Statistica neagră care impune stringența de la ANAF: Blocarea accesului companiilor controlate la contestații corecte

de Victor Bratu | 4.9.2016 .

gelu stefan diaconuO statistică macabră, intrată în posesia cursdeguvernare.ro arată necesitatea ca ANAF să rezolve, în cadrul reorganizării și schimbării de filosofie față de mediul de afaceri, chestiunea mecanismelor de contestații.

Rezolvarea problemei contestațiilor e stringentă din 2 motive :

  • * statul să poată conta pe sumele impuse de ANAF în mod corect și onest în urma controalelor – situație în care statul Nu se află acum.
  • *mediul de afaceri să aibă parte din partea statului – respectiv ANAF – de controale corecte și, mai ales, de mecanisme prin care să se poată apăra în fața abuzurilor acelor inspectori care s-au întors pe vremea Miliției și Securității.

Prezentăm mai jos – cu argumentul rece al cifrelor – o statistică pentru anii 2011 – 2015 din care rezultă cum au desființat managerii și inspectorii ANAF dreptul companiilor de-a contesta, printr-o ”inginerie juridico-financiară”, crescând în mod fals și prin abuz rata de colectare.

În rezumat, ANAF-ul din anii 2014-2015 a introdus ”cutuma” sesizării penale pentru a bloca accesul la instanțe al celor care contestă deciziile Fiscului. Odată cu blocarea acestui drept, au fost blocați și banii companiilor, până la rezolvarea caracterului penal al unor decizii care nu s-au dovedit penale. bani trecuți în păerformanțele ANAF și în legile bugetelor. 

În cele ce urmează, mecanismul, descris pentru cursdeguvernare.ro de surse din interiorul Agenției.

Mecanismul și statistica relevantă

În mod obișnuit, inspectorii ANAF sunt aproape exclusiv concentrați pe activitatea de control a companiilor, acțiuni care se finalizează, în majoritate covârșitoare, cu sancțiuni, decizii de impunere, popriri de conturi, penalități etc.

Cei care se simt nedreptățiți de deciziile emise de inspectorii de Fisc au la îndemână, în primă fază, soluția contestației, putând să apeleze la Direcția Generală Soluționare Contestații (DGSC) din cadrul ANAF.

Datele DGSC din ultimii 5 ani obținute de cursdeguvernare.ro arată că, la nivel național, ”vârful” de contestații a fost atins în 2011, când au fost depuse peste 21.000 de contestații la decizii luate de inspectori ai ANAF, suma generală în litigiu fiind de 7,4 miliarde lei.

Până în 2014, statistica generală a activității DGSC este, în linii mari, aceeași în fiecare an. Relevante sunt însă cifrele comparate ale anilor 2014 și 2015.

În 2014:

  • Sunt înregistrate 8.300 de contestații, suma totală în litigiu fiind puțin peste 8 miliarde lei.
  • 11% dintre contestații sunt admise și deciziile inspectorilor ANAF sunt desființate de DGSC- suma exactă asupra căreia DGSC recunoaște că Fiscul a cerut-o incorect este de 916,668 milioane de lei.
  • Un procent de 63% dintre contestații sunt respinse ca nefondate.

În 2015:

  • Sunt înregistrate 8.900 de contestații, suma totală în litigiu fiind de 11,15 miliarde lei.
  • 6% dintre contestații sunt admise, DGSC admițând astfel că Fiscul a greșit pentru 713,448 milioane de lei.
  • 40% dintre contestații sunt respinse de DGSC, ca nefondate

Paradoxul: de la 2014 la 2015 scad atât numărul de contestații admise, cât cel de contestații respinse, în condițiile în care numărul total de contestații a crescut. Cum? Printr-o inginerie care a strivit pur și simplu multe companii nevinovate.

Soluția miraculoasă de la ”Alte soluții”, a DGSC

Calculul: între 2011 și 2014, statistica activității Direcției de Soluționare a Contestațiilor din ANAF este în linii mari similară, în jur de 65% dintre contestații fiind fie respinse, fie acceptate (actele de control fiind desființate.

În 2015, procentul acestor soluții scade la 46% la nivel general. O mențiune: în cazul contribuabililor mari și mijlocii, acolo unde sumele în litigiu sunt mai mari de 5 milioane per contestație,  procentul de rezolvare imediată a contestației (admis/respins) este de numai 40%.

Diferența până la 100%  între contestațiile depuse și cele soluționate într-un fel sau altul este încadrată statistic la capitolul ”alte soluții”.

Între 2011 și 2014, sunt încadrate la ”alte soluții” în jur de 35% dintre contestații.

În 2015, la rubrica ”alte soluții” sunt încadrate 60% dintre contestațiile care au ca obiect peste 6 miliarde lei.

Sursele cursdeguvernare.ro au explicat că mențiunea ”alte soluții” este tradusă astfel:

sesizări penale la adresa companiilor care depun contestații. Această acțiune a avut rolul de a bloca accesul firmelor la instanțele civile pentru recuperarea sumelor aflate în litigiu între Fisc și companii.

Până la rezolvarea (greoaie) dosarelor penale, Fiscul poate trece liniștit la capitolul realizări sumele impuse companiilor în 2015, de multe ori abuziv.

Situația exactă a modului de rezolvare în instanțe a litigiilor  între ANAF și companii este neclară.

Din datele marilor case de avocatură – care, e drept, își selectează cu atenție clienții – rata de succes a acestora în procesele intentate Fiscului se apropie de 90%.

Tocmai din această cauză, Ministerul Finanțelor și ANAF caută în aceste săptămâni, împreună cu reprezentanți ai mediului de afaceri, soluții care să simplifice și să clarifice legislația și procedura de control pentru a reduce cât mai mult maniera abuzivă de control a unor inspectori.

Stringența rezolvării problemei

Rezolvarea chestiunii contestațiilor și a dreptului companiilor de-a se apăra fără să fie blocați de plângeri penale pentru care nu va răspunde apoi nimeni are o accentuată tușă de urgență :

Peste câteva luni, guvernarea va recăpăta caracter politic explicit, foncțiile de la ANAF – atât cele de la centru cât și cele din teritoriu – vor reintra la reîmpărțirea politică, iar instituția se va reîntorce, în mod cvasi-oficial, ca instrument de presiune în mâna decidenților politici.

Or cazurile din economia reală arată destule cazuri de folosire a instituției în mod selectiv, atunci când politicienii își arogă dreptul de-a arbitra în mediul de afaceri, fie în mod abuziv, atunci când miniștrii de finanțe sau șefii ANAF trebuie să strângă cu orice (orice) preț bani la bugetele secăruite de măsurile anului electoral.

Publicat la data de 4.9.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Politicienii de la breloc / Premierul Tudose lansează programul ”prima umbrelă politică”: Mohammad Murad, primul beneficiar

Preşedintele Federaţiei Patronale din Turism, Mohammad Murad, a anunțat marți că nu este de acord cu controalele din ultima perioadă ale comisarilor de la...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Concluziile dure ale BM pe reformarea ANAF: Cronica unui eșec atent supravegheat de la vârful Fiscului

Președintele ANAF Bogdan Stan (foto) a lansat marți, prin intermediul Agerpres, o serie de avertismente cu privire la situația incertă a programului de modernizare...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Prioritate de grad zero: Premierul Tudose și-a luat Delta Dunării din prima ședință de guvern

Premierul Mihai Tudose a mutat Delta Dunării din subordinea Ministerului Mediului în subordinea Secretariatului General al Guvernului. Transferul de autoritate asupra Deltei a fost...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Partidul majorează, Universitățile finanțează. Majorarea salariilor profesorilor se va face fie prin tăieri de la Cercetare, fie prin creșterea taxelor studenților

Surpriză negativă pentru Universități, cărora li s-a promis creșterea salariilor cadrelor universitare: Guvernul Sorin Grindeanu a mărit salariile, începând de la 1 ianuarie 2017,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Informatizarea Asigurărilor de Sănătate: Cine ar avea interesul ca sistemul cardului să funcționeze prost și de ce se evită tranșarea problemei

Societatea Națională de Medicina Familiei a transmis recent Avocatului Poporului un memoriu în care atrage atenția asupra disfuncționalităților identificate în funcționarea elementelor Platformei Informatice...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română