La obiect

Decembrie 2017 – salariul net a trecut pragul de 1.100 de euro la preţurile locale, dar ritmul de creştere a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii ani

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna decembrie 2017 a fost de 3.662 lei, cu 6,8% mai mare faţă de luna precedentă iar… Mai mult

11.02.2018

Chestiunea

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Legea ”creșterii salariilor” a devenit scandal național: mediul privat și categorii întregi de bugetari sunt în aceeași oală cu administrația derutată

Agitația ultimelor două zile arată că, pe măsură ce se apropie virarea primelor salarii rezultate din “revoluția fiscală” a PSD – ALDE, haosul din administrație… Mai mult

07.02.2018

Strategia România – UE 2020: cum evoluăm noi altfel decât media UE

de Marin Pana 24.7.2017

Prin strategia Europa 2020 (adoptată de Consiliul European în iunie 2010) , au fost stabilite ţinte la cinci indicatori apreciaţi ca fiind semnificativi pentru dezvoltarea social-economică a UE.

Ideea a fost de a se putea oferi niveluri ridicate de locuri de muncă, cu productivitate ridicată şi de a îmbunătăţi coeziunea socială în statele membre, simultan cu reducerea impactului asupra mediului înconjurător.

Cele cinci domenii (rata ocupării, cercetare-dezvoltare, schimbări climatice şi energie, educaţie şi reducerea ărăciei) au fost transpuse la nivelul fiecărei ţări în obiective concrete ce trebuie atinse la finele deceniului în curs. Situaţia pe ansamblu a UE în acest proces de upgradare social-economică a fost prezentată de Eurostat.

După cum se va vedea din prezentarea de ţară ce urmează, situaţia la nivelul UE evoluează aproape exact pe dos decât la noi, punctele atinse de noi fiind sub cerinţe la nivelul mediei UE ( aici, însă, referinţa anului 1990, când ”greaua moştenire socialistă” a jucat un rol important) iar domeniile în care UE a mers tot mai bine fiind cele în care noi am mers mai slab.

Cum stă România, cu punctele tari şi punctele slabe

Până în 2015, România şi-a redus emisiile de gaze de seră în sectoarele care nu fac parte din sistemul de certificate de mediu (de exemplu transporturi, construcţii, agricultură şi deşeuri – vezi programul Effort Sharing Decision) cu 5,8% faţă de anul 1990, ceea ce o poziţionează lejer în interiorul obiectivului de majorare cu maxim 19% stabilit prin strategia Europa 2020.

Programul Effort Sharing Decision este constituit dintr-un set de politici şi măsuri referitoare la schimbările climatice (stipulate în prezent chiar la nivel anual pentru perioada 2013 – 2020) care să direcţioneze UE spre o economie bazată pe emisii reduse de carbon, îmbunătăţind simultan şi securitatea energetică.

Analiza Eurostat consideră că România şi-a redus semnificativ numărul persoanelor cu risc de sărăcie sau excluziune socială, respectiv circa 1,7 milioane persoane între 2008 şi 2015, iar ţinta la nivel national a fost atinsă încă din anul 2013.

În anul 2015, România şi-a depăşit angajamentul de a avea o cotă-parte de 24% a energiilor regenerabile şi a rămas semnificativ sub ţinta pe partea de consum primar de energie. În traducere, ne-am mişcat bine în sensul eficientizării producţiei şi consumului de energie.

Deşi mai avea de acoperit decalajul de 1,1% pe segmentul educaţiei superioare în 2016, ţara noastră a făcut progrese puternice în creşterea ratei de participare în învăţământul terţiar, care s-a majorat cu 9,6% între 2008 şi 2016.

Din păcate, în contrast cu această evoluţie, proporţia celor care au abandonat timpuriu sistemul de educaţie a crescut cu 18,5% în acelaşi interval de timp, ceea ce a majorat decalajul faţă de ţinta pentru anul 2020 la nu mai puţin de 7,2 puncte procentuale. În context, fără măsuri urgente şi extreme de eficiente este puţin probabil să atingem această ţintă.

Cam la fel stă situaţia şi la capitolul de rată a ocupării, unde, în pofida unui uşor progress între 2013 şi 2016, mai avem de recuperate 3,7% până la pragul de 70% stabilit ca ţintă pentru anul 2020.

În fine, cea mai îngrijorătoare situaţie şi performanţa cea mai slabă  se regăseşte la capitolul de intensitate a sectorului de cercetare-dezvoltare, care a scăzut cu 0,08% între 2008 şi 2015, situaţie în care a rămas la o distanţă apreciabilă ( 0,49% din PIB realizat faţă de 2% din PIB stabilit ca obiectiv) de ţinta stabilită prin strategia Europa 2020.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.7.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Verdictul final în dosarul în care Mircea și Vlad Cosma – pe 5 martie. În primă instanță au fost condamnați la 8, respectiv 5 ani închisoare

Vladimir Ionescu

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a amânat pentru 5 martie verdictul din dosarul în care Mircea Cosma,… Mai mult

Stiri

Vicepremierul Paul Stănescu: Administrațiile locale vor putea plăti salarii și din excedentul bugetar

Vladimir Ionescu

Guvernul pregătește o ordonanță de urgență care va permite administrațiilor locale să folosească excedentul bugetar pentru plata salariilor, a anunțat luni vicepremierul Paul Stănescu, ministru… Mai mult

Stiri

CSM: Procuroarea Mihaiela Iorga, suspendată din funcție

Vladimir Ionescu

Procuroarea Mihaiela Iorga (foto) a fost suspendată luni din magistratură, de către CSM, conform Legii 303/2004, care impune această măsură atunci când un magistrat este… Mai mult

Stiri

Raport EFOR 2018: Guvernarea de tip bazar – costurile clentelismului în administrația locală și companiile de stat

Razvan Diaconu

Distribuţia de fonduri de investiţii în teritoriu (plus procesul de achiziţii publice care urmează după aceea) alături de companiile publice, de stat sau municipale, sunt… Mai mult

Stiri

AmCham Romania: Prioritatea execuției bugetare pe 2018 e realizarea planului de investiții

Vladimir Ionescu

În viziunea AmCham Romania, în 2018, cel mai relevant indicator de performanţă economică trebuie să fie gradul de realizare a investiţiilor, pentru a transforma creşterea… Mai mult

Europa

Comisia Europeană adoptă o nouă strategie de instruire a propriilor angajați

Vladimir Ionescu

SIVECO România este liderul consorțiului de firme care proiectează și dezvoltă soluții de e-learning destinate instruirii personalului CE în utilizarea sistemelor informatice. Cei peste 32.000… Mai mult

Stiri

Sindicatele din învățământ anunță proteste – majorările salariale nu acoperă inflația

Vladimir Ionescu

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) începe miercuri protestele, pentru că majorările salariale (acolo unde nu sunt diminuări) nu acoperă nici măcar inflația, ceea ce… Mai mult