Calitatea locului de muncă: Țara din UE în care munca nu te scoate din sărăcie

de Marin Pana | 17.7.2017 .

Dacă munceşti nu mai ai timp să faci bani” potrivit unei zicale româneşti tot mai populare, confirmată de datele publicate de Eurostat. Care ne plasează pe primul loc în UE la ponderea persoanelor angajate care se află în sărăcie potrivit criteriilor stabilite uniform pe plan internaţional.

Mai precis, ca definiţie tehnică, este vorba despre cei care, deşi lucrează, au un venit disponibil echivalent sub linia de sărăcie de 60% din valoarea mediană a venitului disponibil echivalent la nivel naţional (după luarea în considerare a transferurilor sociale).

Indicatorul constituie referinţa pentru statisticile europene pentru venit, incluziune socială şi condiţii de viaţă EU – SILC (potrivit abrevierii din limba engleză).

Clasamentul european în materie cu cele mai recente valori disponibile ( 2016 şi, pentru anumite state 2015, dar diferenţele nu sunt semnificative de la un an la altul) ale ponderii săracilor care lucrează (evident, cu forme legale şi înregistraţi potrivit reglementărilor în vigoare) arată după cum urmează:

Se poate oberva că valoarea de 21,5%, publicată de Eurostat pentru anul 2016, ne plasează în fruntea topului european al săracilor care lucrează. Top în care devansăm lejer trei state sudice, Grecia, Spania şi Italia ( interesantă combinaţie balcanico-latină, din perspectivă socio-culturală) precum şi două colege din blocul estic, Bulgaria ( colega noastră de val de integrare mai săracă are cu 65% mai puţin faţă de noi, totuşi !) şi Polonia ( economia cu care ne asemănăm cel mai mult, la 73% sub noi).

(Citiți și: ”PIAROM: Tabloul salariaților – economia lunecă spre domenii necompetitive. Dezechilibrele regionale care îngrijorează”)

Cert este că avem mult de lucrat până să ne ducem spre media europeană, situată la mai puţin de jumătate faţă de noi, chiar dacă nu vom ajunge niciodată la nivelul Cehiei sau Slovaciei. Însă mai spre Germania sau Franţa am putea să privim mai atent, fie şi pentru că experienţa ţărilor baltice, relativ apropiate ca nivel al PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare arată că se poate merge în acea direcţie.

Evoluţia în timp: Aderarea ne-a îndepărtat de Europa în ce privește valorizarea muncii

În ce priveşte evoluţia ratei angajaţilor săraci din România, se pot trage câteva concluzii şi surprinzătoare şi îngrijorătoare.

Oricum, în loc să ne apropiem de media europeană după aderarea din 2007, noi ne-am îndepărtat de ea, ceea ce a devalorizat munca şi desfăşurarea unei activităţi utile fiscalizate.

De la ”doar” 19% în anul 2007, valoarea a urcat anul trecut la 21,5% dintre angajaţi, în pofida măsurilor de creştere susţinută a salariului minim pe economie întreprinse în ultimul an. Culmea, valoarea maximă a sărăciei în muncă a fost atinsă în anul 2014. Exact anul în care am revenit cu PIB-ul la valoarea de referinţă din 2008, ceea ce confirmă pe spatele cui s-a făcut relansarea economiei.

Saltul brusc dintre 2010 şi 2011, din care se pare că nu ne mai putem reveni, a ţinut de acţiunea bizară privind tăierea salariilor (fără ajustarea pensiilor, ceea ce a generat un dezechilibru major, care ne penalizează investiţiile şi viitorul şi în ziua de azi), concomitent cu şi nu alternativ la creşterea fiscalităţii pe consum.

Modalitatea prin care s-a făcut ulterior reducerea cotelor de TVA şi majorarea salariilor nu a eliminat distorsiunea introdusă în 2010, darămite să inverseze trendul şi să ne ducă mai aproape de practica europeană.

Este şi motivul pentru care munca (în ţară) nu reprezintă un deziderat. Pur şi simplu, nu se constituie într-o minimă garanţie că te ajungi cu banii câştigaţi cinstit.

Publicat la data de 17.7.2017 .

Un raspuns

  1. Rasvan Roceanu
    24.7.2017, 6:03 pm

    Deci, pana la urma, e nevoie sa existe un salariu minim pe economie decis politic, care sa asigure un trai decent, sau “lasam piata”. adica patronatele, sa regleze singura problema asta atunci cand va gasi de cuviinta, daca va gasi de cuviinta?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română