Statul angajator în România capitalistă: un altfel de raport asupra economiei private

de Mariana Bechir | 8.3.2017 .

Cine ține în viață economia, sistemele administrative, bugetele de toate felurile – de la cele de investiții la cele de pensii – și, în definitiv întreaga societate ?

Răspunsul la această întrebare – care ar trebui să fie simplu : Economia privată – arată mai pestriț decât s-ar cuveni.

Există zone întregi în economie în care statul e angajatorul fără de care nu se mișcă nimic. Iar ”privatul”… .

Iată, mai bine, tabloul detaliat :

*

Între 2008 și 2015, raportul dintre numărul de salariați din economia privată și cel al bugetarilor a evoluat de la 3,45 până la aproape 4.

Divergență totală: La Vaslui la nivelul anului 2015 existau mai puțin de doi angajați în mediul privat pentru fiecare salariat din sistemul de stat.

La celălalt pol se află Ilfov, un județ cu evoluție spectaculoasă și atipică în mai multe domenii – aici, în 2015 lucrau în mediul privat aproape 10 persoane, la fiecare bugetar.

Concret, în 2015, în România existau 951.913 bugetari și 3.783.902 angajați în mediul privat, potrivit datelor INS.

Aceasta înseamnă o medie de aproape patru salariați în economia reală, corespunzători fiecărui bugetar.

Atenție ! Totalul bugetarilor nu cuprinde salariații din Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, SRI, SIE, STS, care înseamnă un plus de aproximativ 200.000 persoane.

De asemenea, nu sunt cuprinși nici angajații din companiile de stat, ei nefiind plătiți de la buget și nici companii private.

Nu sunt luați în considerare nici lucrătorii familiali și nici membrii consiliilor județene și locale.

Sunt considerați salariați angajații cu contract de muncă/raport de serviciu, pe durată determinată sau nedeterminată, în program complet sau parțial, inclusiv cei cu contract de munăa/raport de serviciu suspendat.

Pentru o imagine completă a personalului angajat la stat există informații, din REVISAL, pentru decembrie 2016:

Întrucât INS nu a publicat deocamdată situația din sistemul de stat pentru 2016, analiza este efectuată pe datele din 2015.

Câteva observații:

Cele mai sărace județe au mai puțin de 3 angajați în economia privată la un angajat bugetar : Botoșani (raport 2,17), Iași (2,37) , Teleorman (2,63), Olt (2,75), Dolj (2,77).

Județele din Regiunea Vest au cele mai bune astfel de rapoarte : Timiș, Arad, Sibiu, Brașov – cu un raport de peste 5.

Lucru de mirare pentru Cluj – cu un raport de doar 4,04, într-un județ în care pare că investițiile private ar trebui să duduie.

O altă observație ține de faptul că majoritatea angajaților în sectorul privat este comasată în reședințele de județ: micile orașe – chiar dacă au infrastructură urbană – sunt dependente de joburile oferite de sectorul public.

Iată cum stau județele, la raportul angajați în economia privată / bugetari :

Semnalele negre ale unei evoluții din 2008 în 2015: Județele dependente de stat au devenit și mai dependente de stat

Spre comparație cu anul 2015, în 2008 existau 1.072.591 bugetari și 3.730.403 salariați în mediul privat.

Calculele arată, astfel, că între 2008 și 2015, media națională a urcat modest, de la 3,48 la aproape 4 salariați în economia reală,pentru fiecare bugetar – dar, important, asta numai la nivel general. Diferențele între județe au crescut și mai mult față de anul 2008. 

Creștere determinată nu doar de creșterea locurilor de muncă în privat, ci și de diminuarea posturilor din sistemul de stat, după cum rezultă din comparația evoluției:

Infrastructura bate tot: caz școală – Arad (județ mediu) vs. Iași (județ mare)

Din date se observă că nu forța de muncă este principala problemă a României, ci infrastructura.

Dovadă, comparația între vestul (zona cea mai accesibilă ca infrastructură de transport) și nord-estul țării (zona de unde se ajunge cel mai greu în Europa, utilizând transportul rutier sau pe cale ferată).

Cea mai ilustrativă comparație este cea dintre județele Arad și Iași.

Primul, este un județ mediu ca populație, dar situat la granița de vest – aici se află vama Nădlac, principalul punct de ieșire spre Occident.

Județul Iași are vama Ungheni, punct de ieșire din Europa, spre Republica Moldova.

Arad are 426.459 de locuitori, spre deosebire de Iași, cel mai mare județ al țării – 786.596 de persoane.

Cu toate acestea, în cel mai populat județ din regiunea Moldova existau în 2015 103.654 de angajați în firme cu proprietate privată, adică mai puțini decât în județul Arad – 111.401 angajați.

Județul Iași este și unul dintre cele mai mari centre universitare, incomparabil mai important decât umilul Arad, la acest capitol, așa încât nu ar trebui să le ridice firmelor probleme cu forța de muncă calificată. Detaliu ce însă nu contează când este vorba de investiții străine, care par mai atrase de costurile mici cu transportul, fiindcă în general produc pentru export.

Astfel, Aradul are 44.197 de angajați în companii cu capital integral străin, de aproape 3 ori mai mulți decât județul Iași – 15.482 salariați în asemenea firme.

Comparația este și mai semnificativă dacă se iau în considerare alte județe din Moldova – Neamțul, de exemplu, cu o populație similară Aradului (459.372 locuitori) are doar 5.195 angajați în companii străine, de aproape 10 ori mai puțini decât județul unde se află Nădlacul.

În 2015, soldul Investițiilor Străine Directe (ISD) ajunsese în regiunea de Vest la 5.237 de miliarde de euro, în timp ce în regiunea Nord-Est era de numai 1.662 miliarde euro (potrivit datelor BNR).

Vaslui și Ilfov, cazurile extreme

  • Vaslui este singurul județ unde există mai puțin de doi angajați în mediul privat la un bugetar, iar evoluția față de 2008 nu există – raportul a stagnat la 1,87, deși au mai dispărut nagajați de la stat și au apărut noi salariați în privat.
  • Ilfovul, județ agricol înainte de Revoluție, înregistrează cel mai mare raport între salariați din economia reală și bugetari – fiecărui angajat la stat îi revin aproape 10 în privat. Este un județ atipic la mai multe capitole, el fiind și singurul unde a crescut populația – de la 298.047 de persoane în 2008, la 430.798 în 2015.
  • Clujul nu are un raport impresionant – în 2015 era de 4,04, raport depășit mult de județele Sibiu, Brașov, Arad și Ilfov. Cu toate acestea, PIB pe locuitor (10.306 euro, în 2015), superior celui înregistrat în Sibiu, Brașov și Arad, ceea ce demonstrează că este în structura forței de muncă există o pondere mai ridicată a personalului calificat din domenii cu valoare adăugată mare. Clujul era în 2015 unul dintre județele cu cel mai mci procent de lucrători necalificați (11,22% din totalul salariaților). În paralel, era județul cu cea mai mare pondere de specialiști în diverse domenii de specialitate (27,37 % din totalul angajaților), potrivit unui studiu comandat de PIAROM.
  • În ceea ce privește Capitala, numărul mare de angajați la stat este justificat nu doar de populația numeroasă, ci și de faptul că aici se află toate isntuțiile centrale – minsitere etc.

Publicat la data de 8.3.2017 .

Un raspuns

  1. Alin
    10.3.2017, 8:17 pm

    Multumesc pentru articol!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Drumuri care ocolesc România: Hărțile de calcul ale vitezei României în Europa cu mai multe viteze

În ciuda reacțiilor vehemente ale autorităților de la București privind Europea cu mai multe viteze, realitatea din teren (la propriu, chiar din teren) arată...Citeste mai departe »

Victor Bratu

România productivă și 8 din marile ei probleme

4 ore de discuții, 7 reprezentanți ai mediului de business, 2 analiști economici, 4 oficiali. 21 martie 2017 (Detalii – AICI_LINK) – an în...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Funcționarii publici – statut de salariați de rangul întâi: Rămân în funcții chiar dacă sunt condamnați cu suspendare, scapă de obligația transparenței, în caz că au probleme beneficiază de ”rotația cadrelor”. Șeful devine și mai șef

Modificările pe care Ministerul Dezvoltării le pregătește în statutul funcționarilor publici din România fac din acesti cetățeni adevărați favorizați ai societății. Proiectul pus în...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România și vârful ciclului economic: Politici grele pentru o recesiune ușoară

Economiștii avertizează că România se apropie dacă nu cumva chiar a depășit deja vârful ciclului economic și că spațiul de operare prin politici anti-ciclice a...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Guvernul pregătește o revoluție bugetară: Impozitul pe venit va merge integral la bugetele locale

Guvernul pregătește modificarea mai multor legi pentru ca, începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul pe venit să meargă direct și integral la administrațiile locale...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5552 lei
4.2149 lei
5.2643 lei

OPINII & EDITORIAL

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română