Statul român a pierdut procesul intentat companiei italiene Enel la Curtea Internațională de arbitraj de la Paris și trebuie să plătească cheltuieli de judecată în valoare de 1,5 milioane de euro. România ceruse despăgubiri de aproape un miliard de euro.
Statul român, prin Societatea de Administrare a Participațiilor din Energie (SAPE), a acuzat ENEL de nerespectarea contractului de privatizare a filialei Electrica Muntenia Sud și ceruse despăgubiri de 834,2 milioane de euro și de 378,6 milioane de lei.
Informația a fost publicată miercuri inițial de Hotnews, care s-a bazat pe ”surse din domeniu”, și confirmată ulterior de Agerpres, din ”surse din sectorul energetic”.
Detalii ale deciziei Curții de Arbitraj
Sentința potrivit căreia statul a pierdut procesul intentat Enel a fost dată săptămâna trecută.
SAPE nu doar că nu mai încasează banii pe care Curtea de Conturi afirma, în 2013, că trebuie recuperați de la cele 3 companii care au cumpărat 5 filiale Electrica – în total 2 miliarde euro, dar este obligată de decizia Parisului să plătească cheltuieli de judecată în valoare de 1,5 milioane de euro.
„Din cele 24 de capete de cerere formulate în aprilie 2013, 17 au fost respinse, iar restul au fost fie prescrise, fie considerate de competența altor instanțe”, au mai spus sursele citate.
În esență, acuzația pe care statul român i-a adus-o Enel, constă în aceea că societatea și-ar fi făcut investițiile asumate prin contractul de privatizare tot cu banii societății privatizate.
La procesele cu celelalte companii:
- statul a pierdut procesul cu E.ON, căruia îi ceruse 33 milioane despăgubiri, și a fost obligat să plătească 2 milioane euro cheltuieli de judecată
- tehnic, statul a câștigat procesul cu CEZ- dintre cele 81 milioane euro cerute ca despăgubire Curtea de la Paris a stabilit daune de 5,7 milioane euro
Deciziile Parisului: Între determinarea cu care se apără România și credibilitatea Curții de Conturi
Statul a mai pierdut până acum în condiții similare, tot la Paris, procesul deschis împotriva E.ON și a câștigat în procesul cu CEZ cam 7% din daunele solicitate.
Toate litigiile au avut la bază concluzii ale unor controale post-privatizare efectuate de Curtea de Conturi, în urmă cu 4 ani.
(Citiți și: Curtea de Conturi: CEZ, EON și ENEL au de plătit 2 miliarde de euro pentru că nu și-au respectat angajamentele din contractele de privatizare)
„Statul român a demarat acest proces după ce un control al Curții de Conturi din perioada 2012-2013 a relevat faptul că investitorii nu și-au respectat contractele de privatizare. Însă cei de la Curtea de Conturi nu au venit cu dovezi concrete prin care să susțină rapoartele, astfel că statul a pierdut, rând pe rând, procesele cu companiile care au cumpărat filiale Electrica„, au explicat sursele Agerpres motivele pentru care România nu a avut succes la instanța de la Paris.
Alte efecte ale raportului Curții de Conturi
Potrivit raportului dat publicității în 2013, Curtea de Conturi mai afirma că preţul energiei electrice nu ar fi trebuit să crească dacă cele trei companii îşi respectau promisiunile asumate la privatizare.
Plecând de la această constatare, procurorii DNA au demarat o anchetă care a culminat cu reținerea vicepreședintelui ANRE Sorin Claudiu Dumbrăveanu, după ce procurorii au constatat că oficiali din comisiile de control şi recepţie ar fi primit mită pentru a accepta fără nicio verificare investiţiile parţiale făcute la Enel Munteania Sud.
(Citiți și: DNA / Oficiali ANRE ar fi primit mită pentru a accepta fără verificare investițiile pe care ENEL era obligată să le facă. ENEL: Am respectat contractele de privatizare)
Enel nu şi-ar fi respectat obligaţiile contractuale referitoare la investiţii asumate la cumpărarea distribuitorului Muntenia Sud, precizează referatul din 2014 al procurorilor DNA, care amintește şi raportul realizat pe acest subiect de Curtea de Conturi.
Potrivit referatului procurorilor, obligaţiile Enel nu ar fi fost respectate “cu acordul tacit al autorităților române din cadrul ANRE, investițiile parțiale raportate fiind acceptate, fără procedurile de verificare și control din partea reprezentanților ANRE, în schimbul unor sume de bani date cu titlu de mită persoanelor din comisiile de control și recepție”.
De remarcat: Principala acuzaţie adusă vicepreşedintelui Sorin Dumbrăveanu este că a luat mită de la unul dintre directorii Enel pentru a nu scădea brusc tarifele la energie electrică.
Astfel, în loc de o reducere cu 6%, ANRE a stabilit ca distribuitorii de energie să micşoreze cu doar 1,3% tarifele, pentru a regulariza facturile umflate ilegal în anul 2012, de către toţi distribuitorii.
(Citiți și: Toţi distribuitorii de energie electrică au umflat facturile în 2012 – consumatorii vor primi banii eșalonat)
Sorin Dumbrăveanu și directorul Enel Florin Gugu au fost reţinuţi de procurorii anticorupţie, dar instanţa TMB a refuzat mandatele de arestare preventivă cerute de DNA pe numele acestora. Procesul continuă.
Actorii procesului
În România, compania italiană Enel deține trei foste filiale ale Electrica de distribuție și furnizare a energiei electrice, în zona Muntenia Sud, inclusiv București, în Banat și în Dobrogea. Filiala Electrica Oltenia a fost cumpărată de cehii de la CEZ, iar cea din Moldova, de nemții de la E.ON.
SAPE este o societate aflată în portofoliul Departamentului pentru Energie, care a fost înființată în anul 2014 ca urmare a divizării parțiale a Electrica înainte de listarea la bursă.
SAPE gestionează pachetele minoritare de acțiuni deținute la companiile de distribuție și furnizare a energiei electrice care au fost privatizate, inclusiv litigiile cu investitorii care au preluat fostele filiale Electrica.
În acest litigiu au apărut suspiciuni că SAPE nu apără corect șansele statului român.
