La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Legea ”creșterii salariilor” a devenit scandal național: mediul privat și categorii întregi de bugetari sunt în aceeași oală cu administrația derutată

Agitația ultimelor două zile arată că, pe măsură ce se apropie virarea primelor salarii rezultate din “revoluția fiscală” a PSD – ALDE, haosul din administrație… Mai mult

07.02.2018

Evenimentul

UE își asumă aderarea ţărilor din Balcanii de Vest – strategia și calendarul. Republica Moldova a ratat trenul

Şase ţări grupate în Balcanii de Vest, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina. Albania şi Kosovo, au primit undă verde pentru începerea procesului de aderarea… Mai mult

07.02.2018

La obiect

Riscurile vin din politica fiscală și din cea de venituri: Argumentele și țintele BNR la creșterea dobânzii de referință

Riscurile și incertitudinile care au dus la majorarea dobânzii de politică monetară „provin în principal din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, din… Mai mult

07.02.2018

Studiu GfK / Creșterea economică nu se simte în România

de Victor Bratu 28.8.2014

Economia din statele UE continuă să se redreseze, însă rezultatele creşterii economice nu sunt resimţite în România, arată datele ultimului sondaj GfK Climatul de consum Europa (pentru trimestrul al doilea 2014).

Consumatorii europeni își recâștigă și ei încrederea (indicele climatului de consum GfK pentru UE 28 se situează în prezent la 9,1 puncte), însă GfK avertizează: crizele din Irak și Ucraina ar putea destabiliza creșterea economică din Europa.

România: creșterea economică nu se simte

Economia românească înregistrează de circa 18 luni o creștere puternică.

Se pare însă, afirmă studiul GfK, că acest salt economic nu a avut deocamdată impact asupra consumatorilor, pentru că toți indicatorii din România continuă să aibă valori negative.

Așteptările privind starea economiei se situează în prezent la -10,4 puncte, comparativ cu + 22 la nivelul UE.

Este o creștere de circa 7 puncte, comparativ cu luna martie. Însă, în urmă cu un an, indicatorul se afla la un nivel similar, respectiv -16,1 puncte.

Așteptările privind veniturile sunt și ele, cu toate că doar marginal, sub media europeană (+6), situându-se la -0,7 puncte.

Comparativ cu luna martie, indicatorul a crescut cu 7,5 puncte. Cu un an în urmă, valoarea era de -5,3 puncte.

În momentul de față, dorința de cumpărare în România se situează la -14 puncte ( faţă de +4 la nivel european), respectiv la același nivel ca și în luna martie.

Comparativ cu iunie 2013, creșterea înregistrată este, de fapt, de 8,5 puncte. În mai, indicatorul se situa la -8,4 puncte, urcând deci la cea mai ridicată valoare avută din decembrie 2013.

Contextul european

În trimestrul al doilea al anului, dezbaterea din Europa a fost dominată în primul rând de trei subiecte: alegerile europene, întrebarea dacă, la nivel de țări, ar trebui să se continue cu impunerea măsurilor de reducere a cheltuielilor publice sau să se investească în programe economice și crizele din Irak și Ucraina.

În ciuda tuturor acestor dezbateri și crize, saltul din țările membre ale UE, și ca urmare din întreaga UE, pare să fi fost consolidat.

Indexul climatului de consum pentru UE 28 a crescut ușor în trimestrul al doilea, situându-se în prezent la 9,1 puncte. Aceasta este cea mai ridicată valoare înregistrată din aprilie 2008, când indicatorul se situa la 11,9 puncte.

Diverșii indicatori prezintă o tendință ascendentă în majoritatea țărilor. Grecii, mai ales, par să considere că ce a fost mai greu a trecut. Comparativ cu începutul anului, consumatorii polonezi și cehi adoptă și ei o atitudine cu mult mai optimistă în ceea ce privește viitorul.

Cheltuim sau economisim?

Alegerile europene au arătat că opinia publică din Europa este din ce în ce mai polarizată în două tabere: pro-europeană și anti-europeană.

Partidele eurosceptice au înregistrat o creștere drastică a numărului de voturi, mai ales în Franța și Germania. Încrederea în Europa a crescut însă în mod considerabil în Grecia, Italia și Spania.

Pe de o parte, următoarea Comisie Europeană trebuie să ajute țările slabe economic, dominate de criză, să își depășească dificultățile și să revină la creșterea economică.

Pe de altă parte, țările mai puternice sub raport economic devin tot mai iritate de reducerea criteriilor de stabilitate pentru țările aflate în centrul crizei. Mai presus de toate, ele doresc să vadă o consolidare a bugetelor naționale în vederea reducerii riscului de repetare a crizei.

Comisia Europeană va continua să se concentreze intens asupra necesității continuării impunerii de măsuri de austeritate de către fiecare țară și asupra măsurii în care o creștere a împrumuturilor este justificată în vederea redresării economiilor naționale.

Ajutorul pentru eurosceptici va începe să se reducă treptat numai dacă se poate găsi o soluție eficace și durabilă care să readucă întreaga Europă pe calea creșterii.

Un alt factor continuu de incertitudine economică îl constituie crizele din Irak și Ucraina.

Impactul crizei din Irak este deja evident în creșterea prețului țițeiului. Dacă criza va continua sau dacă va afecta chiar volumul de țiței disponibil, prețul combustibilului va crește, ceea ce va avea imediat un efect de domino ca urmare a creșterii costurilor de transport pentru numeroase produse

Criza din Ucraina este importantă pe plan psihologic, țara fiind relativ nesemnificativă pentru UE sub raport economic.

De exemplu, numai 0,5 procente din exporturile germane sunt făcute în Ucraina. Economia globală continuă însă să se afle într-o stare fragilă. În condiții de insecuritate crescută, investitorii devin, în general, mai precauți, cer prime de risc mai mari sau amână, pentru moment, deciziile legate de investiții.

În consecință, prețurile acțiunilor scad și, ca urmare a insecurității generale, consumatorii cumpără mai puțin. Odată ce această spirală este declanșată, rezultatele pot fi destul de dramatice.

(Descărcaţi AICI studiul integral al GfK)

Despre studiul GfK

Rezultatele sondajului GfK Climatul de consum Europa au la bază un sondaj al consumatorilor realizat, la solicitarea Comisiei Europene, în toate țările Uniunii Europene.

Sunt sondate lunar aproximativ 40.000 de persoane din 28 de țări, reprezentând populația adultă din UE.

Indicatorii GfK ai Climatului de consum Europa au la bază sondaje lunare concentrate asupra atitudinii consumatorilor. Acestea abordează situația economică generală din diferite țări, şi situația gospodăriilor individuale.

Întrebările sondajului GfK Climatul de consum Europa (efectuat fie prin interviuri telefonice, fie pe teren) sunt puse lunar, în principal în cadrul unui sondaj de tip omnibus.

Cei cinci indicatori selectați – așteptările privind starea economiei, așteptările privind prețurile, așteptările privind veniturile, dorința de cumpărare şi înclinația de a economisi – sunt calculați după cum urmează:

Ca bază de calcul a indicatorilor sunt folosite „totalurile nete”. Proporția consumatorilor care au dat un răspuns pozitiv [de ex. situația financiară a gospodăriei se va îmbunătăți (considerabil)] este scăzută din proporția celor care au dat un răspuns negativ [de ex. situația financiară a gospodăriei se va înrăutăți (considerabil)].

În continuare, acest total net este standardizat folosind metode statistice consacrate, şi apoi transformat în așa fel încât media pe termen lung a indicatorului să fie zero puncte, cu un interval teoretic de valori cuprins între +100 şi -100 puncte. Însă empiric vorbind, din 1980 au fost, în general, realiste valorile între +60 şi -60.

Despre GfK

GfK este sursa de încredere pentru informații relevante privind piețele şi consumatorii, informații care permit clienților săi să ia decizii mai inteligente. Peste 13.000 de experți în cercetare de piață își îmbină pasiunea cu cei 80 de ani de experiență ai organizației GfK în analiza datelor.

Folosind tehnologii şi metode de analiză a datelor de ultimă oră, GfK preschimbă volume mari de date în date inteligente, permițând clienților săi să își mărească avantajul competitiv şi să îmbogățească experiențele şi opțiunile consumatorilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.8.2014

Un raspuns

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    29.8.2014, 11:15 am

    Cresterea economica nu se poate simti in Romania, fiindca ea nu exista la intreprinderile romanuesti, capusate si falimentate de politruci si clientela lor.
    Cresterea exista doar la firmele straine – multinatioale, care scot din tara intreg produsul muncii lor, asigurind “crestere economica” tarilor de origine.
    Romania se alege numai cu “crestere economica” STATISTICA in PIB, care prezinta drept crestere economica, O CRESTERE INEXISTANTA, adica cresterea altora.
    O crestere economica daca ar exista, fiind si simtita de populatie, ar rezulta din cresterea PIN(produsului intern net), adica cu ce se alege Romania, dupa ce scot din tara cistigul firmele straine.
    Daca s-ar prezenta acest lucru, de 2- 3 ani a-ar constata scaderea P I Net, asa ca este de asteptat, ca Guvernul sa ne minta in continuare cu “cresterea economica”, a PIB-ului, care este cresterea ALTORA!

Lăsați un comentariu


Stiri

Nouă modificare a Codului Fiscal: Primele vizate sunt PFA-urile

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanţelor vrea să crească impozitarea veniturilor PFA, care acum este plafonată la nivelul salariului minim pe economie. “Un angajat plăteşte contribuţii la cât câştigă.… Mai mult

Europa

Proteste în Franța, după prezentarea reformei bacalaureatului

Vladimir Ionescu

Sute de liceeni au protestat la sfârșitul săptămânii în Franța, după ce ministrul Educației, Jean-Michel Blanquer, a anunțat miercuri reforma examenului de bacalaureat. Examen considerat… Mai mult

Europa

Franța extinde planul de protejare a companiilor strategice în fața investițiilor străine

Iulian Soare

Premierul francez Edouard Philippe a prezentat un plan de măsuri pentru protecţia companiilor strategice, subliniind însă că Parisul se opune în continuare protecţionismului. Planul reprezintă… Mai mult

Europa

Ministrul german de Externe susține reducerea sancțiunilor împotriva Rusiei. Condiția – să existe progrese în chestiunea Ucraina

Iulian Soare

Sigmar Gabriel (foto), ministrul german de Externe, a declarat, sâmbătă, că susţine reducerea sancţiunilor impuse Rusiei, dacă în estul Ucrainei va fi implementat un acord… Mai mult

Europa

Nord Stream 2, subiectul pe care cancelarul Merkel și premierul polonez și-au exprimat pozițiile divergente

Iulian Soare

Migrația și Nord Stream 2 sunt subiectele pe care cancelarul german Angela Merkel și premierul polonez Mateusz Morawiecki au recunoscut că au “diferenţe de abordare”,… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă, prima vizită la Bruxelles, săptămâna viitoare. “Vom accentua dimensiunea europeană a guvernării”

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă va avea, săptămâna viitoare, la Bruxelles, întâlniri cu o serie de lideri europeni, printre care preşedintele Comisiei Europene – Jean Claude Juncker,… Mai mult

Stiri

UPDATE / Ancheta în cazul polițistului pedofil: 18 șefi l-ar fi protejat

UPDATE: Chestorul Bogdan Despescu, demis din funcția de șef al IGPR după dezvăluirile refritoare la polițistul acuzat de pedofilie, susţine că raportul Corpului de Control… Mai mult