Studiu GfK / Creșterea economică nu se simte în România

de Victor Bratu | 28.8.2014 .

Economia din statele UE continuă să se redreseze, însă rezultatele creşterii economice nu sunt resimţite în România, arată datele ultimului sondaj GfK Climatul de consum Europa (pentru trimestrul al doilea 2014).

Consumatorii europeni își recâștigă și ei încrederea (indicele climatului de consum GfK pentru UE 28 se situează în prezent la 9,1 puncte), însă GfK avertizează: crizele din Irak și Ucraina ar putea destabiliza creșterea economică din Europa.

România: creșterea economică nu se simte

Economia românească înregistrează de circa 18 luni o creștere puternică.

Se pare însă, afirmă studiul GfK, că acest salt economic nu a avut deocamdată impact asupra consumatorilor, pentru că toți indicatorii din România continuă să aibă valori negative.

Așteptările privind starea economiei se situează în prezent la -10,4 puncte, comparativ cu + 22 la nivelul UE.

Este o creștere de circa 7 puncte, comparativ cu luna martie. Însă, în urmă cu un an, indicatorul se afla la un nivel similar, respectiv -16,1 puncte.

Așteptările privind veniturile sunt și ele, cu toate că doar marginal, sub media europeană (+6), situându-se la -0,7 puncte.

Comparativ cu luna martie, indicatorul a crescut cu 7,5 puncte. Cu un an în urmă, valoarea era de -5,3 puncte.

În momentul de față, dorința de cumpărare în România se situează la -14 puncte ( faţă de +4 la nivel european), respectiv la același nivel ca și în luna martie.

Comparativ cu iunie 2013, creșterea înregistrată este, de fapt, de 8,5 puncte. În mai, indicatorul se situa la -8,4 puncte, urcând deci la cea mai ridicată valoare avută din decembrie 2013.

Contextul european

În trimestrul al doilea al anului, dezbaterea din Europa a fost dominată în primul rând de trei subiecte: alegerile europene, întrebarea dacă, la nivel de țări, ar trebui să se continue cu impunerea măsurilor de reducere a cheltuielilor publice sau să se investească în programe economice și crizele din Irak și Ucraina.

În ciuda tuturor acestor dezbateri și crize, saltul din țările membre ale UE, și ca urmare din întreaga UE, pare să fi fost consolidat.

Indexul climatului de consum pentru UE 28 a crescut ușor în trimestrul al doilea, situându-se în prezent la 9,1 puncte. Aceasta este cea mai ridicată valoare înregistrată din aprilie 2008, când indicatorul se situa la 11,9 puncte.

Diverșii indicatori prezintă o tendință ascendentă în majoritatea țărilor. Grecii, mai ales, par să considere că ce a fost mai greu a trecut. Comparativ cu începutul anului, consumatorii polonezi și cehi adoptă și ei o atitudine cu mult mai optimistă în ceea ce privește viitorul.

Cheltuim sau economisim?

Alegerile europene au arătat că opinia publică din Europa este din ce în ce mai polarizată în două tabere: pro-europeană și anti-europeană.

Partidele eurosceptice au înregistrat o creștere drastică a numărului de voturi, mai ales în Franța și Germania. Încrederea în Europa a crescut însă în mod considerabil în Grecia, Italia și Spania.

Pe de o parte, următoarea Comisie Europeană trebuie să ajute țările slabe economic, dominate de criză, să își depășească dificultățile și să revină la creșterea economică.

Pe de altă parte, țările mai puternice sub raport economic devin tot mai iritate de reducerea criteriilor de stabilitate pentru țările aflate în centrul crizei. Mai presus de toate, ele doresc să vadă o consolidare a bugetelor naționale în vederea reducerii riscului de repetare a crizei.

Comisia Europeană va continua să se concentreze intens asupra necesității continuării impunerii de măsuri de austeritate de către fiecare țară și asupra măsurii în care o creștere a împrumuturilor este justificată în vederea redresării economiilor naționale.

Ajutorul pentru eurosceptici va începe să se reducă treptat numai dacă se poate găsi o soluție eficace și durabilă care să readucă întreaga Europă pe calea creșterii.

Un alt factor continuu de incertitudine economică îl constituie crizele din Irak și Ucraina.

Impactul crizei din Irak este deja evident în creșterea prețului țițeiului. Dacă criza va continua sau dacă va afecta chiar volumul de țiței disponibil, prețul combustibilului va crește, ceea ce va avea imediat un efect de domino ca urmare a creșterii costurilor de transport pentru numeroase produse

Criza din Ucraina este importantă pe plan psihologic, țara fiind relativ nesemnificativă pentru UE sub raport economic.

De exemplu, numai 0,5 procente din exporturile germane sunt făcute în Ucraina. Economia globală continuă însă să se afle într-o stare fragilă. În condiții de insecuritate crescută, investitorii devin, în general, mai precauți, cer prime de risc mai mari sau amână, pentru moment, deciziile legate de investiții.

În consecință, prețurile acțiunilor scad și, ca urmare a insecurității generale, consumatorii cumpără mai puțin. Odată ce această spirală este declanșată, rezultatele pot fi destul de dramatice.

(Descărcaţi AICI studiul integral al GfK)

Despre studiul GfK

Rezultatele sondajului GfK Climatul de consum Europa au la bază un sondaj al consumatorilor realizat, la solicitarea Comisiei Europene, în toate țările Uniunii Europene.

Sunt sondate lunar aproximativ 40.000 de persoane din 28 de țări, reprezentând populația adultă din UE.

Indicatorii GfK ai Climatului de consum Europa au la bază sondaje lunare concentrate asupra atitudinii consumatorilor. Acestea abordează situația economică generală din diferite țări, şi situația gospodăriilor individuale.

Întrebările sondajului GfK Climatul de consum Europa (efectuat fie prin interviuri telefonice, fie pe teren) sunt puse lunar, în principal în cadrul unui sondaj de tip omnibus.

Cei cinci indicatori selectați – așteptările privind starea economiei, așteptările privind prețurile, așteptările privind veniturile, dorința de cumpărare şi înclinația de a economisi – sunt calculați după cum urmează:

Ca bază de calcul a indicatorilor sunt folosite „totalurile nete”. Proporția consumatorilor care au dat un răspuns pozitiv [de ex. situația financiară a gospodăriei se va îmbunătăți (considerabil)] este scăzută din proporția celor care au dat un răspuns negativ [de ex. situația financiară a gospodăriei se va înrăutăți (considerabil)].

În continuare, acest total net este standardizat folosind metode statistice consacrate, şi apoi transformat în așa fel încât media pe termen lung a indicatorului să fie zero puncte, cu un interval teoretic de valori cuprins între +100 şi -100 puncte. Însă empiric vorbind, din 1980 au fost, în general, realiste valorile între +60 şi -60.

Despre GfK

GfK este sursa de încredere pentru informații relevante privind piețele şi consumatorii, informații care permit clienților săi să ia decizii mai inteligente. Peste 13.000 de experți în cercetare de piață își îmbină pasiunea cu cei 80 de ani de experiență ai organizației GfK în analiza datelor.

Folosind tehnologii şi metode de analiză a datelor de ultimă oră, GfK preschimbă volume mari de date în date inteligente, permițând clienților săi să își mărească avantajul competitiv şi să îmbogățească experiențele şi opțiunile consumatorilor.

Publicat la data de 28.8.2014 .

Un raspuns

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    29.8.2014, 11:15 am

    Cresterea economica nu se poate simti in Romania, fiindca ea nu exista la intreprinderile romanuesti, capusate si falimentate de politruci si clientela lor.
    Cresterea exista doar la firmele straine – multinatioale, care scot din tara intreg produsul muncii lor, asigurind “crestere economica” tarilor de origine.
    Romania se alege numai cu “crestere economica” STATISTICA in PIB, care prezinta drept crestere economica, O CRESTERE INEXISTANTA, adica cresterea altora.
    O crestere economica daca ar exista, fiind si simtita de populatie, ar rezulta din cresterea PIN(produsului intern net), adica cu ce se alege Romania, dupa ce scot din tara cistigul firmele straine.
    Daca s-ar prezenta acest lucru, de 2- 3 ani a-ar constata scaderea P I Net, asa ca este de asteptat, ca Guvernul sa ne minta in continuare cu “cresterea economica”, a PIB-ului, care este cresterea ALTORA!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Institutul Molinari / România, locul 12 în topul celor mai mari rate ale fiscalităţii muncii din UE

Fiscalitatea muncii plasează România pe locul 12 în topul cu celor mai mari poveri fiscale a angajaților din Uniunea Europeană, față de statistica anterioară,...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Sondaj BNR: Băncile vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare în T3 din 2017

Instituțiile de credit vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare mai ales la creditele de consum pentru populație, în trimestrul 3 al acestui an...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul comercial – în creştere de peste 50% de la un trimestru la altul: Fenomene, consecințe

Deficitul comercial pe al doilea trimestru din 2017 a fost de 3.520,7 milioane euro, potrivit datelor comunicate de INS, ce arată o creştere spectaculoasă...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România – cea mai mică rată de recuperare a creditelor de la firmele în insolvență. Lacunele legii devin obstacole ale creditării

Ușurința cu care firmele apelează la metoda insolvenței este unul dintre obstacolele structurale care stau în fața creșterii mai accelerate a creditării, potrivit analizei...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

BNR: Capacitățile de producție sunt folosite la maximum, dar nu se investește în altele noi

Gradul de utilizare a capacităților de producție din România „depășește media pe termen lung în majoritatea grupelor industriale”. Totodată, exporturile de bunuri și servicii...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română