Studiu DNA: Abuzul în serviciu – de la prejudicii la portretul robot al infractorului

Pe lângă faptul că fraudarea achiziţiilor publice creează prejudicii semnificative bugetelor, ea blochează și dezvoltarea comunităților, este concluzia unui studiu realizat de DNA pe cazuri de abuz în serviciu săvârşite de autorităţile locale. 

Studiul prezentat miercuri, la dezbaterea cu tema „Frauda şi corupţia în domeniul achiziţiilor publice.

De la combatere la prevenire”, a fost efectuat pe 20 de cazuri instrumentate de DNA care îndeplinesc trei criterii:

• inculpatul principal să fi comis cel puţin o infracţiune de abuz în serviciu
• inculpatul principal deţinea o funcţie publică la nivelul unei structuri a autorităţii locale
• pentru infracţiunile comise, instanţa a pronunţat o decizie definitivă de condamnare, perioada de referinţă fiind 2016-2017.

Principalele declarații ale procurorului șef al DNA, Laura Codruț Kovesi:

• În România sunt foarte multe instituții de verificare și control, însă în doar 9% din cazuri sesizarea a fost făcut de o astfel de instituție
• De multe ori suntem ssizați cu fapte care s-au comis în urmă cu nouă sau șapte ani. În anul 2017, am fost sesizați pentru investigareaunor fapte de abuz în serviciu comise cu 10 ani în urmă, adică în 2008, în patru cazuri. Am fost sesizați în legătură cu fapte comise în urmă cu nouă ani (în 2009) în 14 situații. Am primit 12 sesizări, să efectuăm investigații pentru fapte comise în urmă cu opt ani. E foarte dificil să administrezi probe și să dovedești că în urmă cu nouă, opt, șapte ani, s-a comis o faptă penală.
• Trebuie să responsabilizăm instituțiile și să tragem un semnal de alarmă că o instituție care are atribuții de verificare și control nu trebuie să aștepte nouă ani, sau opt ani, sau patru ani, să se schimbe Guvernul, sau să aibă loc schimbări politice pentru a sesiza o faptă penală, iar ulterior să paseze răspunderea la procuror și să spună – Noi am sesizat. Fără să precizeze că a sesizat în 2013 pentru fapte din 2004 (cazul Microsoft – n. red.)
• Atribuirea contractelor sau plățile aferente contractelor sunt condiționate frecvent de primirea ueni sume de bani. Deși pagubele sunt clare și procurorii dovedesc de fiecare dată că nu este vorba de simple greșeli comise de funcționari publici, ci de abuzuri care, cel mai des, mascheză o mită, în foarte multe cazuri, concomitent cu infracțiunea de abuz în serviciu, nu au fost reținute și infracțiunile de luare și dare de mită, trafic de influență, spălare de bani, evaziune fiscală.
• Cei care au avut inițiaiva și au coordonata ctivitatea ilicită, au deținut funcții de conducere pe diferite paliere: ori funcții publice alese, cum este cea de președinte de consiliu județean, sau primar, viceprimar, ori funcții publice numite sau ocupate prin concurs, cum ar fi situația directorilor unor structuri, directori de agenții teritoriale.
• În toate etapele de derulare ale procesului de achiziție publică am regăsit mecanisme de fraudare și am constatat că legislația a fost ignorată. Persoanele implicate în aceste proceduri nu au respectat actele legislative și nici regulamentele și reglementările existente.
• Am identificate situații în care au fost achiziționate produse la prețuri supraevaluate cu procente între 50% și 1000%. Ne întrebăm dacă cineva poate să facă o greșeală să supraevalueze un produs cu 800% sau dacă, din greșeală, prețul stabilit să fie de 10 ori sau d 15 ori mai mare decât prețul real.
• Folosul obținut în urma comiterii infracțiunii de abuz în serviciu s-a îndreptat, în majoritatea situațiilor, către societățile comerciale care erau favorizate. În foarte multe dintre czuri, firmele favorizate erau gestionate de persoane cu care inculpatul se afla în relații de rudenie sau făceau parte din aceeași grupare politică. Astfel că beneficiul nu s-a întors la inculpat, la cel care a comis infracțiunea, ci, de multe ori, acest beneficiu material a fost obținut de persoane din anturajul acestuia sau s-a materializat în capital politic.
• Pe lângă faptul că prin aceste prejudicii cauzate prin fraudarea achiziţiilor publice au produs pagube semnificaive la bugetul de stat, există și un alt fel de prejudiciu, care este mult mai grav. Vorbim despre blocarea dezvoltării comunității, de scăderea calității vieții, de scăderea calității serviciilor care sunt oferite cetățenilor , de creșterea prețului pentru diferite servicii, în detrimentul cetățenilor, și, nu în ultimul rând, cu afectarea profundă și cu efect de dominou a componentelor infrastructurii locale și a instituțiilor care trăiesc din bugetul local. Practic, apare pe termen lung o nerezolvare a problemelor ce s-au transpus în obiectivele de finanțare ori prin poasta execuție a unor lucrări, ori prin orientarea bugetelor spre zone neprioritare.
• Abordarea infracţiunilor pleacă de la prevenire la combatere. Noi am inversat puţin ordinea, tocmai pentru că în anchete am constatat că în frauda achiziţiilor publice sau în fenomenul abuzului în serviciu avem tipologii repetitive. Am considerat că întocmirea unui studiu în care să arătăm asta poate fi un instrument util pentru celelalte instituţii.
• Am insistat pe această problemă a prevenirii. Nu vom rezolva problema corupţiei în România doar arestând inculpaţi, doar trimiţând în judecată funcţionari publici sau obţinând condamnări.

Portretul robot al infractorului acuzat de abuz în serviciu

Există o legătură strânsă între infracţiunea de abuz în serviciu şi cea de conflict de interese, doar că, în cel de-al doilea caz, este vorba despre „autorul din spatele autorilor”, care se foloseşte de un alt funcţionar public, a explicat procurorul general al României, Augustin lazăr, prezent la dezbatere.

Declarațiile lui Augustin Lazăr

• Portretul robot al infractorului de abuz în serviciu este similar cu portretul robot al infractorului de conflict de interese. Un prim portret robot priveşte funcţionarul public care este fie printre cei aleşi, primari, consilieri, fie dintre funcţionarii publici numiţi, directori, şefi de serviciu. Aceste persoane au o conduită caracterizată ca fiind abuzivă. Un astfel de funcţionar are o conduită abuzivă şi pentru a-şi rezolva interesele proprii, exercită o astfel de conduită, încălcând o deontologie minimă pe care trebuie să o aibă un funcţionar public.
• Al doilea portret robot este mai „sofisticat”, fiindcă este vorba despre „autorul din spatele autorilor”, care se foloseşte de un alt funcţionar public.
• Este posibil să avem modalităţi de acţiune sofisticate care dau răgaz autorului din spatele autorului să îşi ia măsuri de protecţie şi să se folosească de cel din faţă, să şteargă cu el pe jos. De multe ori, acest om de paie nici nu vrea să coopereze.
• În cele mai multe cazuri, acest „om de paie” este un membru de familie, un prieten sau un membru de partid, „cineva care poate fi sacrificat”.
• Neutralizarea temporară a acestor mecanisme dă timp autorilor din spatele autorilor să culeagă produsul infracţional şi să îl pună la adăpost. Până ajunge ancheta la locul respectiv moare omul, se schimbă mandatele.