Statul angajator în România capitalistă: un altfel de raport asupra economiei private

de Mariana Bechir | 8.3.2017 .

Cine ține în viață economia, sistemele administrative, bugetele de toate felurile – de la cele de investiții la cele de pensii – și, în definitiv întreaga societate ?

Răspunsul la această întrebare – care ar trebui să fie simplu : Economia privată – arată mai pestriț decât s-ar cuveni.

Există zone întregi în economie în care statul e angajatorul fără de care nu se mișcă nimic. Iar ”privatul”… .

Iată, mai bine, tabloul detaliat :

*

Între 2008 și 2015, raportul dintre numărul de salariați din economia privată și cel al bugetarilor a evoluat de la 3,45 până la aproape 4.

Divergență totală: La Vaslui la nivelul anului 2015 existau mai puțin de doi angajați în mediul privat pentru fiecare salariat din sistemul de stat.

La celălalt pol se află Ilfov, un județ cu evoluție spectaculoasă și atipică în mai multe domenii – aici, în 2015 lucrau în mediul privat aproape 10 persoane, la fiecare bugetar.

Concret, în 2015, în România existau 951.913 bugetari și 3.783.902 angajați în mediul privat, potrivit datelor INS.

Aceasta înseamnă o medie de aproape patru salariați în economia reală, corespunzători fiecărui bugetar.

Atenție ! Totalul bugetarilor nu cuprinde salariații din Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, SRI, SIE, STS, care înseamnă un plus de aproximativ 200.000 persoane.

De asemenea, nu sunt cuprinși nici angajații din companiile de stat, ei nefiind plătiți de la buget și nici companii private.

Nu sunt luați în considerare nici lucrătorii familiali și nici membrii consiliilor județene și locale.

Sunt considerați salariați angajații cu contract de muncă/raport de serviciu, pe durată determinată sau nedeterminată, în program complet sau parțial, inclusiv cei cu contract de munăa/raport de serviciu suspendat.

Pentru o imagine completă a personalului angajat la stat există informații, din REVISAL, pentru decembrie 2016:

Întrucât INS nu a publicat deocamdată situația din sistemul de stat pentru 2016, analiza este efectuată pe datele din 2015.

Câteva observații:

Cele mai sărace județe au mai puțin de 3 angajați în economia privată la un angajat bugetar : Botoșani (raport 2,17), Iași (2,37) , Teleorman (2,63), Olt (2,75), Dolj (2,77).

Județele din Regiunea Vest au cele mai bune astfel de rapoarte : Timiș, Arad, Sibiu, Brașov – cu un raport de peste 5.

Lucru de mirare pentru Cluj – cu un raport de doar 4,04, într-un județ în care pare că investițiile private ar trebui să duduie.

O altă observație ține de faptul că majoritatea angajaților în sectorul privat este comasată în reședințele de județ: micile orașe – chiar dacă au infrastructură urbană – sunt dependente de joburile oferite de sectorul public.

Iată cum stau județele, la raportul angajați în economia privată / bugetari :

Semnalele negre ale unei evoluții din 2008 în 2015: Județele dependente de stat au devenit și mai dependente de stat

Spre comparație cu anul 2015, în 2008 existau 1.072.591 bugetari și 3.730.403 salariați în mediul privat.

Calculele arată, astfel, că între 2008 și 2015, media națională a urcat modest, de la 3,48 la aproape 4 salariați în economia reală,pentru fiecare bugetar – dar, important, asta numai la nivel general. Diferențele între județe au crescut și mai mult față de anul 2008. 

Creștere determinată nu doar de creșterea locurilor de muncă în privat, ci și de diminuarea posturilor din sistemul de stat, după cum rezultă din comparația evoluției:

Infrastructura bate tot: caz școală – Arad (județ mediu) vs. Iași (județ mare)

Din date se observă că nu forța de muncă este principala problemă a României, ci infrastructura.

Dovadă, comparația între vestul (zona cea mai accesibilă ca infrastructură de transport) și nord-estul țării (zona de unde se ajunge cel mai greu în Europa, utilizând transportul rutier sau pe cale ferată).

Cea mai ilustrativă comparație este cea dintre județele Arad și Iași.

Primul, este un județ mediu ca populație, dar situat la granița de vest – aici se află vama Nădlac, principalul punct de ieșire spre Occident.

Județul Iași are vama Ungheni, punct de ieșire din Europa, spre Republica Moldova.

Arad are 426.459 de locuitori, spre deosebire de Iași, cel mai mare județ al țării – 786.596 de persoane.

Cu toate acestea, în cel mai populat județ din regiunea Moldova existau în 2015 103.654 de angajați în firme cu proprietate privată, adică mai puțini decât în județul Arad – 111.401 angajați.

Județul Iași este și unul dintre cele mai mari centre universitare, incomparabil mai important decât umilul Arad, la acest capitol, așa încât nu ar trebui să le ridice firmelor probleme cu forța de muncă calificată. Detaliu ce însă nu contează când este vorba de investiții străine, care par mai atrase de costurile mici cu transportul, fiindcă în general produc pentru export.

Astfel, Aradul are 44.197 de angajați în companii cu capital integral străin, de aproape 3 ori mai mulți decât județul Iași – 15.482 salariați în asemenea firme.

Comparația este și mai semnificativă dacă se iau în considerare alte județe din Moldova – Neamțul, de exemplu, cu o populație similară Aradului (459.372 locuitori) are doar 5.195 angajați în companii străine, de aproape 10 ori mai puțini decât județul unde se află Nădlacul.

În 2015, soldul Investițiilor Străine Directe (ISD) ajunsese în regiunea de Vest la 5.237 de miliarde de euro, în timp ce în regiunea Nord-Est era de numai 1.662 miliarde euro (potrivit datelor BNR).

Vaslui și Ilfov, cazurile extreme

  • Vaslui este singurul județ unde există mai puțin de doi angajați în mediul privat la un bugetar, iar evoluția față de 2008 nu există – raportul a stagnat la 1,87, deși au mai dispărut nagajați de la stat și au apărut noi salariați în privat.
  • Ilfovul, județ agricol înainte de Revoluție, înregistrează cel mai mare raport între salariați din economia reală și bugetari – fiecărui angajat la stat îi revin aproape 10 în privat. Este un județ atipic la mai multe capitole, el fiind și singurul unde a crescut populația – de la 298.047 de persoane în 2008, la 430.798 în 2015.
  • Clujul nu are un raport impresionant – în 2015 era de 4,04, raport depășit mult de județele Sibiu, Brașov, Arad și Ilfov. Cu toate acestea, PIB pe locuitor (10.306 euro, în 2015), superior celui înregistrat în Sibiu, Brașov și Arad, ceea ce demonstrează că este în structura forței de muncă există o pondere mai ridicată a personalului calificat din domenii cu valoare adăugată mare. Clujul era în 2015 unul dintre județele cu cel mai mci procent de lucrători necalificați (11,22% din totalul salariaților). În paralel, era județul cu cea mai mare pondere de specialiști în diverse domenii de specialitate (27,37 % din totalul angajaților), potrivit unui studiu comandat de PIAROM.
  • În ceea ce privește Capitala, numărul mare de angajați la stat este justificat nu doar de populația numeroasă, ci și de faptul că aici se află toate isntuțiile centrale – minsitere etc.

Publicat la data de 8.3.2017 .

Un raspuns

  1. Alin
    10.3.2017, 8:17 pm

    Multumesc pentru articol!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Redacţia

Griji străine de pivnițele politicii românești: Reformarea iminentă a Europei și România nucleului dur

Marți, 19 septembrie 2017: cinci ore și jumătate de dezbateri, o temă și trei direcții: -Reforma iminentă a UE: România și „nucleul dur”. Adecvare,...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Cum ar putea arăta Directiva ”anti-dumping social” cu care a venit Macron: Impact mic, o de neînțeles de mare presiune din partea Europei de Vest

Statele membre încearcă să ajungă la un consens, până în luna octombrie, în ceea ce privește propunerile Comisiei Europene de modificare a Directivei europene...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Scenariul 6 de reformă a UE: Mecanismul de asistență pre-aderare la euro – controversele. Supărații Europei

Propunerea-cheie făcută miercuri de președintele Jean Claude Juncker în cadrul discursului său privind Starea Uniunii este cea referitoare la posibila implementare a unui mecanism...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Mitul ”echipei tehnice de suport” a Băncii Mondiale pentru autostrada Ploiești – Brașov și necunoscutele finanțării asfaltului politic

”Dividendele se dau acționarilor, nu le-a jefuit nimeni, nu le-a luat nimeni. Vrem să începem niște proiecte foarte mari, să avem un nou început....Citeste mai departe »

Victor Bratu

S-au găsit banii pentru viitoarea rectificare bugetară: Armata a cheltuit doar 8,15 % din bugetul de înzestrare

Situația drepturilor salariale din MApN a fost cea care, oficial, a provocat demisia ministrului Adrian Țuțuianu. Blocați în controversa disponibilităților financiare pentru plata soldelor,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română