Strategia energetică a României: Agenda experților, industriei și viitorului – în altă lume decât agenda decidenților

de Adrian N Ionescu | 24.5.2017 .

Orice zi în care politica energetică a României ”curge” pe lângă o strategie coerentă de dezvoltare și integrare e o nouă zi de improvizație și de ape tulburi :

Dacă pierderile produse de acest tip de ”politici” ar fi fost investite în ultimii 20 de ani potrivit unei strategii, la această oră eram liderii incontestabili ai zonei și poartă de intrare în Europa: hub-ul indispensabil cu care ne-am fi putut așeza la masa oricărei negocieri.

E, poate, explicația opoziției tenace a autorităților decidente de-a implementa o strategie – Strategia, pentru că avem una – energetică:

Insulă, sau hub? Securitate sau independență energetică? Investiții cu ce și, mai ales când, atunci când în jurul nostru alianțele se fac și desfac cu o viteza la fel de mare cu cât autoritățile decidente din România reacționează mai greu?

Companii de top și manageri din energie aflați, la nivel de competență, cu multe capete deasupra celor care conduc nu o companie ci România însăși – au dezbătut miercuri, în Aula Magna a ASE, chestiunea necesității unei abordări strategice a politicii energetice.

*

cursdeguvernare.ro a organizat miercuri, la ASE, în parteneriat cu Asociația Română a Companiilor de Exploatare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), cu România Durabilă și cu academia de studii economice București, conferința ”Cu strategia pe masă: România în ecuația energetică europeană și impactul asupra industriei. Politicile adecvate.”

O dezbatere care a demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, o realitate a României actuale: întotdeauna experții și mediul de afaceri privesc la modul responsabil modul în care le este ”desenat” viitorul, în timp ce decidentul politic are o agendă paralelă atât cu economia cât și, mai ales, cu România.

cursdeguvernare.ro va publica în cursul zilei de joi, în pagina conferinței, prezentările integrale – atât în format document cât și în format video – ale speakerilor evenimentului.

De asemenea, vom reveni cu un punct de vedere integrator atât în privința strategiei energetice a României, cât și a colportărilor din culise, acolo unde conflictul dintre interesul național și cel de partid(e) este denimit în mod fraudolos ”negociere”

(REDACȚIA)

***

Vasile Iuga (PwC): Strategia energetică nu are nevoie de punere în context, ci de punere în aplicare

Vasile Iuga, senior adviser PwC România, și-a manifestat miercuri convingerea că această strategie ”nu are nevoie de punere în context, ci de punere în aplicare”.

Fiind unul dintre autorii Strategiei Energetice a României, Vasile Iuga a vorbit miercuri, la ASE, despre situația la zi a sectorului energetic, prezentând plusurile și minusurile acestuia.

La capitolul ”minusuri”, Vasile Iuga enumeră:

  • Stare tehnică relativ precară a unor capacități și infrastructuri
  • Piață regională oligopolistă (surse și rute)
  • Grad ridicat de sărăcie energetică
  • Guvernanță energetică inconsecventă (cadrul legal și fiscal și de reglementare, actul birocratic)
  • Deficit de competențe pe zonele neinginereşti

Oficialul PwC a prezentat și dilemele pe care grupul de specialiști a fost chemat să le elucideze în elaborarea documentului de strategie energetică, cele mai semnificative decizii pentru România fiind alegerea conceptului de ”securitate energetică” în defavoarea celui de ”independență energetică” și dorința de a transforma sistemul național în ”hub energetic regional”.

Răzvan Nicolescu (Deloitte): Atenție, infrastructura energetică este vulnerabilă în fața atacurilor cibernetice

Răzvan Nicolescu, executive lead adviser Deloitte, consideră că autoritățile române ar trebui să introducă în sectorul energetic standarde de securitate cibernetică similare celor din sistemul bancar. Măsura, spune Răzvan Nicolescu, este esențială în contextul în care atacurile cibernetice globale iau amploare iar infrastructura critică din România nu este protejată suficient.

”Pentru România, există un potențial uriaș de îmbunătățire a eficienței energetice și o mare oportunitate deschisă de rezervele identificate în Marea Neagră Există însă și vulnerabilități, în special la capitolele guvernanță, transparență și decizie. Și mai există un risc pe care cred că nu mulți îl percep: Cum ne pregătim infrastructura critică în fața atacurilor cibernetice”, a declarat miercuri Răzvan Nicolescu.

Proaspăt cooptat într-un grup de lucru al NATO în calitate de expert, Răzvan Nicolescu a precizat: ”Sentimentul meu este că nu suntem pregătiți. Suntem foarte vocali în acest domeniu, ne lăudăm, pe drept, cu resursa umană în acest domeniu, dar noi, ca țară, nu suntem pregătiți. Suntem vulnerabili și din acest motiv propun să introducem standarde clare pentru industrie similare celor existente în sistemul bancar. Avem nevoie de securitate împotriva atacurilor cibernetice”, a afirmat Răzvan Nicolescu.

Septimiu Stoica: BRM poate rămâne fără licenţă- dacă ni se întâmplă nouă, i se poate întâmpla oricui

Preşedintele Bursei Române de Mărfuri (BRM), Septimiu Stoica, i-a criticat în termeni foarte duri, miercuri, pe membrii Comisiei de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, pentru că au introdus un amendament care prevede retragerea licenței platformei BRM de tranzacții cu gaze naturale, la legea de aprobare a OUG 64/2016 privind liberalizarea pieţei.

„Nu este însă numai bătălia noastră, ci şi a voastră la nivel de cetăţeni, care veţi avea de plătit un mai scump gazele. Dacă ni se întâmplă nouă, a doua oară astăzi în România, i se poate întâmpla fiecărui industrii, i se poate întâmpla fiecăruia”, a avertizat preşedintele BRM.

Amendamentul în cauză prevede că o singură platformă va obține licența de tranzacționare și platforma respectivă va fi cea a OPCOM, cu toate că peste 99% din tranzacțiile autohtone de pe piața de gaze naturale se fac prin BRM.

De asemeni, parlamentarii au luat decizia incriminată în ciuda faptului că împotriva acesteia „s-au pronunţat Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, Consiliul Concurenţei, ANRE, asociaţiile participanţilor la piaţă, participanţii la piaţă, asociaţiile din Uniunea Europeană, Directoratul pentru Energie, reglementatorul reglementatorilor, asociaţiile de burse, asociaţiile de brokeri, asociaţiile EFET (traderii europeni de energie – n.r.)”, a precizat preşedintele BRM.

Mai mult, „reprezentanţii reglementatorului (ANRE, n.r.), cărora le va reveni sarcina de a ne retrage licenţa, au arătat că nu văd cum ar putea lua, cum ar putea retrage un drept deja constituit. Nu-ţi vine să crezi că un asemenea lucru se întâmplă în România, un stat al Uniunii Europene, la 27 de ani de la Revoluţie. Trăim în irealitate”, a mai spus Septimiu Stoica.

Corina Murafa, Centrul pentru Studiul Democrației: Nu văd un interes către noile tehnologii, acesta este viitorul

Corina Murafa, expert în politici energetice al Centrului pentru Studiul Democrației, a profitat de prezența lui Vasile Iuga pentru a transmite că Strategia energetică a României păcătuiește prin ”lipsă de ancorare în prezent”.

În opinia Corinei Murafa, strategia ar trebui să conțină un capitol dedicat conectării la tehnonogii noi. ”Nu văd finanțatori, decidenți sau mari companii din energie să se implice în dezvoltarea unui hub de inovare- acesta este viitorul chiar și în sectorul energetic, un viitor spre care noi nu ne îndreptăm. Este păcat să rămânem blocați în paradigma cărbune, nuclear”, transmite Corina Murafa.

Expertul CSD a mai semnalat miercuri două probleme complementare temei analizate:

În primul rând, utilitatea conceptului de ”tarif social” propus consumatorilor în contractele de furnizare a energiei electrice. ”Acesta acoperă un consum foarte mic de energie, iar conbsumatorii nu sunt conștienți că în momentul în care depășesc acest prag de consum li se aplică un tarif dublu față de cel normal. Nimeni nu avertizează, nimeni nu consiliază în această chestiune”, afirmă Corina Murafa.

În al doilea rând, aplicarea defectuoasă a conceptelor ”sărăcie energetică” și ”consumator vulnerabil” (Un proiect de cercetare al CSD pe această temă poate fi citit AICI-LINK). Realitatea din teren demonstrează că numărul celor care primesc așa-numitul ajutor de încălzire este mult mai mic decât numărul celor încadrați  sub pragul de sărăcie. ”În acest domeniu, legea trebuie să protejeze pe cine trebuie și cât trebuie. Noi vorbim de integrare în UE, de piețe libere, dar multe persoane din România au probleme cu plata facturilor la utilități sau chiar trăiesc în beznă”, a afirmat Corina Murafa.

Harald Kraft, ROPEPCA: La investiții de un miliard de euro chiar trebuie să ai o fiscalitate predictibilă

Harald Kraft, președinte ales al Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), a solicitat miercuri autorităților guvernamentale să comunice transparent deciziile în materie de fiscalitate, esențiale pentru analiza planului investițional al membrilor asociației.

Reprezentantul ROPEPCA a prezentat miercuri prioritățile asociației, între care se numără:

  • Un regim fiscal şi un cadru de reglementare stabil, echilibrat şi predictibil
  • Adaptarea Legii Petrolului la necesitatea de a promova activităţile de explorare şi producţie (Un cadru practicabil pentru accesul la teren , Declasificarea documentelor , Reorganizarea ANRM cu competenţe crescute în conformitate cu acordurile petroliere )
  • Elaborarea unei strategii energetice care să reflecte viziunea pentru viitorul energetic al ţării

Legat de cadrul de reglementare ”echilibrat”, Harald Kraft a prezentat o evoluție comparativă a redevențelor și taxelor speciale din România și UE în perioada 2014-2016. Din datele unui studiu Deloitte reiese că, în urma scăderii preţului la ţiţei şi gaze naturale, între 2014-2016 state europene au redus regimul fiscal pentru a proteja industria petrolieră, în vreme ce în România acestea au crescut.

Cele 19 companii membre ROPEPCA investesc, anual, 1 miliard de euro în economia românească.

Referitor la decizia Comisiei de Industrii din Camera Deputaților de institui practic un monopol al OPCOM la tranzacționarea de gaze naturale, Harald Kraft a afirmat: ”Un element de bază al predictibilității este și libertatea de a alege – nu înțeleg de ce este nevoie de o piață centralizată”.

Dan Bădin, Deloitte: România a crescut taxarea exploatării resurselor, deşi tendinţa europeană este contrară

România are unul dintre cel mai inalt nivel de fiscalitate specifică în sectorul de exploatare a resurselor de petrol şi gaze (upstream), în vreme ce în cele mai multe ţări din Uniunea Europeană aceasta a scăzut, potrivit lui Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice la Deloitte România.

Nivelul efectiv de impozitare specifică în România a crescut de la 15% în 2014, la 16,9% în 2015 şi 17,5% în 2015, în vreme ce media europeană a scăzut de la 10% în 2014 la 7,9% în 2015.

„Nevoia de investiții în domeniul onshore din România este de un miliard de euro anual, iar în offshore şi mai mult, dar ca aceşti bani să vină este nevoie de ca modul de taxare să fie flexibil şi predictibil. În programul de guvernare se vorbeşte de o fiscalitate clară și predictibilă, optimă pentru parteneriatele de investiții, ceea ce nu avem de patru ani încoace”, a declarat miercuri Dan Bădin.

Impozitul pe construcții speciale a fost, totuși, eliminat de la 1 ianuarie 2017, „dar impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor s-a menținu și se discută creșterea și permanentizarea acestuia, pe culoarele Parlamentului”, a adăugat expertul Deloitte.

Nevoia de stabilitate și predictibilitate este cu atât mai mare cu cât în domeniul upstream presupune un cliclu lung, de zeci de ani, de la identificarea resurselor până la epuizarea lor.

Valeriu Stoica (Stoica&Asociații): Energia nu e un scop în sine, ci o resursă de dezvoltare

Valeriu Stoica (Stoica&Asociații) consideră că ”strategia energia nu trebuie privită ca un scop în sine, ci ca o sursă de dezvoltare a României”, drept care a sfătuit miercuri decidenții să o coreleze cu o politică clară de dezvoltare.

Valeriu Stoica a mai exprimat nedumerirea că România ”supralicitează”, în anumite domenii, reglementări europene care produc în context global dezavantaje de competitivitate. ”Uneori, UE pare că nu știe ce este bine pentru ea și astfel apar dezvoltări utopice. Un exemplu, problemele de mediu sau de concurență, unde am asumat exigențe mai mari decât China, Statele Unite sau Rusia. Este exagerat și UE va pierde din  cauză că problemele de competitivitate sau de mediu nu trebuie văzute numai în interiorul UE, trebuie să vedem ansamblul pentru a nu ne crea singuri dezavantaje la nivel global”, afirmă Valeriu Stoica.

Un exemplu oferit de Valeriu Stoica vine din industria metalurgică, greu încercată în prezent de concurența Chinei, care produce aproape jumătate din cantitatea totală anuală a întregii lumi atât la aluminiu, cât și la oțel.

La polul opus, Valeriu Stoica a vorbit de diferențele în ceea ce privește contractele de lungă durată în furnizarea de energie, acolo unde la nivelul UE se petrece o schimbare de paradigmă, concretizată în ”Planul de acțiune pentru o industrie siderurgică competitivă și durabilă în Europa”.

Acest document precizează că previzibilitatea costurilor energiei constituie o premisă a eficientizării activității industriale, în condițiile în care o astfel de previzibilitate determină o limitare a riscurilor investiționale.

În acest context, Comisia Europeană a arătat că încheierea de contracte pe termen lung între furnizorii de energie și clienți oferă o astfel de siguranță de planificare și este conformă dreptului comunitar.

În România, acceași chestiune este tratată diferit, Valeriu Stoica vorbind de o anchetă a Consiliului Concurenței vizând acest gen de contracte, începută în 2012. Decizia a sosit în decembrie 2016: înțelegere unică și continuă între producători industriali și furnizori și un producător de energie pentru blocarea pieței.

Radu Dudău, director Energy Policy Group: Viabilitatea reactoarelor 3 și 4 depinde de modul în care se negociază investiția

Durata tehnică de viaţă a multor capacităţi de producţie energetică va lua sfârşit în anii următori. Din circa 19.000 MW capacitate disponibilă vor ieși din uz 3.500 MW, „iar abordarea simplistă a unor decidenți, potivit căreia acestea ar putea fi înlouite în timp poate duce la pierderea poziției Românie pe piață. Fiecare megawatt trebuie câștigat pe piață”, potrivit lui Radu Dudău, director Energy Policy Group.

În acest context, ralizarea proiectului unităților 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavoda „va desparte apele in strategie. Modelarea spune ca proiectul este viabil economic, dar depinde și de negocierile cu partenerul de investiție”, a mai spus Radu Dudău.

De asemeni, „dacă România nu asigură conditii coerente și minimale de reglementare adecvate, pentru ca o serie de ionvestiții să se realizeze așa cum au fost planificate, acestea nu se mai vor reliza. O condiție este continuarea liberalizării pieței gazelor, dar dacă se iau decizii ezitante se pot pune pe butuci proiecte importante, precum BRUA”, a mai spus oficialul citat.

Daniela Lulache, director general Nuclearelectrica: Nu avem siguranța că peste 10 ani vom avea finalizat proiectul Cernavodă

Strategia energetică națională este încă neclară atâta vreme cât nu există repere precise, „nu avem obiectivele și nu știm unde vrem să ajungem și nici nu sunt descrise instrumentele prin care vrem sa ajungem”, potrivit Danielei Lulache, directoul general al Nuclearelectrica. Oficialul a remarcat pe plan internațional, „o trecere cât se poate de evidentă de la sursele conventionale spre decarbonizare, iar energia nucleară contrabalansează slăbiciunile regenerabilelor”

Totodată, proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă „este constiderat strategic de toate guvernele, dar de la vorbi la faptă este drum lung. Investiţia durează mult, iar noi nu avem confortul siguranţei că peste 10 ani o vom avea finalizată. Între timp, ne putem confrunta cu fenomenul brain drain”, a mai spus Daniela Lulache.

Iulian Hornet (CEO EcoHornet): De ce nu gestionăm resursele regenerabile clare?

Iulian Hornet, CEO EcoHornet, își exprimă nemulțumirea că, în condițiile în care România dispune de o tehnologie unică pentru valorificarea biomasei, componente predictibile de energie regenerabilă sunt ignorate.

Opinia generală legată de sursele de energie regenerabilă este că acestea, în ciuda costurilor de producție mai mici și a evidentei componente ecologice, nu sunt constante.

”În România am dezvoltat o tehnologie unică, foarte eficientă, de utilizare a surselor clare, predictibile- biomasa și energia geotermală. Dar nu sunt luate în considerare”, a declarat miercuri Iulian Hornet.

Producătorul de echipamente a prezentat miercuri, la ASE, activitatea companiei și portofoliul de echipamente și modele create în doar 6 ani- una dintre cele mai valoroase aplicații fiind aceea că gropile de gunoi pot fi transformate în depozite de combustibili, toate deșeurile putând fi procesate ca materie primă.

Corina Popescu, membru directorat Transelectrica: Suntem blocați în dezvoltarea unor proiecte

„Avem un plan de dezvoltare pe 10 ani, dar suntem blocați în dezvoltarea unor priecte care fac parte, implicit din strategia energetică”, a declarat Corina Popescu, membru al directoratului operatorului de transport și sistem energetric Transelectrica.

Transelectrica nu este favorizată de statutul de companie de stat. „Cand trasnpunem în viață proiectele avem probleme cu avizările, care ar dura mai puțin la companiile private. Într-o companie de stat lucurile devin mai complicate, când în sfârşit te apuci să construieşti, vezi ca nu mai ai autorizația valabilă”, a mai spus Corina Popescu.

Ion Lungu, Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România: Vocea pieței trebuie ascultată

„Ideea de piață energetică unica europeana datează încă din 2002, când se vorbea de armonizare a legislațiilor naționale. Deși conceptul nu s-a schimbat, dezvoltarea s-a modificat foarte mult. În UE se va cheltui un miliard de euro pentru a găsi soluții de stocare a energiei electrice. Sunt absolut sigur ca vom afla de un laureat Nobel în acest domeniu”, a declarat Ion Lungu, Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România.

Pe de altă parte se manifestă mari provocari în „penetrarea regenerabilelor. Sunt probleme de integrare în sistem, legate de volatilitate și de integrare în piață”.

În general, în afară de stabilitate şi predictibilitate este nevoie şi ca „vocea pieţei să fie ascultată, prin participanţii la piaţă. Altfel vom fi surprinşi cum am fost eu când am aflat că un sondaj spunea că 42 % dintre aceştia se aşteaptă la involuţie şi numai 32% la evoluţie”, a mai spus Ion Lungu, care a fost preşedinte al ANRE şi este acum şi director general al CEZ Trade.

Florin Tobescu, şef serviciu la Direcţia de relaţii internaţionale a ANRE: Piața autohtonă a gazelor trebuie cuplată la regiune

Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) analizează „măsurile care pot contribui la aplicarea cu rapiditate a tuturor prevederilor codurilor de rețea, (…) alocarea de capacitate și mecanismul de rezolvare a congestiilor, concomitent cu derularea unor proiecte de interconectare la nivel european, din care cel mai important este BRUA, prin care rezervele de gaze din Marea Neagră vor fi utilizate”, a declarat Florin Tobescu, şef serviciu la Direcţia de relaţii internaţionale a ANRE.

Măsurile invocate sunt necesare pentru ca și piața autohtonă a gazelor naturale să se poată cupla cu piețele din regiune, așa cum a făcut-o deja piața de energie electrică.

„Dacă piața (de gaze, n.r.) nu este pregătită în mod corespunzător, mecanismele nu sunt stabilite, aceste resurse (din Marea Neagră, n.r.) pot să nu fie folosite la adevărata lor valoare și de aici toate preocupările instituțiilor implicate în acest domeniu. Există un principiu al utilizării raționale a resurselor. Dacă se va ține cont de toate aceste aspecte, nu ne vom bate joc de rezervele pe care suntem pe cale de a le confirma”, a adăugat oficialul ANRE.

Daniel Apostol, ROPEPCA: Gazele naturale sunt o opțiune rentabilă de energie

Daniel Apostol, secretar general ROPEPCA, consideră că deciziile privind cadrul investițional trebuie să fie luate cu o perspectivă pe termen lung având în vedere că hidrocarburile vor rămâne o sursă de energie importantă cel puțin pentru următorii 20 de ani.

”România are un potențial considerabil de gaze naturale, acestea fiind o sursă de energie ce reprezintă un complement excelent pentru energia regenerabilă în tranziția către o energie curată. Unul din dezideratele principale ale Uniunii Energetice, reflectat în draftul de strategie energetică publicat anul trecut, constă în tranziția  către o economie fără emisii de CO2”, spune Daniel Apostol.

În acest context, în mixul energetic menit să atingă acest deziderat, cu beneficii economice importante  pentru România, Daniel Apostol consideră că ”gazul natural ar trebui să joace un rol din ce în ce mai important datorită emisiilor scăzute de CO2 comparativ cu cărbunele și datorită capacității de a susține în mod eficient regenerabilele variabile în sistem”.

Secretarul general ROPEPCA a prezentat și trei avantaje ale dezvoltării unui mix energetic cu o pondere crescută a gazului natural:

  • Emisii scăzute: gazul este cel mai curat combustibil fosil, generând emisii mult mai scăzute de CO2 și particule comparativ cu alți combustibili fosili. Gazul emite cu 50% mai puțin CO2 decât cărbunele.
  • Flexibilitate și eficiență: centralele pe gaz sunt flexibile și pot echilibra eficient sistemul energetic care va avea o pondere crescută de regenerabile; iar aceasta se face cu emisii specifice de 3 ori mai mici față de emisiile unităților pe cărbune.
  • Disponibilitate: potențialul intern de gaze naturale și integrarea în piața energetică Europeană asigură fluxuri de gaze care vor susține consumul în regiune și vor reduce dependența României și a regiunii de o singură sursă de import.

Publicat la data de 24.5.2017 .

4 comentarii

  1. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    26.5.2017, 9:08 am

    1.Nimic nu exprima mai bine ca titlul articolului – prapastia tehnico-stiintifica si de viziune economica asupra strategiei energetice nationale – dintre “agenda expertilor, industriei si viitorului” si cea a “decidentilor” economici nationali.Mai mult ca atit, articolul evalueaza si pierderile aferente situatiei mentionate.
    Constatarea fiind absolut corecta, “podul peste prapastie” presupune identificarea cauzelor si apoi a solutiilor care sa indrepte lucrurile spre conexarea tip “demers de economie aplicata” a strategiei energetice cu agenda economica nationala a decidentilor.
    2.Primul pas ar fi intelegerea punctului in care ne situam in acest “parcurs” si care sint pasii (si natura) demersurilor imediate pentru a constitui acea (necesara) “comunitate” de viziune si actiune economica nationala a factorilor concurenti la realizarea strategiei energetice nationale.
    a.Revista CursDe Guvernare (CDG) a reusit sa declanseze o “miscare ECONOMICA” nationala, depasind situatia comuna de simplu instrument de cultura, informare si dezbatere economica.Ea a devenit un instrument de tip nou, “pro-activ economic, implicindu-se nemijlcit in efortul de constientizare si mobilizarea a factorilor economici, antreprenoriali si decizionali, pentru schimbarea pozitiva nin economia reala.
    Analizele si dezbaterile comune organizate de CDG cu expertii din diferite domenii economice, cu antreprenorii si asociatiile lor si cu participarea decidentilor politici si institutionali ai ministerelor in cauza, ofera deja concluziile si substanta “organizatorica” a pasilor urmatori, care sa conduca in final la articularea expertizelor si strategiilor economice, cu agenda “administrarii economiei nationale”.Acesti “pasi” din partea CDG si economistilor/expertilor “asociati stiintific” acestei reviste, trebuie sa duca impreuna cu institutiile economice executive/administratoare ale economiei la prelucrarea comuna a solutiilor din cele 53 de strategii nationale si “transformarea” lor in NORME operationale, cuprinse in PROGRAME de guvernare.
    Din capul locului,trebuie evidentat ca o cuprindere in logica economica si coerenta executive a acestor strategii in programe economice pe diverse termene este imposibila in lipsa unui “proiect d etara” cu obiectivul industrializarii, care asigura directia, indiciile economicecantitative sicaliativecare sa fufdamenteze tehnicsi financiar srategiile, cit si resursele de sustinere materiala si finnaciara a acestora!
    Primul pas este de a aduna sub acelasi “acoperis” stiintific si decizional expertiza tehnico-stiintifica si structurile institutionale decidente in domeniul energetic si economic national.
    a.In

  2. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    26.5.2017, 10:09 am

    (Din greseala, am apasat “tasta” de expunere pe sait a comentariului, inainte de a-l finalize si a-i face corectura – motiv pentru care o fac mai jos – cu scuzele de rigoare.)
    3.Din capul locului trebuie evidentiat – ca o cuprindere in logica economica si coerenta executiva nationala a acestor strategii (prin programe de guvernare pe diverse termene) este imposibila – in lipsa umui “proiect de tara” cu obiectivul central “industrializarea”.Numai acesta poate da directia, indiciile economice cantitative si calitative la care sa se raporteze strategiile, cit si resursele de sustinere materiala si financiara a acestora.
    In acest scop, pasul urmator (propus) CDG este de a aduna sub acelasi “acoperis stiintific si decizional” expertii tehnici-economici ai strategiei cu structurile decidente din domeniul energetic si economic national (participante si ele la constructia strategiei), pentru a cunoaste, evalua si stabili modul de articulare a strategiei energetice cu tehnicile si instrumentarul de implementare/realizarea a “proiectului de industrializare”.
    Daca aceasta “comunitate” de viziune si demers economic national nu va fi realizabila la “invitatia-cererea” revistei CDG, atunci alternativa ramine crearea unei institutii speciale de lucru.Ea poate fi compusa din revista CDG(si specialistii “asociati”) ca supervisor stiintific-economic, reprezentanti ai asociatiilor antreprenoriale si investitorilor straini, ai ambasadelor tarilor cu investitii in Romania, ai institutiilor economice ai UE, etc. care sa realizeze articularea strategiei energetice cu factorul industrializare de care este dependent.
    Urmeaza ca aceasta comisie/ organizatie/institutie sa propuna si impuna o politica economica nationala ajustata la nevoile tarii, cu sprijinul institutional aratat.
    Acesta pare modul unic de iesire din haiducia economica si salariala a unei clase si conduceri economice – cu interese diferite si opuse cerintelor si necesitatile unei tari esuate economic si social.

  3. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    26.5.2017, 3:01 pm

    4.O modalitate (si ciudatenie) de “proiect de dezvoltare economica” – prin fortarea “consumului” (iar nu a “industrializarii”) este construit si promovat de d-l Dragnea (autointitulat constructor unic al progrmului de guvernare), care vede in marirea accelerata a salariului minim si al bugetarilor, “calea” unica de a constringe INVESTITORII la realizarea de investitii cu mare “valoare adugata” – care sa poata suporta salarii tot mai inalte pentru munca prestata.
    Acest proiect este cu atit mai aiuritor pentru expertii din economie, cu cit investitorii straini industriali au disparut dupa 2008, iar industria se afla intr-o profunda dezintegrare, cu consecinta stagnarii exporturilor, caderii abrupte a monedei nationale si continua indatorare a statului.Daca totusi legile economiei vor fi rasturnate in Romania cu un astfel de “proiect de tara”, ne vom afla in 2030 cu pondere in productie de tip high-teck si cea cu valoare adaugata mare, ajungind din urma Germania!

  4. Ghita Bizonu'
    27.5.2017, 5:46 pm

    1) Nu cumva regenerabiklele alea consuma subventii bugetare mai ceva decat procu laturile?
    2) Dan Bădin, Deloitte, ar trebui [oate sa ecplice ce si cat cer tarile cu resurse nu tarile europene lipsite dr resurse energetice!
    3)Corina Popescu, membru directorat Transelectrica poatye ar fi mai bine s analizeze cazul CEZ. Prioprietate a statului ceh care “privatizeaza” distributia romaneasca!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Recomandările UE şi cum se joacă România cu focul

Situaţia României din perspectiva Bruxelles-ului, după cum se prezintă în recomandările făcute în urmă cu mai puţin de o lună în cadrul aşa-numitului Semestru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cifrele seci și banii peșin ai iresponsabilității instituționalizate: Riscurile concrete de miliarde de euro ale noii legi a salarizării

Parlamentul a aprobat miercuri noua Lege a salarizării unitare, însă evoluția proiectului de la inițiere și comunicare, și până la votul final nu e...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cum se pregătește Zona euro să preia ”viteza întâi”

După lansarea de miercurea trecută a ”documentului de reflecție” referitor la Uniunea economică și monetară, Comisia Europeană pare să pregătească atribuirea către Zona euro...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Atenție la structura forței de muncă: România – cea mai vulnerabilă la automatizare, 62% din locurile de muncă actuale se vor pierde

România este țara europeană unde se va pierde din cauza automatizării cel mai mare număr de joburi – aproximativ 61,93% din locurile de muncă...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

În România, Revoluția 4.0 se amână pe termen deocamdată nedeterminat. Cu o densitate de doar 11 roboți la 10.000 de angajați din industria prelucrătoare,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Mai aproape de Statele Unite şi Germania. România s-a profilat corect. Păcat că acasă…

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Aflată ȋn campanie electorală, cu şanse reale de a obţine al patrulea mandat de cancelar, Angela Merkel se arată rezervată pe tema...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce Sorin Grindeanu încă nu a învățat ”programul de guvernare”

Cristian Grosu

Moto: ”Singurul care ştie acel program din scoarţă-n scoarţă sunt eu, dar şi Sevil Shhaideh a început să se uite şi la părţile la...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română
<
cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia
fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id