Se estimează că, până în anul 2022 în Europa şi 2021 în Oceania, costurile de generare şi stocare autonomă a energiei vor fi similare cu costul de achiziţie a energiei de la un furnizor, arată un nou studiu realizat de EY.
Rezultatele studiului arată că pieţele americane vor atinge paritatea off-grid într-un orizont de timp mai mare, de exemplu în 2042 în regiunea de sud-est, unde sectorul energetic este complex şi foarte regionalizat.
De asemenea, studiul arată că în toate pieţele, până în 2025, vehiculele electrice (VE) vor ajunge la paritate cu vehiculele tradiţionale, cu combustie internă, în ceea ce privește costurile şi performanţele .
Cercetarea analizează rata de adopţie aşteptată şi impactul acesteia asupra cererii şi al costurilor energetice în rândul a 10 producători și distribuitori importanți de energie[1] din Europa, Oceania şi SUA[2]. Iar pentru prima data s-a calculat debutul a trei momente critice pentru sectorul energetic:
- Momentul în care auto-generarea de energie devine accesibilă pentru toată lumea;
- Momentul în care vehiculele electrice devin o opţiune mainstream de mobilitate; şi
- Momentul în care furnizarea de energie prin reţele devine mai scumpă pentru consumatori decât cea pe care aceştia şi-ar produce-o singuri.
Valeriu Binig, Partener EY România, spune: „Maturizarea tehnologiilor de producție de energie regenerabilă, scăderea abruptă a costurilor stocării energiei în baterii şi opţiunile mai clare de alegere pentru consumatorul final indică de multă vreme emergenţa unui sistem energetic radical nou. În vreme ce tendinţele şi momentele diferă între pieţe şi geografii, studiul arată clar că numărătoarea inversă până la debutul unui nou viitor energetic se accelerează mai puternic decât se aşteptau mulţi.”
Rezultatele indică o diferenţă între parcursul către transformarea energetică în Europa şi Oceania, față de cel al SUA. Apariţia mai multor rețele electice de distribuție (RED) mai economice va efecta utilităţile şi preferinţele consumatorilor americani cu un ritm mai lent decât pe alte pieţe. Acest fapt se datorează costului scăzut de generare de energie, ca rezultat al creşterii generării de energie regenerabilă la scară de utilitate, al menținerii unui preţ scăzut al gazului natural, nivelurilor mici de impozitare din energie şi al costurilor scăzute de mentenanţă a reţelelor energetice.
Cercetarea evidenţiază doi factori care ar putea accelera atingerea punctelor cheie de transformare: schimbarea preferinţelor consumatorilor în favoarea energiei regenerabile şi adopţia accelerată de tehnologii care permit integrarea ușoară în rețelele de distribuție de energie și reduc costurile de generare de energie solară şi eoliană, precum și cele de stocare de energie în baterii.
Estimările privind creșterea adopției energiilor regenerabile până în 2050 reflectă această tendinţă. În Europa şi Oceania, energiile regenerabile vor reprezenta 50%, respectiv 49% din cererea de energie. În SUA – unde politicile privind energiile regenerabile sunt în plină evoluţie şi diferă de la o regiune la alta – gradul de absorbție variază de la 18% în nord-est, până la 49% pe Coasta de Vest.
În schimb, cel de-al treilea moment esenţial de transformare – atunci când costul de furnizare a energiei depăşeşte costul energiei auto-generate şi stocate – este aşteptat să devină realitate în regiunea de nord-est a SUA până în 2039, înainte de Europa şi Oceania (pentru ambele fiind proiectat anul 2040). Acest moment va marca scăderea abruptă a costurilor de producție şi de stocare a energiei regenerabile, evoluţia comportamentului consumatorilor din diverse pieţe şi emergenţa „prosumatorilor” – consumatori care îşi generează şi furnizează singuri energia.
Multe ţări europene au început deja să-şi schimbe modelele de afaceri din energie ca răspuns la presiunile legislative şi de reglementare, la creșterea absorbției de resurse regenerabile şi la ţintele ambiţioase de reducere a amprentei de carbon. Rezultatele studiului indică faptul că venituri anuale de 67 de miliarde USD ale companiilor tradiţionale de utilități vor risca să scadă până în 2050, datorită distribuției de energie solară generată în regiune.
România în peisajul internațional
“În România se așteaptă o clarificare a sistemului de integrare a capacităților de producție din surse regenerabile ale posibililor “prosumeri[3]”. Pe fondul nemulțumirii investitorilor în capacități mari, care văd că investițiile lor nu se recuperează în ritmul propus în legislația primară, pe fondul nemulțumirii operatorilor de distribuție, care ar trebui să investească în contoare inteligente și în toată logistica de contractare şi achiziție a electricității generate, pe fondul cadrului fiscal ce nu permite ca o persoană fizică să factureze un agent economic, un document de discuție propune achiziția energiei electrice produse în capacitate “personală” sub 300 kW la prețul la care distribuitorii achiziționează energie pentru acoperirea pierderilor în rețea, fără obligația asumării penalităților pentru dezechilibrele generate.
Linia de separație până la statutul de ajutor de stat este foarte subțire. Asistăm la eforturi ale companiilor de utilități din România de a deveni agile și de a implementa soluții de tip smart, de a oferi clienților palete largi de servicii pe lângă marfa numită electricitate, uneori și gaz. Mai trebuie răbdare până când acest efort de transformare va aduce profituri clare. Este însă singura opțiune în contextul european și mondial”, concluzionează Valeriu Binig.
*
[1] Solar PV; stocare în baterii; vehicule electrice; microreţele, sisteme de management energetic pentru clădiri şi gospodării; bursă energetică P2P; smart meters; inteligenţă artificială; tehnologie grid-edge.
[2] Datele americane vizează pieţele regionale: Electric Reliability Council of Texas (ERCOT), Midwest, Coasta de Vest, Nord-est şi Sud-est.
[3] Persoane care își produc singuri energia pe care o consumă.
