Studiu – Reprezentarea intereselor României în UE: Instituţiile publice – incapabile să îşi coordoneze interesele. Companiile private nu au maturitatea de a se exprima la Bruxelles

de Anne-Marie Blajan | 24.10.2014 .

Instituţiile statului român nu par capabile de consultare şi de coordonarea intereselor pentru a exprima o poziţie coerentă a României la Bruxelles, în timp ce mediul privat – companiile româneşti, mai ales – nu au maturitatea necesară de a se exprima la Bruxelles.

Singurele capabile să îşi susţină interesele în capitala Europei par organizaţiile non-guvernamentale, este una dintre concluziile conferinţei de lansare a studiului “Actor pasiv sau proactiv. Cum sunt reprezentate interesele României la Bruxelles”.

Ideea despre reprezentarea intereselor României la Bruxelles şi rezultatele acestei interpretări se confruntă cu clişee care exprimă neîncrederea opiniei publice în capacitatea reprezentanţilor României de a susţine cauza în capitala UE, se arată în studiul publicat vineri de Europuls, un ONG înfiinţat de români din Bruxelles, dedicat temelor europene.

Documentul demontează anumite mituri şi arată care este şi poate fi rolul fiecărui actor naţional care activează în capitala Europei, de la preşedinte – în Consiliul European, comisarul european, europarlamentari şi reprezentanţi ai mediului de afaceri, prin organizaţii profesionale europene şi reprezentanţe la Bruxelles.

În plus, documentul face o serie de recomandări pentru ca România să fie parte a jocului politic şi decizional din capitala UE şi nu un actor pasiv.

Clişee despre reprezentarea României

Un argument adesea invocat este “aşa a decis Bruxelles-ul”, adică aceea că UE impune României decizii politice. În spatele acestei idei modul în care funcționează procesul legislativ național.

Nevoiți să se adapteze la schimbări pe care le percep ca insuficient de transparente și legiferate, în unele situaţii, prin Ordonanțe de Urgență, actorii din mediul privat sau societatea civilă poate că nu pot înțelege cum funcționează procesul european, care este previzibil, inclusiv și transparent.

Pe de altă parte, senzația că vocea cetățenilor români nu contează la nivel european este dată şi de faptul că procesul de consultare publică în România este neunitar, creând impresia unei lipse de transparență a procesului decizional.

Românii sunt subreprezentaţi la Bruxelles, iar acest fapt este paţial adevărat, Cantitativ, numărul funcţionarilor români din Comisia Europeană ar trebui să fie – potrivit cotei de 3,9% care revine ţării noastre – 1280.

România este însă de puţin timp în UE, iar cei mai mulţi români sunt angajaţi recent. Este însă semnificativ faptul că mai puţin de 10% dintre ei au poziţii de management, arată studiul.

Opt români au funcții de management de nivel înalt – un director general adjunct și şapte directori – și niciunul dintre cei 41 de Directori Generali nu este român. Conform statisticilor Comisiei Europene progresul de la primul nivel de funcționar până la cel mai înalt durează în medie 40 de ani.

Cel mai adesea Directorii Generali sunt numiți – ei nu ocupă neapărat locurile prin concurs. Reprezentanţa României la Bruxelles poate juca aici un rol important în sprijinirea românilor pentru a fi numiţi directori generali. Ei pot influenţa în mare măsură politicile europene.

La nivel de imagine, România se confundă cu teme precum corupţia, problemele sociale şi proasta administrare a fondurilor europene. Însă românii care lucrează în capitala europeană sunt apreciaţi ca profesionişti.

În privinţa promovării interesului naţional, studiul remarcă o lipsă de viziune şi de strategie. Nu există o consultare politică internă privind mandatul de negociere la nivel european, iar parlamentul este văzut doar ca o anexă a guvernului, nu un acotr implicat în formularea mandatului de ţară.

Mediul privat nu este reprezentat la Bruxelles şi nu este interesat de lobby

Autorităţile executive naţionale sunt incapabile de consultare şi de coordonarea intereselor pentru realizarea poziţiei de ţară în negocieri, crede preşedinta Asociaţiei Registrului Român de Lobby, Laura Florea.

Însă nici mediul privat, de business, nu pare mai capabil să îşi susţină interesele în capitalaUniunii. Corporaţiile care activează în România sunt prezente la Bruxelles, întrucât multinaţionalele – companiile mamă – fac lobby pe lângă instituţiile şi decidenţii europeni, atât direct, dar şi prin participarea la asociaţii profesionale care activează în Bruxelles.

Problema este cu companiile româneşti, care “nu au suficientă maturitate de a se exprima la nivel european”, potrivit opiniei Laurei Florea.

Multe dintre ele nu văd importanţa unei prezenţe la Bruxelles, iar costul funcţionării unei reprezentanţe – estimat de realizatorii studiului la 50.000 de euro pe an – pare o cheltuială care nu este neapărat necesară.

ONG-urile din România sunt însă prezente în capitala UE, au oameni competenţi, capabili să îşi reprezinte interesele, a mai spus Laura Florea.

Recomandări pentru o bună reprezentare în capitala UE

Studiul face şi o serie de recomandări pentru o mai bună prezenţă în UE şi pentru o reprezentare a intereselor României în politicile europene.

  • Implementarea controlului parlamentar asupra reprezentării României la Consiliul European
  • Eficientizarea implementării prevederilor legii de cooperare guvern – Parlament în perspective participării României la negocieri în cadrul Consiliului Uniunii Europene
  • Consolidarea comunicării despre elementele de poziţie ale României pe dosarele europene, inclusiv în relaţia cu Parlamentul României și cu europarlamentarii români
  • Formarea de rețele informale cu românii din instituţiile europene în jurul Reprezentanței Permanente a României precum şi sprijinirea românilor care doresc să lucreze în instituțiile europene
  • Continuarea colaborării și coordonării dintre Reprezentanța Permanentă, europarlamentari și părțile interesate aflate la Bruxelles
  • Îmbunătățirea comunicării rezultatelor activității Ministerului Afacerilor Externe și a Reprezentanței Permanente României pe lângă UE
  • Îmbunătățirea cooperării dintre europarlamentarii din grupuri politice diferite pentru susținerea dosarelor de importanță pentru România
  • Concentrarea activităților europarlamentarilor pe dosare cu relevanţă şi greutate

Descărcaţi aici studiul integral.

Publicat la data de 24.10.2014 .

Un raspuns

  1. Nicolae Iordan-Constantinescu
    26.10.2014, 9:20 pm

    Articolul de fata reflecta corespunzator starea generala a pozitionarii diferitilor actori semnificativ fata de problematica dezbatuta la Bruxelles. De fapt, cand spunem Bruxelles, ne gandim fara doar si poate la institutiile Uniunii Europene, unde pozitiile de negociere apartin institutiilor competente ale statului, iar ong-urile, cercurile de afaceri, organizatiile de lobby si in general de influenta au un singur si covarsitor rol: sa promoveze sau sa descurajeze o reglementare specifica unui domeniu de interes. Pentru ca la Bruxelles se fauresc noile reglementari si se verifica modul de aplicare a celor existente.

    Din punctual acesta de vedere, sunt de acord ca institutiile statului mai au pana ne vor convinge ca isi pot coordona pozitiile, in masura in care pot sa aiba o pozitie de promovat si de aparat si pot sa se constituie in factori active de negociere. Pentru ca la Bruxelles se negociaza si fiecare poate sa aiba o parere si sa o apare pana in panzele albe, ca sa folosesc o expresie neaosa! Nu trebuie sa dau exemple pentru ca vedem in fiecare zi exemplele altor state care stiu sa-si promoveze interesul national, fara nici o ezitare si fara nici un complex.

    Procedura consensuala, specifica Consiliului European in general, dar si altor domenii unde nu s-a instituit inca procedura majoritatii calificate, permite fiecarei tari sa detina un drept de veto la momentul luarii unor decizii. Dupa cum si in cazul votului cu majoritate calificata, fiecare stat poate sa aduca orice argumente are in favoarea sau impotriva unei propuneri in discutie, pana la momentul in care toata negocierea ajunge la vot si este transata prin majoritate calificata.

    Factorii neguvernamentali, reprezentati de organizatiile societatii civile, organizatiile neguvernamentale, de organizatiile profesionale. de cercurile de afaceri etc pot numai sa desfasoare activitati de lobby, de constientizare, de atragere a atentiei, de aducerea unei opinii diferite, justificate, chiar diferite de cea a guvernului, daca apreciaza ca asa se serveste cel mai bine interesul national!

    S apreciem munca autorilor studiului, sa apreciem participantii la dezbateri pentru implicarea in evaluarea modului de prezentare si reprezentare a intereselor romanesti la Bruxelles si pentru ideile expruimate privind modul in care Romania poate sa aiba o voce mai puternica si mai influenta in cadrul negocierilor privind modul cel mai potrivit de promovare a procesului de integrare europeana in consonanta si cu interesele nationale ale Romaniei.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Proiect bizar: Imunitate totală pentru judecătorii CCR, în chiar ziua în care Instanța supremă a trimis la Curte ”Dosarul Bombonica”. Consiliul Legislativ: S-ar institui o imunitate fără consacrare constituțională

Comisia juridică a Camerei Deputaților a avizat favorabil un proiect de lege ce extinde imunitatea judecătorilor de la Curtea Constituțională. Dacă proiectul inițiat de...Citeste mai departe »

Victor Bratu

A sosit și ziua / Marea Britanie face primul pas afară din UE: Liniile roșii impuse de Parlamentul European pentru următorii 2 ani de negocieri

Parlamentul European va respinge orice fel de acord Brexit dacă Londra va împiedica cetățenii europeni care se mută în Marea Britanie în următorii doi...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Consiliul Fiscal: Funcționarii români au cele mai mari salarii raportate la salariul mediu, din Europa Centrală și de Est

Salariile funcționarilor publici români sunt cu 56% mai mari decât salariul mediu pe economie, ceea ce face ca raportul dintre cele două tipuri de...Citeste mai departe »

Victor Bratu

România în Europa cercurilor concentrice: 4 experți – despre acces, obstacole, șanse

În preajma despărțirii de Marea Britanie, liderii Uniunii Europene au teoretizat pe margine viitorului comun al Europei. Pe cât de clar este conceptul, pe...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Mediul privat și aderarea la Euro: Nici companiile de elită nu fac față, dacă autoritățile nu rezolvă disfuncționalitățile de care sunt responsabile

România are o masă critică de cel mult 59.000 de companii (cam 10% din total), care au capacitatea de a face față la adoptarea euro,...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5514 lei
4.1912 lei
5.2663 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română