fiind relativ redusă, face ca efectele politicii salariale de majorare a salariului minim să se resimtă într-o măsură extrem de redusă asupra sărăciei și să vizeze un număr extrem de redus de persoane.

Situația actuală

  • Aproximativ 1,54 milioane contracte active la nivelul salariului minim
  • Aproximativ 1,2 milioane salariați cu venituri la nivelul salariului minim
  • Aproximativ 0,69 milioane asigurați cu venituri la nivelul salariului minim
  • Ponderea persoanelor cu un câștig orar mai mic de 2/3 din câștigul orar median, în 2014, este printre cele mai ridicate, comparativ cu alte țări

Cronologia majorărilor din ultimii ani ale salariului minim 

crestere-sal-min

Profilul salariatului încadrat cu salariului minim

  • Bărbat, în grupa de vârstă 35-44 de ani și cu nivel educațional mediu
  • Locuiește în Regiunile Sud Muntenia și București-Ilfov
  • Contract pe durată nedeterminată (96,8%)
  • Vechime în muncă de sub în 1 an, în firme de mici dimensiuni, de 10-49 salariați sau vechime cuprinsă între 1-5 ani de muncă, în cadrul firmelor de dimensiuni medii
  • Angajat în următoarele domenii: administrație publică și apărare, asigurări și asistență socială; industrie alimentară; comerț cu amănuntul; industrie extractivă, construcții, industria prelucrătoare și transporturi; personal de îngrijire; conducători de vehicule și operatori la instalații și utilaje mobile
  • Ocupații deținute de salariații remunerați la nivelul salariul minim: grupele 93 -Muncitori necalificați în industria extractivă, construcții, industria prelucrătoare și transporturi (18,6%), 53 – Personal de îngrijire (9,1%), 83 – Conducători de vehicule și operatori la instalații și utilaje mobile (7,9%). Acestea sunt ocupațiile cu cei mai numeroși salariați, din total salariați, remunerați la nivelul salariului minim.

Publicat la data de 2.12.2016 .

Un raspuns

  1. ilidia
    5.12.2016, 10:03 am

    Confuzie. Cresterea salariului nu conduce la scaderea “fizica” a productivitatii (ca raport unitati produs/angajat), poate chiar dimpotriva ar stimula o mica crestere. Ar conduce insa la cresterea cheltuielilor cu salariile si, in coditia mentinerii preturilor la “poarta intreprinderii”, la scaderea profitului brut. Bineinteles ca nu e convenabil pentru “angajatori”… E greu de ce acestia se opun cresterii salariilor ?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Sondaj BNR: Băncile vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare în T3 din 2017

Instituțiile de credit vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare mai ales la creditele de consum pentru populație, în trimestrul 3 al acestui an...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul comercial – în creştere de peste 50% de la un trimestru la altul: Fenomene, consecințe

Deficitul comercial pe al doilea trimestru din 2017 a fost de 3.520,7 milioane euro, potrivit datelor comunicate de INS, ce arată o creştere spectaculoasă...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România – cea mai mică rată de recuperare a creditelor de la firmele în insolvență. Lacunele legii devin obstacole ale creditării

Ușurința cu care firmele apelează la metoda insolvenței este unul dintre obstacolele structurale care stau în fața creșterii mai accelerate a creditării, potrivit analizei...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

BNR: Capacitățile de producție sunt folosite la maximum, dar nu se investește în altele noi

Gradul de utilizare a capacităților de producție din România „depășește media pe termen lung în majoritatea grupelor industriale”. Totodată, exporturile de bunuri și servicii...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

Comisia Europeană – set de soluții pentru evaziunea TVA. Nicio recomandare nu se refera la Split TVA. În Polonia s-a introdus opțional

Chiar în perioada în care guvernul pregătește mecanismul Split TVA, Comisia Europeană a elaborat un studiu cu recomandări concrete prin care Statul Român poate...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română