Studiu – Reprezentarea intereselor României în UE: Instituţiile publice – incapabile să îşi coordoneze interesele. Companiile private nu au maturitatea de a se exprima la Bruxelles

De Anne-Marie Blajan | 24.10.2014 .

Instituţiile statului român nu par capabile de consultare şi de coordonarea intereselor pentru a exprima o poziţie coerentă a României la Bruxelles, în timp ce mediul privat – companiile româneşti, mai ales – nu au maturitatea necesară de a se exprima la Bruxelles.

Singurele capabile să îşi susţină interesele în capitala Europei par organizaţiile non-guvernamentale, este una dintre concluziile conferinţei de lansare a studiului “Actor pasiv sau proactiv. Cum sunt reprezentate interesele României la Bruxelles”.

Ideea despre reprezentarea intereselor României la Bruxelles şi rezultatele acestei interpretări se confruntă cu clişee care exprimă neîncrederea opiniei publice în capacitatea reprezentanţilor României de a susţine cauza în capitala UE, se arată în studiul publicat vineri de Europuls, un ONG înfiinţat de români din Bruxelles, dedicat temelor europene.

Documentul demontează anumite mituri şi arată care este şi poate fi rolul fiecărui actor naţional care activează în capitala Europei, de la preşedinte – în Consiliul European, comisarul european, europarlamentari şi reprezentanţi ai mediului de afaceri, prin organizaţii profesionale europene şi reprezentanţe la Bruxelles.

În plus, documentul face o serie de recomandări pentru ca România să fie parte a jocului politic şi decizional din capitala UE şi nu un actor pasiv.

Clişee despre reprezentarea României

Un argument adesea invocat este “aşa a decis Bruxelles-ul”, adică aceea că UE impune României decizii politice. În spatele acestei idei modul în care funcționează procesul legislativ național.

Nevoiți să se adapteze la schimbări pe care le percep ca insuficient de transparente și legiferate, în unele situaţii, prin Ordonanțe de Urgență, actorii din mediul privat sau societatea civilă poate că nu pot înțelege cum funcționează procesul european, care este previzibil, inclusiv și transparent.

Pe de altă parte, senzația că vocea cetățenilor români nu contează la nivel european este dată şi de faptul că procesul de consultare publică în România este neunitar, creând impresia unei lipse de transparență a procesului decizional.

Românii sunt subreprezentaţi la Bruxelles, iar acest fapt este paţial adevărat, Cantitativ, numărul funcţionarilor români din Comisia Europeană ar trebui să fie – potrivit cotei de 3,9% care revine ţării noastre – 1280.

România este însă de puţin timp în UE, iar cei mai mulţi români sunt angajaţi recent. Este însă semnificativ faptul că mai puţin de 10% dintre ei au poziţii de management, arată studiul.

Opt români au funcții de management de nivel înalt – un director general adjunct și şapte directori – și niciunul dintre cei 41 de Directori Generali nu este român. Conform statisticilor Comisiei Europene progresul de la primul nivel de funcționar până la cel mai înalt durează în medie 40 de ani.

Cel mai adesea Directorii Generali sunt numiți – ei nu ocupă neapărat locurile prin concurs. Reprezentanţa României la Bruxelles poate juca aici un rol important în sprijinirea românilor pentru a fi numiţi directori generali. Ei pot influenţa în mare măsură politicile europene.

La nivel de imagine, România se confundă cu teme precum corupţia, problemele sociale şi proasta administrare a fondurilor europene. Însă românii care lucrează în capitala europeană sunt apreciaţi ca profesionişti.

În privinţa promovării interesului naţional, studiul remarcă o lipsă de viziune şi de strategie. Nu există o consultare politică internă privind mandatul de negociere la nivel european, iar parlamentul este văzut doar ca o anexă a guvernului, nu un acotr implicat în formularea mandatului de ţară.

Mediul privat nu este reprezentat la Bruxelles şi nu este interesat de lobby

Autorităţile executive naţionale sunt incapabile de consultare şi de coordonarea intereselor pentru realizarea poziţiei de ţară în negocieri, crede preşedinta Asociaţiei Registrului Român de Lobby, Laura Florea.

Însă nici mediul privat, de business, nu pare mai capabil să îşi susţină interesele în capitalaUniunii. Corporaţiile care activează în România sunt prezente la Bruxelles, întrucât multinaţionalele – companiile mamă – fac lobby pe lângă instituţiile şi decidenţii europeni, atât direct, dar şi prin participarea la asociaţii profesionale care activează în Bruxelles.

Problema este cu companiile româneşti, care “nu au suficientă maturitate de a se exprima la nivel european”, potrivit opiniei Laurei Florea.

Multe dintre ele nu văd importanţa unei prezenţe la Bruxelles, iar costul funcţionării unei reprezentanţe – estimat de realizatorii studiului la 50.000 de euro pe an – pare o cheltuială care nu este neapărat necesară.

ONG-urile din România sunt însă prezente în capitala UE, au oameni competenţi, capabili să îşi reprezinte interesele, a mai spus Laura Florea.

Recomandări pentru o bună reprezentare în capitala UE

Studiul face şi o serie de recomandări pentru o mai bună prezenţă în UE şi pentru o reprezentare a intereselor României în politicile europene.

  • Implementarea controlului parlamentar asupra reprezentării României la Consiliul European
  • Eficientizarea implementării prevederilor legii de cooperare guvern – Parlament în perspective participării României la negocieri în cadrul Consiliului Uniunii Europene
  • Consolidarea comunicării despre elementele de poziţie ale României pe dosarele europene, inclusiv în relaţia cu Parlamentul României și cu europarlamentarii români
  • Formarea de rețele informale cu românii din instituţiile europene în jurul Reprezentanței Permanente a României precum şi sprijinirea românilor care doresc să lucreze în instituțiile europene
  • Continuarea colaborării și coordonării dintre Reprezentanța Permanentă, europarlamentari și părțile interesate aflate la Bruxelles
  • Îmbunătățirea comunicării rezultatelor activității Ministerului Afacerilor Externe și a Reprezentanței Permanente României pe lângă UE
  • Îmbunătățirea cooperării dintre europarlamentarii din grupuri politice diferite pentru susținerea dosarelor de importanță pentru România
  • Concentrarea activităților europarlamentarilor pe dosare cu relevanţă şi greutate

Descărcaţi aici studiul integral.

Publicat la data de 24.10.2014 .

Un raspuns

  1. Nicolae Iordan-Constantinescu
    26.10.2014, 9:20 pm

    Articolul de fata reflecta corespunzator starea generala a pozitionarii diferitilor actori semnificativ fata de problematica dezbatuta la Bruxelles. De fapt, cand spunem Bruxelles, ne gandim fara doar si poate la institutiile Uniunii Europene, unde pozitiile de negociere apartin institutiilor competente ale statului, iar ong-urile, cercurile de afaceri, organizatiile de lobby si in general de influenta au un singur si covarsitor rol: sa promoveze sau sa descurajeze o reglementare specifica unui domeniu de interes. Pentru ca la Bruxelles se fauresc noile reglementari si se verifica modul de aplicare a celor existente.

    Din punctual acesta de vedere, sunt de acord ca institutiile statului mai au pana ne vor convinge ca isi pot coordona pozitiile, in masura in care pot sa aiba o pozitie de promovat si de aparat si pot sa se constituie in factori active de negociere. Pentru ca la Bruxelles se negociaza si fiecare poate sa aiba o parere si sa o apare pana in panzele albe, ca sa folosesc o expresie neaosa! Nu trebuie sa dau exemple pentru ca vedem in fiecare zi exemplele altor state care stiu sa-si promoveze interesul national, fara nici o ezitare si fara nici un complex.

    Procedura consensuala, specifica Consiliului European in general, dar si altor domenii unde nu s-a instituit inca procedura majoritatii calificate, permite fiecarei tari sa detina un drept de veto la momentul luarii unor decizii. Dupa cum si in cazul votului cu majoritate calificata, fiecare stat poate sa aduca orice argumente are in favoarea sau impotriva unei propuneri in discutie, pana la momentul in care toata negocierea ajunge la vot si este transata prin majoritate calificata.

    Factorii neguvernamentali, reprezentati de organizatiile societatii civile, organizatiile neguvernamentale, de organizatiile profesionale. de cercurile de afaceri etc pot numai sa desfasoare activitati de lobby, de constientizare, de atragere a atentiei, de aducerea unei opinii diferite, justificate, chiar diferite de cea a guvernului, daca apreciaza ca asa se serveste cel mai bine interesul national!

    S apreciem munca autorilor studiului, sa apreciem participantii la dezbateri pentru implicarea in evaluarea modului de prezentare si reprezentare a intereselor romanesti la Bruxelles si pentru ideile expruimate privind modul in care Romania poate sa aiba o voce mai puternica si mai influenta in cadrul negocierilor privind modul cel mai potrivit de promovare a procesului de integrare europeana in consonanta si cu interesele nationale ale Romaniei.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Armata europeană unică: Franța și Germania și-au prezentat planul. Temele, lista opozanților și mizele inițiatorilor

parinti Franța și Germania au pledat marți, la Bratislava, în favoarea aprobării celui mai ambițios plan elaborat în ultimii 20 de ani în domeniul apărării,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Execuția la 8 luni: minus de 10 miliarde în condiții de creștere economică de 5%. De ce nu ajung banii

executie-bugetara Bugetul general consolidat a înregistrat după primele opt luni din 2016 un deficit de 3,12 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,41% din PIB estimat...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Finanțele anunță măsurile de simplificare a Codului fiscal. Au dispărut toate prevederile de recuperare a banilor ascunși din proiectul fostului secretar de stat Biriș

Anca_Dragu_Paliu Ministerul Finanțelor Publice anunță miercuri debutul unor consultări preliminare în urma cărora va supune dezbaterii publice un proiect de modificare a Codurilor fiscal și...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum arată sistemul de asistență socială: ministrul Muncii vrea să schimbe filosofia – de la beneficii sociale, la servicii sociale

protectie-sociala Virarea unor sume de bani nu va rezolva problema persoanelor vulnerabile și care se află la marginea societății, a declarat luni ministrul Muncii, Dragoș...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

După 8 ani / Concursul pentru ocuparea postului de director în școli: PSD și sindicatele s-au coalizat pentru a bloca procesul

concurs-director-titularizare-scoli-educatie După opt ani de la ultima competiție (2008), Ministerul Educației a decis să organizeze concurs pentru toate posturile de directori și directori adjuncți de...Citeste mai departe »
varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Cucuveaua din turla școlii

Pentru experții care, ca ”proștii”, își fac în aceste săptămâni strategii cu Educația în mijlocul dezvoltării viitoare pe toate planurile a României – scriu...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Eşecul UE de la Bratislava, frustrările lui Renzi şi calea aleasă de România

Puncte cheie: Summitul informal de la Bratislava, anunţat cu surle şi trâmbiţe ca „marele moment al relansării Proiectului European după Brexit”, a fost în...Citeste mai departe »

Comentarii

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cucuveaua din turla școlii

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Pentru experții care, ca ”proștii”, își fac în aceste săptămâni strategii cu Educația în mijlocul dezvoltării viitoare pe toate planurile a României – scriu...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Eşecul UE de la Bratislava, frustrările lui Renzi şi calea aleasă de România

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Summitul informal de la Bratislava, anunţat cu surle şi trâmbiţe ca „marele moment al relansării Proiectului European după Brexit”, a fost în...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Europa de Est – Țapul ispășitor al UE?

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Va marturisesc ca, avand in vedere experientele avute, nu sunt un mare fan al evenimentelor nepublice in care sunt prezenti vorbitori de anvergura, foarte...Citeste mai departe »

Claudiu Degeratu / Cui îi este frică de Armata europeană?

claudiu-degeratu

Claudiu Degeratu

În ziua de 17 noiembrie 2015 Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona ca urmare a atacurilor teroriste din Paris. A...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Apărarea europeană comună sau NATO? Ce va susține România?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ideea apărării comune europene nu este nouă. Este, de fapt, la fel de veche ca însuși Proiectul European postbelic. În 1950, Planul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un moment care nu trebuia ratat: De ce nu poate România cumpăra documente din Panama

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Proiectul de OUG privind modificări în Codul Fiscal – care face atâta vâlvă de 2 zile – e unul ratat. Secretarul de stat Gabriel...Citeste mai departe »

Pâinea, circul și indicatorii din ultimii patru ani

mp21

Marin Pana

Inflația medie anuală înregistrată în perioada 2012 – 2015 a fost de 1,93% potrivit metodologiei naționale concretizate în indicele prețurilor de consum IPC și...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Lămuriri necesare privind Strategia ”România competitivă”

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Atunci când Prim-Ministrul Guvernului, domnul Dacian Cioloş, a solicitat Guvernatorului BNR, domnul Mugur Isărescu, să-l ajute cu specialiști în redactarea unui proiect de strategie...Citeste mai departe »

Două neadevăruri statistice care au contribuit la ieșirea Marii Britanii din UE

mp21

Marin Pana

Referendumul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost influențat de o serie de statistici care conduc spre concluziii potențial eronate. Unul dintre...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Supravietuirea Europei – Solutia unica despre care nu vorbeste nimeni

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Brexit-ul a fost atat de mult analizat in ultimele zile incat interesul public pentru acest subiect este pe punctul sa se epuizeze. Cu toate...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Uniunea Europeană 2.0, refondată sub patronajul Germaniei. Opţiuni grele la orizont pentru naţiunile Europei

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Cu mult înainte de Brexitul din 23 iunie, Uniunea Europeană dădea semne obiective de uzură politică, economică, socială şi culturală, dincolo de...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Capitalul autohton și ajutorul statului autohton: O problemă și câteva soluții

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Textul analiză de mai jos, privind problema capitalului autohton, îndrăznește să spere din 3 motive : 1-, Spre deosebire de toți predecesorii săi –...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română