Studiu – Reprezentarea intereselor României în UE: Instituţiile publice – incapabile să îşi coordoneze interesele. Companiile private nu au maturitatea de a se exprima la Bruxelles

de Anne-Marie Blajan | 24.10.2014 .

Instituţiile statului român nu par capabile de consultare şi de coordonarea intereselor pentru a exprima o poziţie coerentă a României la Bruxelles, în timp ce mediul privat – companiile româneşti, mai ales – nu au maturitatea necesară de a se exprima la Bruxelles.

Singurele capabile să îşi susţină interesele în capitala Europei par organizaţiile non-guvernamentale, este una dintre concluziile conferinţei de lansare a studiului “Actor pasiv sau proactiv. Cum sunt reprezentate interesele României la Bruxelles”.

Ideea despre reprezentarea intereselor României la Bruxelles şi rezultatele acestei interpretări se confruntă cu clişee care exprimă neîncrederea opiniei publice în capacitatea reprezentanţilor României de a susţine cauza în capitala UE, se arată în studiul publicat vineri de Europuls, un ONG înfiinţat de români din Bruxelles, dedicat temelor europene.

Documentul demontează anumite mituri şi arată care este şi poate fi rolul fiecărui actor naţional care activează în capitala Europei, de la preşedinte – în Consiliul European, comisarul european, europarlamentari şi reprezentanţi ai mediului de afaceri, prin organizaţii profesionale europene şi reprezentanţe la Bruxelles.

În plus, documentul face o serie de recomandări pentru ca România să fie parte a jocului politic şi decizional din capitala UE şi nu un actor pasiv.

Clişee despre reprezentarea României

Un argument adesea invocat este “aşa a decis Bruxelles-ul”, adică aceea că UE impune României decizii politice. În spatele acestei idei modul în care funcționează procesul legislativ național.

Nevoiți să se adapteze la schimbări pe care le percep ca insuficient de transparente și legiferate, în unele situaţii, prin Ordonanțe de Urgență, actorii din mediul privat sau societatea civilă poate că nu pot înțelege cum funcționează procesul european, care este previzibil, inclusiv și transparent.

Pe de altă parte, senzația că vocea cetățenilor români nu contează la nivel european este dată şi de faptul că procesul de consultare publică în România este neunitar, creând impresia unei lipse de transparență a procesului decizional.

Românii sunt subreprezentaţi la Bruxelles, iar acest fapt este paţial adevărat, Cantitativ, numărul funcţionarilor români din Comisia Europeană ar trebui să fie – potrivit cotei de 3,9% care revine ţării noastre – 1280.

România este însă de puţin timp în UE, iar cei mai mulţi români sunt angajaţi recent. Este însă semnificativ faptul că mai puţin de 10% dintre ei au poziţii de management, arată studiul.

Opt români au funcții de management de nivel înalt – un director general adjunct și şapte directori – și niciunul dintre cei 41 de Directori Generali nu este român. Conform statisticilor Comisiei Europene progresul de la primul nivel de funcționar până la cel mai înalt durează în medie 40 de ani.

Cel mai adesea Directorii Generali sunt numiți – ei nu ocupă neapărat locurile prin concurs. Reprezentanţa României la Bruxelles poate juca aici un rol important în sprijinirea românilor pentru a fi numiţi directori generali. Ei pot influenţa în mare măsură politicile europene.

La nivel de imagine, România se confundă cu teme precum corupţia, problemele sociale şi proasta administrare a fondurilor europene. Însă românii care lucrează în capitala europeană sunt apreciaţi ca profesionişti.

În privinţa promovării interesului naţional, studiul remarcă o lipsă de viziune şi de strategie. Nu există o consultare politică internă privind mandatul de negociere la nivel european, iar parlamentul este văzut doar ca o anexă a guvernului, nu un acotr implicat în formularea mandatului de ţară.

Mediul privat nu este reprezentat la Bruxelles şi nu este interesat de lobby

Autorităţile executive naţionale sunt incapabile de consultare şi de coordonarea intereselor pentru realizarea poziţiei de ţară în negocieri, crede preşedinta Asociaţiei Registrului Român de Lobby, Laura Florea.

Însă nici mediul privat, de business, nu pare mai capabil să îşi susţină interesele în capitalaUniunii. Corporaţiile care activează în România sunt prezente la Bruxelles, întrucât multinaţionalele – companiile mamă – fac lobby pe lângă instituţiile şi decidenţii europeni, atât direct, dar şi prin participarea la asociaţii profesionale care activează în Bruxelles.

Problema este cu companiile româneşti, care “nu au suficientă maturitate de a se exprima la nivel european”, potrivit opiniei Laurei Florea.

Multe dintre ele nu văd importanţa unei prezenţe la Bruxelles, iar costul funcţionării unei reprezentanţe – estimat de realizatorii studiului la 50.000 de euro pe an – pare o cheltuială care nu este neapărat necesară.

ONG-urile din România sunt însă prezente în capitala UE, au oameni competenţi, capabili să îşi reprezinte interesele, a mai spus Laura Florea.

Recomandări pentru o bună reprezentare în capitala UE

Studiul face şi o serie de recomandări pentru o mai bună prezenţă în UE şi pentru o reprezentare a intereselor României în politicile europene.

  • Implementarea controlului parlamentar asupra reprezentării României la Consiliul European
  • Eficientizarea implementării prevederilor legii de cooperare guvern – Parlament în perspective participării României la negocieri în cadrul Consiliului Uniunii Europene
  • Consolidarea comunicării despre elementele de poziţie ale României pe dosarele europene, inclusiv în relaţia cu Parlamentul României și cu europarlamentarii români
  • Formarea de rețele informale cu românii din instituţiile europene în jurul Reprezentanței Permanente a României precum şi sprijinirea românilor care doresc să lucreze în instituțiile europene
  • Continuarea colaborării și coordonării dintre Reprezentanța Permanentă, europarlamentari și părțile interesate aflate la Bruxelles
  • Îmbunătățirea comunicării rezultatelor activității Ministerului Afacerilor Externe și a Reprezentanței Permanente României pe lângă UE
  • Îmbunătățirea cooperării dintre europarlamentarii din grupuri politice diferite pentru susținerea dosarelor de importanță pentru România
  • Concentrarea activităților europarlamentarilor pe dosare cu relevanţă şi greutate

Descărcaţi aici studiul integral.

Publicat la data de 24.10.2014 .

Un raspuns

  1. Nicolae Iordan-Constantinescu
    26.10.2014, 9:20 pm

    Articolul de fata reflecta corespunzator starea generala a pozitionarii diferitilor actori semnificativ fata de problematica dezbatuta la Bruxelles. De fapt, cand spunem Bruxelles, ne gandim fara doar si poate la institutiile Uniunii Europene, unde pozitiile de negociere apartin institutiilor competente ale statului, iar ong-urile, cercurile de afaceri, organizatiile de lobby si in general de influenta au un singur si covarsitor rol: sa promoveze sau sa descurajeze o reglementare specifica unui domeniu de interes. Pentru ca la Bruxelles se fauresc noile reglementari si se verifica modul de aplicare a celor existente.

    Din punctual acesta de vedere, sunt de acord ca institutiile statului mai au pana ne vor convinge ca isi pot coordona pozitiile, in masura in care pot sa aiba o pozitie de promovat si de aparat si pot sa se constituie in factori active de negociere. Pentru ca la Bruxelles se negociaza si fiecare poate sa aiba o parere si sa o apare pana in panzele albe, ca sa folosesc o expresie neaosa! Nu trebuie sa dau exemple pentru ca vedem in fiecare zi exemplele altor state care stiu sa-si promoveze interesul national, fara nici o ezitare si fara nici un complex.

    Procedura consensuala, specifica Consiliului European in general, dar si altor domenii unde nu s-a instituit inca procedura majoritatii calificate, permite fiecarei tari sa detina un drept de veto la momentul luarii unor decizii. Dupa cum si in cazul votului cu majoritate calificata, fiecare stat poate sa aduca orice argumente are in favoarea sau impotriva unei propuneri in discutie, pana la momentul in care toata negocierea ajunge la vot si este transata prin majoritate calificata.

    Factorii neguvernamentali, reprezentati de organizatiile societatii civile, organizatiile neguvernamentale, de organizatiile profesionale. de cercurile de afaceri etc pot numai sa desfasoare activitati de lobby, de constientizare, de atragere a atentiei, de aducerea unei opinii diferite, justificate, chiar diferite de cea a guvernului, daca apreciaza ca asa se serveste cel mai bine interesul national!

    S apreciem munca autorilor studiului, sa apreciem participantii la dezbateri pentru implicarea in evaluarea modului de prezentare si reprezentare a intereselor romanesti la Bruxelles si pentru ideile expruimate privind modul in care Romania poate sa aiba o voce mai puternica si mai influenta in cadrul negocierilor privind modul cel mai potrivit de promovare a procesului de integrare europeana in consonanta si cu interesele nationale ale Romaniei.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Politico: Diviziunile de pe frontul de est al UE

Din nou, dezbaterea se poartă despre cât de rapid, sau cât de lent, ar trebui să se desfășoare procesul de integrare al statelor membre...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română