Statul angajator în România capitalistă: un altfel de raport asupra economiei private

de Mariana Bechir | 8.3.2017 .

Cine ține în viață economia, sistemele administrative, bugetele de toate felurile – de la cele de investiții la cele de pensii – și, în definitiv întreaga societate ?

Răspunsul la această întrebare – care ar trebui să fie simplu : Economia privată – arată mai pestriț decât s-ar cuveni.

Există zone întregi în economie în care statul e angajatorul fără de care nu se mișcă nimic. Iar ”privatul”… .

Iată, mai bine, tabloul detaliat :

*

Între 2008 și 2015, raportul dintre numărul de salariați din economia privată și cel al bugetarilor a evoluat de la 3,45 până la aproape 4.

Divergență totală: La Vaslui la nivelul anului 2015 existau mai puțin de doi angajați în mediul privat pentru fiecare salariat din sistemul de stat.

La celălalt pol se află Ilfov, un județ cu evoluție spectaculoasă și atipică în mai multe domenii – aici, în 2015 lucrau în mediul privat aproape 10 persoane, la fiecare bugetar.

Concret, în 2015, în România existau 951.913 bugetari și 3.783.902 angajați în mediul privat, potrivit datelor INS.

Aceasta înseamnă o medie de aproape patru salariați în economia reală, corespunzători fiecărui bugetar.

Atenție ! Totalul bugetarilor nu cuprinde salariații din Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, SRI, SIE, STS, care înseamnă un plus de aproximativ 200.000 persoane.

De asemenea, nu sunt cuprinși nici angajații din companiile de stat, ei nefiind plătiți de la buget și nici companii private.

Nu sunt luați în considerare nici lucrătorii familiali și nici membrii consiliilor județene și locale.

Sunt considerați salariați angajații cu contract de muncă/raport de serviciu, pe durată determinată sau nedeterminată, în program complet sau parțial, inclusiv cei cu contract de munăa/raport de serviciu suspendat.

Pentru o imagine completă a personalului angajat la stat există informații, din REVISAL, pentru decembrie 2016:

Întrucât INS nu a publicat deocamdată situația din sistemul de stat pentru 2016, analiza este efectuată pe datele din 2015.

Câteva observații:

Cele mai sărace județe au mai puțin de 3 angajați în economia privată la un angajat bugetar : Botoșani (raport 2,17), Iași (2,37) , Teleorman (2,63), Olt (2,75), Dolj (2,77).

Județele din Regiunea Vest au cele mai bune astfel de rapoarte : Timiș, Arad, Sibiu, Brașov – cu un raport de peste 5.

Lucru de mirare pentru Cluj – cu un raport de doar 4,04, într-un județ în care pare că investițiile private ar trebui să duduie.

O altă observație ține de faptul că majoritatea angajaților în sectorul privat este comasată în reședințele de județ: micile orașe – chiar dacă au infrastructură urbană – sunt dependente de joburile oferite de sectorul public.

Iată cum stau județele, la raportul angajați în economia privată / bugetari :

Semnalele negre ale unei evoluții din 2008 în 2015: Județele dependente de stat au devenit și mai dependente de stat

Spre comparație cu anul 2015, în 2008 existau 1.072.591 bugetari și 3.730.403 salariați în mediul privat.

Calculele arată, astfel, că între 2008 și 2015, media națională a urcat modest, de la 3,48 la aproape 4 salariați în economia reală,pentru fiecare bugetar – dar, important, asta numai la nivel general. Diferențele între județe au crescut și mai mult față de anul 2008. 

Creștere determinată nu doar de creșterea locurilor de muncă în privat, ci și de diminuarea posturilor din sistemul de stat, după cum rezultă din comparația evoluției:

Infrastructura bate tot: caz școală – Arad (județ mediu) vs. Iași (județ mare)

Din date se observă că nu forța de muncă este principala problemă a României, ci infrastructura.

Dovadă, comparația între vestul (zona cea mai accesibilă ca infrastructură de transport) și nord-estul țării (zona de unde se ajunge cel mai greu în Europa, utilizând transportul rutier sau pe cale ferată).

Cea mai ilustrativă comparație este cea dintre județele Arad și Iași.

Primul, este un județ mediu ca populație, dar situat la granița de vest – aici se află vama Nădlac, principalul punct de ieșire spre Occident.

Județul Iași are vama Ungheni, punct de ieșire din Europa, spre Republica Moldova.

Arad are 426.459 de locuitori, spre deosebire de Iași, cel mai mare județ al țării – 786.596 de persoane.

Cu toate acestea, în cel mai populat județ din regiunea Moldova existau în 2015 103.654 de angajați în firme cu proprietate privată, adică mai puțini decât în județul Arad – 111.401 angajați.

Județul Iași este și unul dintre cele mai mari centre universitare, incomparabil mai important decât umilul Arad, la acest capitol, așa încât nu ar trebui să le ridice firmelor probleme cu forța de muncă calificată. Detaliu ce însă nu contează când este vorba de investiții străine, care par mai atrase de costurile mici cu transportul, fiindcă în general produc pentru export.

Astfel, Aradul are 44.197 de angajați în companii cu capital integral străin, de aproape 3 ori mai mulți decât județul Iași – 15.482 salariați în asemenea firme.

Comparația este și mai semnificativă dacă se iau în considerare alte județe din Moldova – Neamțul, de exemplu, cu o populație similară Aradului (459.372 locuitori) are doar 5.195 angajați în companii străine, de aproape 10 ori mai puțini decât județul unde se află Nădlacul.

În 2015, soldul Investițiilor Străine Directe (ISD) ajunsese în regiunea de Vest la 5.237 de miliarde de euro, în timp ce în regiunea Nord-Est era de numai 1.662 miliarde euro (potrivit datelor BNR).

Vaslui și Ilfov, cazurile extreme

  • Vaslui este singurul județ unde există mai puțin de doi angajați în mediul privat la un bugetar, iar evoluția față de 2008 nu există – raportul a stagnat la 1,87, deși au mai dispărut nagajați de la stat și au apărut noi salariați în privat.
  • Ilfovul, județ agricol înainte de Revoluție, înregistrează cel mai mare raport între salariați din economia reală și bugetari – fiecărui angajat la stat îi revin aproape 10 în privat. Este un județ atipic la mai multe capitole, el fiind și singurul unde a crescut populația – de la 298.047 de persoane în 2008, la 430.798 în 2015.
  • Clujul nu are un raport impresionant – în 2015 era de 4,04, raport depășit mult de județele Sibiu, Brașov, Arad și Ilfov. Cu toate acestea, PIB pe locuitor (10.306 euro, în 2015), superior celui înregistrat în Sibiu, Brașov și Arad, ceea ce demonstrează că este în structura forței de muncă există o pondere mai ridicată a personalului calificat din domenii cu valoare adăugată mare. Clujul era în 2015 unul dintre județele cu cel mai mci procent de lucrători necalificați (11,22% din totalul salariaților). În paralel, era județul cu cea mai mare pondere de specialiști în diverse domenii de specialitate (27,37 % din totalul angajaților), potrivit unui studiu comandat de PIAROM.
  • În ceea ce privește Capitala, numărul mare de angajați la stat este justificat nu doar de populația numeroasă, ci și de faptul că aici se află toate isntuțiile centrale – minsitere etc.

Publicat la data de 8.3.2017 .

Un raspuns

  1. Alin
    10.3.2017, 8:17 pm

    Multumesc pentru articol!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Atenție la mecanismul care toacă miliardele de euro investiții: Fața nevăzută a PNDL – într-un raport al Curții de Conturi ținut 2 ani la secret

Președintele PSD Liviu Dragnea anunța săptămâna trecută, la Antena 3, că printre obiectivele deja îndeplinite din programul de guvernare se află lansarea programului PNDL...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cum se pregătește un blocaj logistic: Sistemul impozitării gospodăriilor mai leagă o piatră de moară de gâtul ANAF

Modificările la Codul fiscal pregătite de guvernul Grindeanu – referitoarea la implementarea sistemului de taxare pe gospodării – complică semnificativ procedura de declarare și...Citeste mai departe »

Marin Pana

Un tablou sumbru: lista lucrurilor pe care NU știm să le putem produce. Ce importă România din UE şi de la cine. Nu prea e clar (sau e?) și de ce

Schimburile cu țările din UE au fost în anul trecut de circa 43 miliarde de euro la export (75% din total exporturi) și aproape...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Fondul Suveran de 10 miliarde – bolile congenitale: au fost alese moașele, se scrie deja actul de naștere

Primul pas spre înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții a fost făcut miercuri, când Monitorul Oficial a publicat decizia guvernului Grindeanu de creare...Citeste mai departe »

Victor Bratu

SOS forța de muncă / Învățământul profesional și tehnic: țările de la care România poate învăța meserie

Nevoia de asigurare a forței de muncă calificate cu ajutorul sistemului de învățământ profesional și tehnic este deja critică pentru economia românească. Lucrurile ar...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5250 lei
4.1556 lei
5.3254 lei

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română