La obiect

Raportul Sargentini: Ce reproșează UE guvernului Ungariei

În Parlamentul European s-a citit marți Raportul Sargentini,  în baza căruia europarlamentarii vor vota o solicitare adresată Consiliului UE de stabilire, în temeiul articolului 7 alineatul (1)… Mai mult

11.09.2018

La obiect

Ultima zbatere a inflaţiei de 5%, sub efectul creşterii unor preţuri reglementate

Inflaţia anuală a revenit peste pragul de cinci procente  în luna august 2018, după ce performanţa lunară a urcat, cu totul atipic faţă de perioada… Mai mult

11.09.2018

Chestiunea

Bruxellesul confirmă adevărata porcărie de la București: România NU a solicitat UE niciun ajutor suplimentar. Rezultatul ”prevenției”: 77% dintre cazurile din UE-Ucraina apar în România

Pentru a evita minciunile și manipulările de la București, cursdeguvernare.ro a cerut detalii de la Bruxelles, pentru a analiza măsurile și eficiența liptei împotriva pestei… Mai mult

10.09.2018

Analiză

Cum se vede România prin prisma indicatorilor economici ai UE

Eurostatistics reprezintă o sinteză bazată pe un set de indicatori standardizat şi armonizat pentru comparabilitate între ţări la nivelul Uniunii Europene (Principal European Economic Indicators… Mai mult

09.09.2018

Strategia România – UE 2020: cum evoluăm noi altfel decât media UE

de Marin Pana 24.7.2017

Prin strategia Europa 2020 (adoptată de Consiliul European în iunie 2010) , au fost stabilite ţinte la cinci indicatori apreciaţi ca fiind semnificativi pentru dezvoltarea social-economică a UE.

Ideea a fost de a se putea oferi niveluri ridicate de locuri de muncă, cu productivitate ridicată şi de a îmbunătăţi coeziunea socială în statele membre, simultan cu reducerea impactului asupra mediului înconjurător.

Cele cinci domenii (rata ocupării, cercetare-dezvoltare, schimbări climatice şi energie, educaţie şi reducerea ărăciei) au fost transpuse la nivelul fiecărei ţări în obiective concrete ce trebuie atinse la finele deceniului în curs. Situaţia pe ansamblu a UE în acest proces de upgradare social-economică a fost prezentată de Eurostat.

După cum se va vedea din prezentarea de ţară ce urmează, situaţia la nivelul UE evoluează aproape exact pe dos decât la noi, punctele atinse de noi fiind sub cerinţe la nivelul mediei UE ( aici, însă, referinţa anului 1990, când ”greaua moştenire socialistă” a jucat un rol important) iar domeniile în care UE a mers tot mai bine fiind cele în care noi am mers mai slab.

Cum stă România, cu punctele tari şi punctele slabe

Până în 2015, România şi-a redus emisiile de gaze de seră în sectoarele care nu fac parte din sistemul de certificate de mediu (de exemplu transporturi, construcţii, agricultură şi deşeuri – vezi programul Effort Sharing Decision) cu 5,8% faţă de anul 1990, ceea ce o poziţionează lejer în interiorul obiectivului de majorare cu maxim 19% stabilit prin strategia Europa 2020.

Programul Effort Sharing Decision este constituit dintr-un set de politici şi măsuri referitoare la schimbările climatice (stipulate în prezent chiar la nivel anual pentru perioada 2013 – 2020) care să direcţioneze UE spre o economie bazată pe emisii reduse de carbon, îmbunătăţind simultan şi securitatea energetică.

Analiza Eurostat consideră că România şi-a redus semnificativ numărul persoanelor cu risc de sărăcie sau excluziune socială, respectiv circa 1,7 milioane persoane între 2008 şi 2015, iar ţinta la nivel national a fost atinsă încă din anul 2013.

În anul 2015, România şi-a depăşit angajamentul de a avea o cotă-parte de 24% a energiilor regenerabile şi a rămas semnificativ sub ţinta pe partea de consum primar de energie. În traducere, ne-am mişcat bine în sensul eficientizării producţiei şi consumului de energie.

Deşi mai avea de acoperit decalajul de 1,1% pe segmentul educaţiei superioare în 2016, ţara noastră a făcut progrese puternice în creşterea ratei de participare în învăţământul terţiar, care s-a majorat cu 9,6% între 2008 şi 2016.

Din păcate, în contrast cu această evoluţie, proporţia celor care au abandonat timpuriu sistemul de educaţie a crescut cu 18,5% în acelaşi interval de timp, ceea ce a majorat decalajul faţă de ţinta pentru anul 2020 la nu mai puţin de 7,2 puncte procentuale. În context, fără măsuri urgente şi extreme de eficiente este puţin probabil să atingem această ţintă.

Cam la fel stă situaţia şi la capitolul de rată a ocupării, unde, în pofida unui uşor progress între 2013 şi 2016, mai avem de recuperate 3,7% până la pragul de 70% stabilit ca ţintă pentru anul 2020.

În fine, cea mai îngrijorătoare situaţie şi performanţa cea mai slabă  se regăseşte la capitolul de intensitate a sectorului de cercetare-dezvoltare, care a scăzut cu 0,08% între 2008 şi 2015, situaţie în care a rămas la o distanţă apreciabilă ( 0,49% din PIB realizat faţă de 2% din PIB stabilit ca obiectiv) de ţinta stabilită prin strategia Europa 2020.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.7.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Procurorul Adina Florea, propusă la conducerea DNA, audiată ca martor în dosarul protocolului SRI dezvăluit de Darius Vâlcov

Vladimir Ionescu

Procurorul Adina Florea, propusă de Tudorel Toader la conducerea DNA, a fost audiată marți, ca martor, în dosarul privind scurgerea potocolului secret SRI-Parchetul General publicat de… Mai mult

Stiri

Noile bancnote de 100 de euro şi 200 de euro – prezentate de Banca Centrală Europeană

Marin Pana

La începutul acestei săptămâni, Banca Centrală Europeană a prezentat noile bancnote de 100 de euro şi 200 de euro. Noile bancnote vor completa seria ”Europa”,… Mai mult

Stiri

1000 de km cu restricții severe de viteză în infrastructura feroviară: dar CFR cumpără 100 de Săgeți Albastre

Vladimir Ionescu

Toată infrastructura feroviară românească este aproape de colaps, accidentele pe cale ferată sunt tot mai dese, iar peste 1.000 de km sunt sub restricții de… Mai mult

Stiri

Scăderea apetitului pentru consum reduce și apetitul de afaceri – studiu KeysFin

Adrian N Ionescu

Apetitul pentru afaceri în România este în scădere, iar economia românească funcţionează precum o maşină cu frâna de mână trasă, potrivit unui studiu al KeysFin.… Mai mult

Stiri

Metrorex la ușa băncilor, nu pentru dezvoltare: caută 40 milioane euro pentru plata despăgubirilor către Astaldi

Vladimir Ionescu

La Metrorex se fac eforturi și se discută cu CE și două bănci comerciale un împrumut din care să fie plătită despăgubirea de 188 de… Mai mult

Stiri

Mihaela Popa este noul director general CEC Bank, Radu Ghețea devine președinte CA

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor a înclinat balanța în adunarea generală a acționarilor CEC Bank, care a decis numirea Mihaelei Popa în funcția de director general – președinte… Mai mult

Stiri

Scrisoarea anti-Dragnea – textul integral. Liderul PSD convoacă CEx-ul

Vladimir Ionescu

UPDATE: ”Avem de-a face cu un complot”, este opinia lui Codrin Ștefănescu. Secretarul general adjunct al PSD a adăugat că ”Dragnea e la fel de lovit… Mai mult