Institutul german de Cercetări Economice a realizat un raport despre prezenţa Gazprom în Europa, care arată că operaţiunile deţinute de companie în Uniune pot avea consecinţe grave asupra securităţii şi competitivităţii Uniunii, şi chiar împiedica finalizarea pieţei energetice unice.
Studiul, intitulat „Infrastructura europeană pentru transportul gazelor naturale: Rolul Gazpromului în aprovizionarea Uniunii” a fost elaborat la solicitarea verzilor germani şi a fost prezentat marţi, cu o zi înainte ca UE să dea publicităţii Strategia de securitate energetică.
Cercetătorii germani concluzionează în raportul lor că Europa ar trebui să elaboreze o strategie de securitate energetică cu accente pe evaluarea impactului infrastructurii asupra dependenţei energetice şi care să prevadă, printre altele, împiedicarea achiziţionării infrastructurii strategice de către entităţi din afara Uniunii.
În Strategia prezentată miercuri de comisarul european pe Energie, Gunther Oettinger, se prevede că CE dorește să participe, într-o fază timpurie, la negocierea acordurilor interguvernamentale cu țări terțe.
Riscul întreruperii livrărilor din Rusia
Pentru calcularea dependenţei de gazele ruseşti şi a efectelor unei eventuale întreruperi în aprovizionarea Europei, cercetătorii germani au luat în calcul nu doar procentul importurilor Gazprom în consumul ţărilor, ci şi alţi factori, precum producţia internă din fiecare ţară şi reţeau de transport din fiecare stat membru (cu ponderea infrastructurii ruse), terminale LNG etc.
Astfel s-au conturat două scenarii, unul în care s-ar întrerupe doar livrarea prin Ucraina, şi celălalt, când Rusia ar decide să închidă toată infrastructura în care Gazprom este acţionar majoritar.
Scenariul Ucraina
În primul caz, dacă se întrerupe livrarea prin Ucraina, vor fi foarte afectate ţările din vecinătatea Rusiei şi Ucrainei: în primul rând, Ucraina şi Bulgaria, apoi România, Croaţia şi Ungaria. Impactul asupra statelor occidentale ar fi mult mai mic.
Scenariul Gazprom
În varianta în care s-ar închide toată infrastructura în care Gazprom este majoritară (prin OAO Gazprom şi celelalte subsidiare), efectele ar fi mai pronunţate şi statele occidentale ar fi mai afectate decât în primul scenariu. Ucraina va suporta aceleaşi consecinţe, indiferent de modelul analizat.
La nivel agregat, consumul UE ar scădea cu 10%, în mai mare măsură în estul Uniunii. Germania ar fi şi ea afectată, reducerea consumului fiind estimată în acest scenariu la 8%, în 2015.
Preţurile ar urca temporar cu 4,5% în scenariul Ucraina şi cu 21% pe modelul Gazprom.
Ţările vestice sunt mult mai puţin dependente decât statele baltice (care consumă puţin, dar deocamdată iau totul din Rusia) sau Ucraina – Germania (31%), Italia (25%), Franţa (16%).
Infrastructura deţinută de Gazprom este atât de extinsă, încât ar putea chiar împiedica finalizarea pieţei unice a energiei în UE, se spune în studiu.
Gazprom a investit masiv, în ultimele două decade, în infrastructura din mai multe state europene, deţinând acum, uneori integral conducte pentru transportul gazelor, şi chiar depozite de gaze naturale (Austria, Germania, Letonia, Serbia, şi are proiecte proiecte de acest fel în Cehia, Olanda şi Marea Britanie).
Holdingul OAO Gazprom are subsidiare în multe state şi pe mai multe segmente – producţie, distribuţie, transport şi depozitare.
