Parlamentul European a aprobat marți măsuri comerciale unilaterale menite să sprijine Ucraina în contextul unei situații economice și politice dificile generate de anexarea Crimeei.
În acest context, Parlamentul a avut dificila sarcină de a asigura justul echilibru între două obiective importante: sprijinirea stabilității politice și macro-economice a Ucrainei, pe de o parte, și protejarea intereselor producătorilor europeni, pe de altă parte.
Pentru produsele agricole, acest echilibru a fost realizat prin limitarea numărului și cantității produselor pentru care se acordă concesii comerciale unilaterale.
În domeniul industrial, la inițiativa euro-deputaților români Sorin Moisă și Iuliu Winkler, a fost respinsă propunerea Comisiei de a se reduce taxele vamale la uree, un fertilizant care este produs și în România.
Europarlamentarul român Sorin Moisă a declarat după vot: ”Decizia de azi de a acorda concesii comerciale unilaterale Ucrainei este una firească. Suntem interesați în cel mai înalt grad de asigurarea stabilității statelor incluse în politica europeană de vecinătate, cu o sensibilitate specială în cazul României pentru frontiera estică. Pe de altă parte, politica comercială a Uniunii Europene trebuie să acorde cea mai mare atenție efectelor pe care angajamentele comerciale, fie ele unilaterale, bilaterale sau multilaterale, le pot avea asupra numărului și calității locurilor de muncă în Europa. Din această perspectivă, deși am susținut în ansamblu propunerea Comisiei, am cerut și argumentat necesitatea menținerii taxelor vamale la ureea produsă în Ucraina la nivelul actual, din cauza riscului ca o diminuare a acestora să afecteze negativ industria şi locurile de muncă din această ramură, din România”.
Europarlamentarul român Iuliu Winkler, co-autor al amendamentului privind menținerea taxelor vamale la uree, a declarat, la rândul său: ”Votul de azi este o dovadă clară că, la nivel european, politica comercială poate sprijini realizarea unor obiective mai largi de acțiune externă; că anumite concesii comerciale, chiar cu privire la produse sensibile, pot fi calibrate astfel încât să nu producă efecte adverse pe piața europeană; și că România poate și trebuie să își promoveze, pe un ton moderat, dar ferm, interesele specifice în cadrul politicii comerciale a Uniunii, atât la nivelul Consiliului cât și al Parlamentului European”.
Concesiile unilaterale adoptate se adaugă celor conținute în Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, parte a Acordului de Asociere încheiat între Uniunea Europeană și Ucraina, aplicat provizoriu din ianuarie 2016. Acestea urmează să favorizeze accesul pe piața europeană a unor produse agricole și industriale, printre care miere, roșii, grâu, porumb, orz, fertilizanți, încălțăminte, materiale neferoase, mașini și echipamente electrice.
În ceea ce privește ureea, Ucraina beneficiază deja de taxe vamale preferențiale de 4,8 % (față de 6,5% cât este tariful general aplicat statelor membre ale Organizației Mondiale a Comerțului) și exportă în mai multe state membre, printre care Italia, România, Spania, Bulgaria și Slovacia.
În România, cota de piață estimată este deja de 25%, tendința de evoluție fiind una ascendentă. În trecut, Comisia a stabilit că producătorii de uree din Ucraina, alături de cei din Algeria, Belarus și Rusia, au exportat uree în Uniunea Europeană la preț de dumping. Față de această situație, Comisia a impus măsuri anti-dumping, ridicate în decembrie 2011.
În România, principalul producător de uree este Azomureș Târgu Mureș, cel mai mare angajator cu activitate de producție din județ. Azomureș are în prezent un număr total de 1400 de angajați pe Platforma Combinatului, și încă 1400 de persoane beneficiază de diverse forme de colaborare directă cu Azomureș.
