Ministerul Energiei a finalizat Strategia Energetice a României 2016-2030, dar Guvernul nu a mai apucat să o aprobe și nu există nicio certitudine că viitorul guvern îşi va asuma acest document, potrivit răspunsurilor oficialilor ministerului la întrebările Agerpres.
„Strategia Energetică oferă un cadru corect pentru politicile energetice din anii următori, politici asupra cărora, evident, decidenţii din fruntea ministerului îşi lasă propria amprentă. Obiectivele acestor politici trebuie să rămână însă aceleaşi:
- înlocuirea unei treimi din parcul de capacităţi de generare,
- păstrarea unui rol în mixul energetic pentru cărbune,
- combaterea sărăciei energetice sau
- eficientizarea sistemelor de producere a agentului termic”,
a avertizat Victor Grigorescu, ministrul Energiei în funcție, în răspunsul transmis Agerpres.
Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, „este rezultatul unui demers consultativ şi analitic amplu realizat de Ministerul Energiei pe parcursul anului 2016, la care au participat peste 300 de specialişti. Procesul de elaborare a fost transpartinic, guvernat de rigoare metodologică, obiectivitate şi realism”, se mai arată în răspunsul ministerului.
Un alt document care a fost finalizat pe ultima sută de metri, în luna decembrie, dar nu a apucat să fie aprobat în Guvern, se referă la modificarea subvenţiilor pentru energia regenerabilă, aceasta deşi Comisia Europeană şi-a dat acordul pentru noile modificări.
Reforma în sectorul regenerabilelor elimină mecanismul „impredictibil şi netransparent” de stabilire anuală a unei cote pentru energia regenerabilă, cu stabilirea unei cantităţi fixe de certificate verzi care urmează a fi absorbite în piaţă, până la finalul schemei de sprijin, în 2031.
Comisia Europeană a aprobat aceste modificări pe 16 decembrie.
Un răspuns
1.Au muncit mult un minister si cei 300 de specialisti, dar au facut o Strategie neaplicabila (deocamdata) in practica nationala, ca si celelalte 52!
a.Fara un „proiect de tara” care sa-si asume o crestere economica (de minim 5 la suta anual) pe ce criterii de viitor consum energetic sa se fundamenteze si cu ce resurse financiare sa fie „inlocuit o treime din parcul de generare”?
b.pastrarea rolului unui mix al carbunelui nu are criterii obiective fara cunoasterea consumului energetic pe perioada „strategiei”!Este nevoie de noi centrale pe carbune, cind bazinul Rovinari isi epiuzeaza resursa de lignit in 8 – 9 ani, se vizeaza importul de carbune si mixul de avarie sau ce propunere teoretica/SF cuprinde strategia in aceasta ecuatie?
c.combaterea saraciei energetice este posibila doar prin reconstructie economica si industriala,care sa ofere resurse financiare pentru prospectiuni si (eventual) exploatari energetice in tara sau in alte zone ale lumii.MOL, EXON, etc. nu fac „politica energetica” a Romaniei, asa ca acest capitol este de asemenea SF.
d.Eficientizarea sistemelor de producere a agentului termic este de 26 de ani, o „poveste fara sfirsit”, pentru o tara saraca si emigrata.Asupra ei nici nu mai merita sa comentam…
2. Cu siguranta ca un guvern serios nu va putea sa aprobe evaluri si strategii teoretice, cita vreme lipseste PROIECTUL NATIONAL, care sa le cuprinda ca „parte integranta” a procesului de dezvoltare economica asumata de acesta.
3.Inca „strategistii” nu au inteles ca orice studiu strategic sau „strategie” (cum vor sa-l numeasca) care vizeaza un anumit domeniu, nu poate fi realizat separat/punctual fata de „procesul national de dezvoltare economica”, a carei parte este fiecare dintre acestea.
Procesul stiintific/programatic al dezvoltarii economice are ca faze:
a.inventarierea problematicii generale si punctuale (pe domenii) care impiedica eficienta si buna functionalitate economica.
b.cuprinderea lor in seturi de masuri si solutii de functionalizare economica si institutionala;
c.constructia de strategii pe domenii si ramuri economice de imbunatatire a activitatii economice si institutionale;
d.”prelucrarea” prin tehnici speciale a strategiilor pe domenii si ramuri economice, astfel incit sa rezulte „tehnici si instrumente INSTITUTIONALE” de imbunatatire a lucrurilor.
e.Urmeaza ca un „proiect national” (sau de tara) sa ofere METODICA si (desfasurarea in) NORMATIVE ale „programului” de reforma/guvernare, cu fiecare din pasii pe care ministerele si administratia de stat trebuie sa le realizeze, in vederea valorificarii strategiilor si a tehnicilor pro-active de dezvoltare economica si industriala.
4.In lipsa cercetarii economice fundamentale (adica a cercetarii economice „conexata” cu „cercetarea stiintifica institutionala”), economistii au ca limita programatica si profesionala, acele STRATEGII mereu teoretice, mereu neaplicabile pe energie, pe gaze, pe cresterea exporturilor, pe tot ce exista.Ajunse la un impresionant numar de 53 (de STRATEGII), ele pot fi cuprinse deja intr-un istoric al lucrarilor economice cu mare valoare „tehnica” si economica, dar ne-duse la capat:adica la proiectul national de dezvoltare economica si industriala.
5.De la strategii la proiectul de dezvoltare economica si industriala, este un parcurs pe care marii economisti, inclusiv cei de la marile societati straine de consultanta economica nu-l pot face SINGURI.Asa ca, astept noua guvernare, pentru a-i oferi calea spre realizarea tuturor strategiilor, fiindca la cea trecuta n-am avut succes…