La obiect

PIB-ul României şi Marea Unire

În urma Marii Uniri din 1918, Produsul Intern Brut al României a crescut cu aproape 63%, de la 8,83 miliarde dolari, media perioadei 1911 –… Mai mult

30.11.2018

Chestiunea

Acord spectaculos pentru asfaltatori și juriști: Guvernul modifică legislația salarială într-o industrie de miliarde. Construcțiile

  O inedită și oarecum bizară decizie a luat joi, 29 noiembrie guvernul, referitoare la maniera în care gestionează salarizarea în economie: Angajaţii din sectorul… Mai mult

29.11.2018

Analiză

Sectorul de transport – oportunitatea insuficient exploatată pentru echilibrarea contului curent

România s-a situat anul trecut pe locul 5 între statele membre UE, în ceea ce priveşte ritmul de creştere a transportului de mărfuri, potrivit datelor… Mai mult

27.11.2018

Chestiunea

Fiscalitatea 2019 / Dacă nu puteți nici măcar lucrurile basic, lăsați-o așa, încurcată: Nu luați lumea prin surprindere și anul viitor

Chiar știi. Experiența naște, în mintea antreprenorului și managerului român, o întrebare simplă în fața spectacolului de improvizații și măsuri disperate de pe scena administrației:… Mai mult

26.11.2018

Cronicile

Statul paralel al prognozelor: PIB urcă, creșterea coboară de la 5,5% la 4,5%. Economia accelerează sau decelerează? Ne dezvoltăm sustenabil sau nu ?

de Marin Pana , 12.11.2018

PIB 2018 va fi de aproape 950 miliarde de lei, potrivit datelor din prognoza de toamnă publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

Deşi a fost majorat succesiv în termeni nominali, de la circa 908 miliarde lei în toamna trecută (estimare care a stat la baza proiectului de buget pe 2018), la 930 miliarde lei în primăvară şi 945 miliarde lei în varianta intermediară de vară ( pe baza căreia a fost refăcut şi calculul de deficit de 2,97% din PIB), rezultatul economic a urmat o traiectorie diferită în termeni reali. De la 5,5% iniţial a ajuns la 6,1% în primăvară, după care a urmat replierea la aceeaşi valoare de 5,5% în vară şi doar 4,5% în varianta curentă.

Explicaţia acestor modificări divergente ale prognozelor apărute pe parcursul lui 2018 constă în modificarea radicală a deflatorului utilizat pentru conversia rezultatului nominal în preţurile perioadei de bază.

După ce a staţionat la doar 2,1% în prognozele dimn toamna 2017 şi primăvara 2018, acesta a urcat la aproape dublu în vară (4,3%) şi spre triplu în prognoza curentă (5,9%).

Iar asta deşi inflaţia medie măsurată la nivelul indicelui preţurilor de consum a rămas la aceleaşi valori prognozate pentru finalul de an în ultimele două prognoze (3,5%, identic cu estimarea BNR) şi 4,7% medie anuală.

Explicaţia ar putea fi, în acest caz, avansul mult mai consistent decât se anticipa al preţurilor producţiei industriale, dar viteza cu care se topeşte creşterea PIB odată cu majorarea tăcută a preţurilor din economie ar fi de natură să ne alarmeze, fie şi măcar pentru a nu mai angaja deficite bugetare la limita permisă.

Una peste alta, dacă este să se realizeze măcar prognoza de 4,5% creştere economică reală pe 2018, vom avea nevoie de valori apropiate de 5% în jumătatea a doua a anului, dat fiind rezultatul de 4,1% anunţat de INS pe prima jumătate a anului, cu caracter provizoriu. Valori care sunt greu de prespus a fi atinse, deoarece ar presupune o accelerare a creşterii economice, contrar estimărilor Comisiei Europene şi FMI, care ne văd la valori de cel mult 4% pe anul în curs şi sub 4% pe 2019 şi, mai degrabă, în decelerare. An pentru care CNSP continuă să avanseze un nivel de creştere a PIB uşor redus de la 5,7% anterior la 5,5%, adică mult peste ce văd specialiştii din exterior.

Prognozele din lumi diferite: ale CNPS și ale BNR

Optimismul CNSP nu se dezminte, însă, nici faţă de prognozele din interior, unde diferenţa faţă de datele avansate recent de BNR la Raportul asupra inflaţiei sunt minime pentru 2019 (2,8% în loc de 2,9% pentru finalul anului viitor), dar se expandează semnificativ la orizontul anului 2020, unde CNSP vine cu 2,5% pentru finalul de an şi 2,6% pe medie, în condiţiile în care toate cele trei trimestre prinse în prognoza BNR se află la cel puţin 3% (cu 3,1% pe T2 şi T3) , cu aproape toate riscurile analizate pe plus, ca potenţial de creştere).

Sintetic, avem două abordări, una care vede calmarea inflaţiei spre ţintă şi alta care vede o revenire şi stabilizarea pe un palier sensibil mai înalt.

Dar cea mai mare diferenţă de abordare vine pe un palier tehnic, mai puţin accesibil marelui public însă esenţial pentru stabilitatea macroeconomică.

Există un aşa numit output-gap sau deviaţie de PIB, care nu este altceva decât diferenţa dintre valoarea de creştere efectiv consemnată şi cea care, în teorie, ar trebui să permită o creştere sustenabilă, fără a afecta echilibrele din economie (nu importă cum se calculează).

Conceptul poate părea complicat dar se rezumă la o relaţie aritmetică simplă. Or, în timp ce BNR anunţa evoluţia favorabilă a acestei deviaţii pozitive de PIB în 2018, undeva în scădere dar la peste 2%, CNSP a venit în prognoza curentă cu valoarea de doar 0,2% pentru anul în curs.

Când apar asemnea diferenţe de ordin de mărime, nici măcar nu se mai poate pune problema de opinii diferite ci de faptul că aşa ceva nu se poate.

După cum, la o creştere economică de 6,9% deja anunţată ca certă pe 2017, la un PIB potenţial de 4,6% publicat de CNSP, este, desigur, imposibil ca deviaţia de PIB să fi fost ( atenţie, acum vorbim la trecut, pe fapte şi nu pe prognoze) de doar 0,6%, cum  a apărut public. Această valoare „nu se pupă” cu acelaşi grafic, prezentat de-abia săptămâna trecută la Raportul asupra inflaţiei, unde diferenţa aritmetică de 2,3% output-gap apare cât se poate de clar.

Dincolo de cifre, pe care am încercat să le evităm măcar la nivel de tabele din care uneori nu rămâne mare lucru de memorat, se conturează două probleme majore, care ne interesează:

1.Care este, de fapt, potenţialul de creştere pe care ar trebui să-l urmărim ? Care sunt factorii cu probleme (capitalul, munca sau productivitatea totală a factorilor) ? Deoarece la valorile de cel puţin 5% PIB potenţial, prognozate explicit de CNSP pentru următorii trei ani, simultan cu deviaţii de PIB de cel mult un procent, ar trebui să nu avem aproape nici o problemă.

2.Dacă, însă, de fapt, PIB potenţial este mult mai scăzut, undeva pe la 3%, este actualul model de creştere economică sustenabil ? Nu cumva provoacă dezechilibre pe care ar trebui să le prevenim rapid, cât timp mai putem face ceea ce se cheamă „damage control” ( pe româneşte, controlul pagubelor)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Gabriela Firea promite transport gratuit în Capitală din 2019

Vladimir Ionescu

Primarul general Gabriela Firea intenţionează să asigure, din 2019, gratuitate pentru toate mijloacele de transport în comun de suprafaţă din Bucureşti, potrivit unor declaraţii făcute miercuri,… Mai mult

Stiri

Clasamentul universităților: Babeș-Bolyai, pe primul loc, urmată de Universitatea și de Politehnica din București

Vladimir Ionescu

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este pe locul I în Clasamentul realizat de asociația Ad Astra, a cercetătorilor români. Pe locul al doilea se situează Universitatea… Mai mult

Europa

Consiliul UE – Președinția României: Guvernul a stabilit prioritățile, Viorica Dăncilă cere „pace politică internă”

Vladimir Ionescu

Premierul Dăncilă a prezentat miercuri în fața Parlamentului priorităţile preşedinţiei României la Consiliul UE. Acestea sunt plasate sub umbrela motto-ului „Coeziunea ca valoare comună europeană”… Mai mult

Stiri

Discuțiile pe bugetul 2019 se amână. ”Mai trebuie clarificare anumite aspecte”

Razvan Diaconu

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a confirmat că proiectul de buget pentru 2019 nu va fi discutat joi în ședința de Guvern și nu a precizat… Mai mult

Stiri

Industrie – INS: Cifra de afaceri şi comenzile noi cresc substanțial pe 10 luni

Adrian N Ionescu

Trei indicatori privind industria ai Institutului Național de Statistică (INS) arată creșteri semnificative pe primele 10 luni din 2018, chiar dacă sondajele independente au indicat… Mai mult

Stiri

Opoziția depune vineri moțiune de cenzură

Razvan Diaconu

O moţiune de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă,  semnată de 163 de parlamentari, va fi depusă vineri de opoziție. „Guvernul poate să cadă, totul este o… Mai mult

Stiri

Eugen Teodorovici: Băncile ar trebui să finanţeze companiile proporţional cu finanţarea statului

Alexandra Pele

Băncile ar trebui să finanţeze în egală măsură atât statul cât şi economia reală, este de părere ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici. “Pe lângă profitul consistent… Mai mult