La obiect

Destrămarea socială a României continuă. Politici de echilibrare?

Diferenţele în materie de PIB/locuitor între regiunile României s-au redus de la integrarea europeană dar decalajele între câştigurile salariale ale locuitorilor acestor regiuni s-au majorat,… Mai mult

07.01.2019

Chestiunea

Harta deprecierii creșterii economice: Județele cele mai bogate se întrec cu cele mai sărace. Industria nu compensează reducerea consumului

Prognozele oficiale privind creşterea economică pe teritoriul României s-au depreciat în multe dintre judeţele bogate mai substanţial decât în cele mai sărace, pe parcursul acestui… Mai mult

06.01.2019

Evenimentul

Mihaela Triculescu – noul șef ANAF. Respinsă de trei ori la concursurile pentru posturi în ANAF

Premierul Viorica Dăncilă a semnat joi Decizia de numire a Mihaelei Triculescu în funcția de președinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu rang… Mai mult

03.01.2019

Analiză

România și energia: Poziţia în context european

Consumul final de energie al industriei româneşti a scăzut în intervalul 1990 – 2016 cu circa 75%, faţă de numai 25% la nivelul UE, potrivit… Mai mult

02.01.2019

Cronicile

Studiu Deloitte: Costurile aplicării split TVA în UE depășesc beneficiile. Impactul estimat pentru România

de Razvan Diaconu , 6.2.2018

Aplicarea generalizată a mecanismului de plată defalcată a TVA în Uniunea Europeană ar reprezenta un instrument neatractiv de politică fiscală, dată fiind creșterea semnificativă a costurilor pentru afaceri și autorități, potrivit unui studiu realizat de Deloitte pentru Comisia Europeană.

Potrivit “Analizei impactului mecanismului de plată defalcată a TVA ca metodă alternativă de colectare a TVA”, mecanismul are caracteristici care pot fi foarte eficiente în reducerea anumitor tipuri de fraudă și, de aceea, ar fi potrivit să fie aplicat ca măsură țintită cu scop limitat, precizează studiul.

În schimb, în cazul unei implementări generalizate, costurile ar depăși beneficiile colectării mai bune a TVA.

“Concluziile studiului Deloitte arată că decizia Parlamentului României de a amenda actul normativ care prevede mecanismul de plată defalcată a TVA (eliminând aplicarea generalizată) a fost o decizie benefică. Colaborarea dintre legiutori și mediul privat este cheia pentru a ajunge la reglementări echilibrate cu avantaje pentru ambele părți. Ar fi de așteptat ca în viitor să existe un dialog consistent înainte de publicarea actelor normative în Monitorul Oficial, astfel încât să nu mai fie nevoie să se revină asupra lor, generând presiune inutilă asupra contribuabililor și instabilitate fiscală”, a spus Vlad Boeriu, Partener Deloitte România.

Aplicarea generalizată a mecanismului. Impactul estimat pentru România

“În cazul în care mecanismul s-ar aplica generalizat în regimul actual de TVA, pentru plățile electronice între persoane impozabile, ar atrage modificări fluxului de numerar atât pentru afaceri, cât și pentru autoritățile publice. Afacerile din UE ar resimți un impact negativ agregat de 16,9 mld euro, iar pentru cele din România de 0,7 mld euro. Pentru o afacere medie din România impactul asupra fluxului de numerar, calculat ca pondere în cifra de afaceri, s-ar plasa pe locul al doilea în UE, după Malta, și ar fi triplu față de media UE. În acest context, afacerile din România ar avea costuri de finanțare mai ridicate în principal din cauza a doi factori: durata rambursărilor de TVA și nivelul ridicat al dobânzilor”, explică Vlad Boeriu.

Studiul Deloitte analizează șapte opțiuni privind aplicarea mecanismului de plată defalcată a TVA atât în actualul regim de TVA, cât și în varianta modificării acestuia prin introducerea regimului definitiv bazat pe principiul destinației.

În ambele scenarii – regimul actual și cel definitiv -, opțiunile acoperă diverse tipuri de tranzacții (între persoane impozabile – B2B, între persoane impozabile și consumatori – B2C, între persoane impozabile și guvern – B2G), precum și diverse metode de plată (transferuri electronice, prin carduri, în numerar).

Principalele avantaje și dezavantaje ale mecanismului (pentru toate opțiunile):

Principalul avantaj ar fi reducerea fraudei și a evaziunii la TVA. Analiza cost-beneficiu arată că este de așteptat ca diferența dintre TVA colectată și cea potențial a fi colectată (gap) să scadă agregat la nivelul UE între 27% și 56%, în funcție de opțiunea aleasă. Cele mai mari reduceri ar avea loc în cazul gap-ului cauzat de frauda carusel (comerciantul lipsă în tranzacțiile intracomunitare).

Principalul dezavantaj ar fi că aplicarea la scară largă a mecanismului este însoțită de costuri ridicate pentru afaceri și instituțiile publice întrucât ar conduce la modificări semnificative ale fluxului de numerar. Astfel:

  • Autoritățile ar resimți un impact pozitiv asupra fluxului de numerar, între 10,8 mld euro și 25,2 mld euro la nivel agregat în UE, dacă mecanismul ar fi aplicat în timp real pe tranzacții, și nu ulterior, la o anumită perioadă (lunar, trimestrial, așa cum este în România, de exemplu).
  • În schimb, fluxul de numerar al afacerilor ar fi afectat negativ (între 16,9 mld euro și 39 mld euro la nivel agregat în UE, în funcție de opțiunea aleasă) într-un mod foarte semnificativ cu impact direct asupra capitalului de lucru.
  • Rezultă că beneficiile pentru colectare ar fi inferioare costurilor de finanțare.

Cel mai frapant impact este majorarea cu cel puțin 70% a costurilor administrative atât pentru afaceri, cât și instituții publice din cauza cerințelor crescute de raportare.

Implicațiile pentru fiecare afacere depind foarte mult de numărul de tranzacții realizate, de mărimea acesteia și de sectorul de activitate. Costurile administrative pot fi reduse prin creșterea automatizării sistemului (plăți defalcate automatizate, facturare electronică etc).

(Studiul integral poate fi consultat AICI-LINK)

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Greva minerilor de la CE Oltenia a încetat. Ce au obținut protestatarii

Vladimir Ionescu

Administrația CE Oltenia și sindicaliștii au ajuns joi la un acord în urma căruia activitatea va fi reluată imediat. Minerii au acceptat un spor de producţie… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis participă la semnarea Tratatului de cooperare franco-german

Razvan Diaconu

Administrația Prezidențială a anunțat joi că președintele Klaus Iohannis, va participa marți, săptămâna viitoare, la ceremonia de semnare a Tratatului de cooperare și integrare franco-german… Mai mult

Stiri

Tel Drum cere în Justiție să reprimească insula Belina de la CJ Teleorman

Vladimir Ionescu

Tel Drum a atacat în contencios – administrativ, la începutul acestei luni, decizia prin care Consiliul Județean Teleorman a stabilit revenirea insulei Belina și a Brațului Pavel… Mai mult

Stiri

Președintele atacă la CCR interdicția de a se organiza referendum și europarlamentare. Miza

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională interdicția ca la scrutinul pentru Parlamentul European să fie organizat orice fel de referendum. Parlamentul a amendat Legea… Mai mult

Stiri

SUA își pregătesc retragerea din Tratatul INF și relansează ”Războiul Stelelor”

Iulian Soare

SUA au respins miercuri o ofertă a Rusiei care ar fi putut salva tratatul ce a eliminat vreme de 30 de ani amenințarea nucleară asupra… Mai mult

Stiri

Preț în creștere la energie – greva minerilor urcă importurile la 16% din consum

Adrian N Ionescu

Termocentrala de la Rovinari, parte a Complexului Energetic Oltenia, și-a unul dintre grupurile energetice miercuri noapte, din cauza lipsei cărbunelui, în condițiile în care minerii… Mai mult

Stiri

Guvernul Grindeanu, la propunerea lui Florin Iordache, a adoptat legea recursului compensatoriu- document prezentat de Dacian Cioloș

Razvan Diaconu

Fostul premier Dacian Cioloș a postat miercuri, pe Facebook, un mesaj în care spune că Guvernul condus de Sorin Grindeanu este cel care „a adoptat… Mai mult