vineri

29 martie, 2024

3 decembrie, 2018

Fără oameni vizionari se bate pasul pe loc, indiferent de resursele disponibile, sunt de părere aproape trei sferturi dintre persoanele chestionate într-un studiu realizat de BRD şi D&D Research cu privire la modul în care va arăta România peste 100 de ani.

„Răspunsurile românilor sunt extrem de puternic canalizate pe direcția încrederii în oameni vizionari (lideri providențiali) și mult mai puțin pe cea a construirii lente a viitorului prin muncă și perseverență (73% consideră că oamenii cu viziune pot aduce progresul, pe când doar 5.8% consideră că perseverența este eficientă pentru a produce progres)”, notează autorii studiului.

Se remarcă tendința puternică de a pune oamenii în centrul progresului (cauză a acestuia), mai ales în contextul temerilor legate de creșterea rolului inteligenței artificiale și a roboților în viața de zi cu zi. Acest aspect poate fi interpretat ca fiind un tip de instinct de supraviețuire/protejare a identității. Pentru unii români aceasta merge până la supraviețuirea speciei / umanității.


43% din respondenţi își pot imagina dispariția unei activități umane. Ei se așteaptă ca activitățile afectate cel mai mult de schimbare să fie din domeniul transportului (primele două sunt condusul automobilului personal și mersul pe jos).

În ceea ce priveşte relaţiile afective, 65,9% consideră că potrivirea dintre parteneri şi şansele de longevitate ale unui cuplu vor fi calculate prin scoruri sociale şi personalizate.

Mai mult de jumătate sunt de părere că emoţiile şi experienţele comune pozitive vor fi înregistrate şi „retrăite” la nevoie. Aproape jumătate cred că amintirile neplăcute şi incidentele nefericite vor putea fi şterse din memorie pentru a permite o viaţă de cuplu mai bună.

„Principala tendință prezentă este aceea de <<raționalizare>> / <<cantitativizare>> a relațiilor de cuplu. Specialiștii atrag atenția însă că, deși astfel de metode există încă din cele mai vechi timpuri, ele nu au avut succes pe termen lung. Iubirea, spun aceștia, nu este <<logică>>”, subliniază autorii.


73,7% din respondenţi spun că în lipsa unui interlocutor uman, vom putea comunica cu roboţi care vor putea simula orice fel de conversaţie. 61,7% spun că vom putea fi prezenţi în mai multe locuri deodată prin folosirea unor holograme foarte avansate.

Mai mult de jumătate dintre participanţii la studiu cred că telefoanele mobile vor fi miniaturizate şi integrate cu anatomia umană în aşa fel încât vom putea vorbi cu oricine doar concentrându-ne asupra contactării acelei persoane.

„Se remarcă un nivel ridicat de engagement în răspunsurile la tema comunicare (toate categoriile de răspuns au scoruri peste 57%), ceea ce ne arată interesul ridicat al românilor față de acest aspect cu impact major asupra vieții de zi cu zi”, punctează autorii studiului.

Principala tendință în domeniul alimentației este aceea de preluare a inovațiilor care în prezent sunt disponibile doar în anumite domenii avansate (de exemplu, în armată) și extinderea lor la scară largă – exemplul semipreparatelor care au fost disponibile inițial în perioada războiului, după care au fost repoziționate ca alternativă pentru eficientizarea resurselor de timp ale oamenilor obișnuiți.

În acest sens, românii privesc viitorul ca pe o repetare al trecutului (însă la un alt nivel al unei spirale ascendente).

Specialiștii prevăd o schimbare radicală în ceea ce privește hrana la nivel mondial și implicit în România. În viitor hrana va avea atât o componentă funcțională, cât și una emoțională mult mai bine delimitate. Acestea există și în prezent, însă se preconizează că diferențele vor fi mult mai evidente în viitor.

  • 61, 5% din respondenţi cred că mâncarea va fi concentrată sub forma unor doze mult mai eficient de transportat şi consumat (pastile, plasturi, vaccinuri etc).
  • 53% cred că doar excentricii foarte bogaţi vor mai găti în viitor, majoritatea oamenilor optând să comande mâncare.
  • Un procent similar crede că mâncarea va putea fi tipărită la imprimante 3D bioalimentare.

Transportul este o zonă în care nu apar opinii omogene. Preferința este însă mai degrabă spre transport individual puternic tehnologizat, decât spre transport public. Indiferent de tipul de vehicul utilizat, specialiștii susțin că direcția va fi aceea de dezvoltare a unui sistem de trafic controlat automat, cu rol de eliminare a erorii umane și minimizare a accidentelor. Entuziaștii în zona de inovație consideră că românii din 2118 vor privi cu mirare faptul că predecesorii lor ”își conduceau mașinile singuri”.

În ceea ce priveşte locuinţele viitorului, puţin peste jumătate dintre respondenţi consideră că vom locui în megaconstrucţii verticale înalte de câţiva kilometri, construite parţial în subteran.

71,5% din români cred că oamenii îşi vor putea îmbunătăţi performanţele corporale în funcţie de nevoie folosind implanturi artificiale.

68,4% sunt de părere că genetica va putea permite planificarea trăsăturilor copiilor din faza de concepţie a acestora pentru eliminarea unor boli sau pentru sporirea inteligenţei.

61,6% sunt optimişti şi consideră că în viitor vor exista vaccinuri cu micro-roboţi care vor putea vindeca aproape toate bolile umane.

Cât despre petrecerea timpului, 62,4% din respondenţi spun că timpul liber va fi petrecut acasă, de unde, cu ajutorul dispozitivelor de realitate virtuală vom putea „intra” în filme, asista la concerte sau la evenimente sportive.

54% cred că ieşirile în aer liber vor fi „disponibile” numai pentru o clasă de privilegiaţi deoarece vor exista extrem de puţine zone cu verdează naturală.

46,8% din români cred că lectura va dispărea. Cărţile vor putea fi „încărcate” direct în creier.

Trei sferturi sunt de părere că banii fizici vor dispărea şi aproape jumătate cred că trocul va fi folosit din nou (schimburile de bunuri).

Educaţia va fi extrem de personalizată în viitor, reiese din studiul citat. 65,6% din respondenţi cred în „carierele genetice” care presupun specializarea timpurie a copiilor în baza unei analize genetice şi psihologice.

60,2% cred că şcoala se va face de la distanţă şi un procent similar consideră că empatia, inteligenţa emoţională şi comunicare vor fi principalele competenţe pe care se va pune accent.

Datele au fost colectate în perioada octombrie-noiembrie 2018, în două etape: o explorare calitativă care a constat în discuții de tip focus grup cu experți, elevi și studenți activi în robotică și specialiști în domeniul științelor socio-umane sau tehnologiei, continuând cu o măsurare cantitativă pe un eșantion urban, de 2.289 de persoane, cu vârste între 18 -55 de ani, în orașe cu peste 100.000 de locuitori.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: