duminică

21 aprilie, 2024

20 aprilie, 2015

afaceri58% dintre companiile din România consideră că statul menține numeroase reglementări inutile şi costisitoare. Același procent de companii sunt nemulțumite de faptul că instituțiile publice nu au bazele de date corelate. ”Vorbim practic de o ineficiență a statului, de care firmele se lovesc. Aceasta se poate traduce în mult timp pierdut”, este concluzia unui studiu dat publicității luni de către Camera de Comerț și Industrie a României. La cele două probleme se adaugă o lungă listă de piedici pe care administrația publică le pune în drumul mediului de afaceri.

Studiul, desfăşurat pe un eşantion naţional reprezentativ de 500 de societăţi comerciale, cu respondenţi cu funcţii de conducere în cadrul societăţii, a fost efectuat în perioada 12-26 martie.

Cum percep cei din sistem problemele economiei

Principalele probleme cu care se confruntă societăţile comerciale din România sunt reprezentate de:

  • taxele şi impozitele ridicate (38%)
  • găsirea de clienţi (14%)
  • legislaţia (11%)
  • concurenţa (9%)

Aceste patru elemente au fost indicate de peste 70% dintre repondenţii studiului CCIR.

Principalii factori cu impact negativ (mult/foarte mult) asupra activităţii companiilor sunt :

  • modificările frecvente ale legislaţie (82%)
  • nivelul ridicat de fiscalitate (81%)
  • situatia infrastructurii (68%)
  • corupţia din administraţie (63%)
  • reglementări inutile şi costisitoare (58%)
  • necorelarea bazelor de date ale instituţiilor publice (58%)

Continuând acelaşi trend, principalele domenii cu reglementări legale împovărătoare pentru companii sunt cele ce vizează Fiscalitatea (80%), Concurenţa (30%) şi Forţa de muncă (29%).

Evaluarea anului 2014 și perspectiva pentru 2015

Dacă costurile directe sunt apreciate că au crescut în 2014, proporţia celor care apreciază că profitul a crescut este doar cu 1% mai mare decât a celor care apreciază că acesta a scăzut.


Profituri în creştere au fost menţionate în special de firmele cu cifra de afaceri de peste 10 milioane de Euro.

Ponderea cea mai mare a celor care au resimţit creşterea costurilor directe (forţa de muncă şi materiale) este dată de companiile din domeniul producţiei, faţă de companiile din comerţ sau transporturi.

Pe ansamblu, nu este percepută o îmbunătăţire a situaţiei economice generale decât de 30% dintre respondenţi, companiile cu activităţi de comerţ şi transport fiind mai degrabă de părere că situaţia s-a înrăutăţit faţă de cele din domeniul serviciilor.

Privind comparativ situaţia anului 2014 cu aşteptările pentru anul 2015, se remarcă un optimism moderat în ceea ce priveşte evoluţia pozitivă a situaţiei companiilor, ratele de creştere fiind foarte mici, iar în cazul numărului de angajaţi fiind chiar uşor pesimiste.

Impactul măsurilor legislative de stimulare economică

Dintre măsurile legislative adoptate în domeniul economic în 2014, reducerea CAS a fost percepută ca benefică de aproximativ 75% dintre respondenţi. Aceştia provin mai curând din rândul companiilor cu cifra de afaceri sub 1 milion de euro. Firmele cu cifra de afaceri de peste 1 milion de Euro consideră că măsură nu a avut nici un efect asupra activităţii lor.

Supra-acciza la combustibil este evaluata ca având impact negativ (75%) urmată de taxa pe mijloace fixe (taxa pe stâlp)- 39%.

Potrivit studiului, companiile mici, cu cifra de afaceri de până la 1 milion de euro, au fost mai afectate de taxa pe stâlp decât companiile mari, în vreme ce supra-acciza la combustibil a afectat sectoarele producţiei, comerţului şi transporturilor.

(Descărcați AICI studiul CCIR)

Articole recomandate:

Etichete: , , , ,

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. I-au trebuit CCIR 25 de ani de la Revolutie si 8 ani de la integrarea in UE, ca sa „descopere” ca Romania are un indice de competititvitate/functionalitate economica nationala, subafrican:74!
    Probabi, ca vor mai fi necesari alti 25 de ani, pentru a descoperi ce „reforme structurale” sint necesare…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. I-au trebuit CCIR 25 de ani de la Revolutie si 8 ani de la integrarea in UE, ca sa „descopere” ca Romania are un indice de competititvitate/functionalitate economica nationala, subafrican:74!
    Probabi, ca vor mai fi necesari alti 25 de ani, pentru a descoperi ce „reforme structurale” sint necesare…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Acest text se adresează în primul rând tinerilor, adică celor

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: