Starea Uniunii 2016 / Europa la răscruce: Noile direcții ale UE, în discursul lui Jean Claude Junker. De la dublarea planului de investiții, la armată comună, ”corp de solidaritate” în caz de crize și internet 5G. Ce s-a ales din marile planuri anunțate în 2015

de Victor Bratu | 14.9.2016 .

junckerPreședintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a admis, în discursul privind ”Starea Uniunii”, rostit miercuri la Strasbourg, că  Uniunea Europeana se află într-o criză existențială.

“Domeniile în care lucrăm solidar sunt prea puține”, iar acest lucru trebuie schimbat, a afirmat Juncker, care a avertizat: “Cetățenii Europei nu mai pot fi duși de nas. Urmatoarele 12 luni vor fi hotărâtoare în depășirea sciziunii dintre Est și Vest, care s-a prefigurat în ultimele luni. Trebuie să demonstrăm că suntem o forță care poate deveni una de talie mondială”.

În ceea ce priveste Brexit, Juncker nu îl asimilează unui proces de disoluție: “Respectăm și regretăm în același timp decizia britanică. Însă UE nu este în pericol” din cauza Brexit.

Discursul integral al lui Jean Claude Junker poate fi descărcat AICI-LINK

Principalele mesaje și marile proiecte, în cele ce urmează:

Cooperare diplomatică, militară și umanitară – pentru a configura o poziție comună

În discursul rostit în fața europarlamentarilor adunați la Strabourg, Jean Claude Junker a afirmat că ”puterea discretă” (soft power- orig.) ”nu mai este suficientă într-o lume care este din ce în ce mai periculoasă”. El a cerut miniștrilor de Externe ai statelor UE ”să adune laolaltă forțele diplomatice naționale” pentru a da greutate pozițiilor comune europene în cadrul negocierilor internaționale.

Blocul comunitar, a mai afirmat Junker, ”ar trebui să colaboreze la constituirea unei forțe militare comune”, inclusiv prin constituirea unui fond european de cercetare în domeniul apărării, care să finanțeze proiecte pan-europene de dezvoltare a echipamentelor militare.

Acest tip de integrare militară, a precizat președintele Junker, ”nu reprezintă mai puțină solidaritate transatlantică”.

Junker a mai transmis speranța că Slovacia, care deține în prezent președinția rotativă a UE- va reuși să elimine divergențele statelor membre în chestiunea migrației și a repetat apelul la ”împărțire echitabilă” a migranților sosiți în Europa.

Președintele Junker a anunțat, în premieră, iminenta constituire a unui ”corp al solidarității”, constituit din tineri voluntari gata să acționeze în caz de criză, precum valuri de migrație sau dezastre naturale. Acest corp, potrivit viziunii oferite miercuri, ar urma să fie compus din 100.000 de persoane până în 2020.

Planul de investiții se dublează

Jean Claude Junker consideră că proiectul de frunte al UE, Planul de Investiții lansat la final de 2014, a funcționat ”mai bine decât s-a așteptat oricine”, drept care decizia este aceea de a-l dubla din punct de vedere financiar: schema de ajutor urcă până la 630 miliarde euro, până în 2022.

Junker a mai afirmat că acest plan va depăși granițele Europei, un proiect similar urmând să fie lansat cu scopul stimulării investițiilor în Africa.

Internet 5G

Jean Claude Juncker a continuat discursul cu un apel la respectarea vieții private în Europa și la întărirea instrumentelor de comerț exterior europene.

A fost anunțat și un plan de reformă a reglementărilor europene în materie de comunicații și a propus acoperire totală cu Internet a întregului continent, la viteze 5G, până în 2025.

Acest plan, a precizat Junker, va creea un număr de 2 milioane de noi locuri de muncă în interiorul UE.

Nu Brexiul e riscul Europei, ci naționalismul

În discursul anual privind Starea Uniunii, JeanClaude Juncker a afirmat că Brexit-ul nu pune în pericol UE, dar populismul galopant riscă să ducă Europa pe calea naționalismului.

UE respectă și regretă decizia Marii Britanii de a părăsi blocul comunitar, Uniunea nu este în pericol din cauza Brexitului, aspus președintele Comisiei Europene. “Am fi fericiți dacă cererea privind Brexit va fi făcută cât mai curând pentru a face pașii necesari, în așa fel încât relațiile cu Marea Britanie să poată lua o nouă formă”, a precizat Juncke.

Pericolul pentru Europa vine din altă parte, a mai spus președintele CE, care a declarat că Uniunea duce o “luptă de supraviețuire” împotriva naționalismului.

În context, el s-a referit la polonezul ucis în Essex pentru a arăta ce se întâmplă când Europa nu este unită.

Prea puțină Uniune

Discursul președintelui a debutat cu reluarea unui pasaj conținut în precedentul discurs: UE încă ”nu are destulă unitate”.

Junker a precizat că ”nu este în intenția Comisiei să distrugă statele-națiune”, dar a atenționat că UE nu poate una ”incoloră”.

”Nu vrem să distrugem nimic, nu vrem să subminăm nimic, vrem doar să construim”, a precizat Junker.

Ce reprezintă discursul ”Starea Uniunii”

Discursul, primul cu acest titlu rostit în 2010, se inspiră din practica americană, acolo unde președintele Statelor Unite susține anual în fața Congresului un discurs similar.

Discursul reprezintă ocazia Președintelui Comisiei de a anunța obiectivele politice imediate ale Executivului european.

Discursul de anul trecut al lui Jean Claude Junker a conținut aproximativ 10.000 de cuvinte și a durat mult peste o oră- discursul s-a referit în majoritate la situația Greciei și la reacția Europei la criza migrației.

Cel mai important proiecte anunțat în 2015: planul de relocare a 120.000 de azilanți.

Ce s-a ales de propunerile conținute în discursul din 2015

În urmă cu un an, Jean Claude Junker, aflat în septembrie 2015 la primul său discurs privind ”Starea Uniunii”, transmitea parlamentarilor europeni că nu ne așteaptă ”vremuri normale”. Și a avut dreptate.

Europa a asistat în ultimul an la aprigi dispute politice legate de modul în care trebuie rezolvată criza mihgrației, a suportat atacuri teroriste și a privit cum britanicii decid să părăsească Uniunea. Toate aceste evenimente au construit premisele discursului de miercuri, în care ”firul roșu” poate fi descris pe scurt: unitate, solidaritate, realism.

În urmă cu un an, discursul lui Junker, rostit la săptămâni după ce Europa a evitat la limită dezastrul Greciei, a fost unul emoțional-sentimental, care a conținut, la fel ca cel de anul acesta, apeluri la acțiune și promisiuni politice.

Cum s-au concretizat acestea:

O viziune contrazisă de realități

Viziunea generală a discursului din 2015 a fost sintetizată în aserțiunea: ”Avem nevoie de mai multă Europă în interiorul Uniunii. Și avem nevoie de mai multă unitate în interiorul Uniunii”.

Realitatea este: Marea Britanie a votat să iasă din Uniune, ceea ce fundamental înseamnă că, față de anul trecut, astăzi în UE există mai puțină unitate și mai puțină Europă.

Decizia britanică a condus la formarea rapidă a unui ”bulgăre de zăpadă”: Donald Tusk, președinte al Consiliului European, insistă ca UE să ”facă mai puțin, însă mai bine”, Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene, insistă pe agenda unor ”mai bune reglementări”. Extrema dreaptă franceză cere organizarea unui referendum similar celui organizat de Marea Britanie. Sudul Europei se organizează pentru acțiuni comune, la fel ca Grupul Vișegrad.

Iar toate acestea înseamnă mai puțină Uniune.

Ce a învățat Europa din criza migrației

Aflată la apogeu la momentul septembrie 2015, criza migrației a fus la grea încercare unitatea Europei. Iar acordul semnat cu Turcia în 2016 a consitituit o modificare radicală a politicii ”ușilor deschise” promovate insistent de tandemul Junker-Merkel.

În 2015, Jean Claude Junker pleda pentru relocarea refugiaților în întreaga Europă, plan care a eșuat. A reușit în schimb planul de securizare a rutelor de trafic din centrul Mediteranei, Italia fiind eliberată de presiunea valurilor migratoare. UE nu a reușit și securizarea Greciei, care s-a petrecut abia după acordul cu Ankara.

Tot în 2015, Junker cerea ”deplina funcționalitate a sistemului european de pază a frontierelor”, idee agreeată de liderii europeni, dar funcționalitatea deplină a sistemului va fi atinsă, cel mai devreme, în decembrie 2016.

”Avem nevoie de mai multă Europă în politica comună a azilului. Avem nevoie de mai multă Uniune în ceea ce privește politicile pe refugiați”. Cifrele spun totul: astăzi, aproximativ 9.000 de migranți au fost relocați din statele gazdă- Grecia și Italia- în restul Europei.

Economie

În ciuda diferențelor internre, Europa poate să fie ”de departe cel mai stabil și mai prosper continent de pe glob”, spunea Jean Claude Junker. În ceea ce privește stabilitatea, Junker a avut parțial dreptate- rata inflației este 0, creșterea economică medie este de 2%, șomajul variază în jurul a 10%. Cel mai prosper continent nu este- PIB pe cap de locuitor este mai mic decât cel înregistrat pe continentul nord-american.

Politica externă, plusuri și minusuri

Discursul din 2015 a conținut mesajul: ”politica noastră externă trebuie să devină mai hotărâtă”. În materie, UE a contribuit activ la acordul care a readus Iranul în interiorul economiei mondiale. Jean Claude Junker însuși s-a deplasat în Rusia, în încercarea de a găsi puncte comune cu Vladimir Putin. Vizita nu a produs nicio consecință în Ucraina și nici nu a fost unanim apreciată de liderii europeni.

Junker a mai promis că un fond de urgență destinat Africii, de 1,8 miliarde euro, va fi constituit de Comisie. Banii erau alocați din bugetul Uniunii, statele membre urmând să contibuie fiecare cu o sumă totală egală cu cea alocată de Comisie. În realitate, contribuțiile naționale au fost de 82 milioane euro, doar Olaqnda, Italia, Belgia și Danemarca cotizând cu mai mult de 5 milioane euro.

Acordul climatic- paharul pe jumătate plin

În 2015, Jean Claude Junker a cerut adoptarea unui acord de mediu, lucru bifat cu succes în cadrul unei ample ceremonii organizate la Paris. Problema este că acordul înregistrează întârzieri notabile în ceea ce privește ratificarea de către semnatari, mulți din UE.

Publicat la data de 14.9.2016 .

4 comentarii

  1. Adi
    15.9.2016, 8:32 am

    Nu la asta ar trebui sa ne uitam. Ci la cat de reticenti sunt populistii de la noi sa descentralizeze statul.

    https://fanaca.wordpress.com/2016/09/13/daca-toata-lumea-o-duce-bine-cum-se-face-ca-eu-nu/

  2. Elena C
    15.9.2016, 9:45 am

    Multumim pentru articol! NU imi cer scuze ca sunt nationalista. Ii inteleg si ii respect pe nationalisti. Se pare ca problema suntem tot noi, cetatenii, si, drept urmare, se vor forma noi fonduri si noi elemente de buget pe teme militare (unitare, fara ca noi sa avem dreptul sa spunem “Ajunge!”). Urmeaza cip-ul si sa ne reseteze pe toti. Dupa reset, ei decid cine mai ramane pe aici.

  3. Caliman Eugen - consultant dezvoltare economica
    15.9.2016, 2:38 pm

    Stimata,
    Elena C.
    1.Desi pare paradoxal, salvarea Uniunii poate veni numai din partea nationalismului, inteles ca efort national pentru dezvoltare economica si industriala, pentru ajungerea din urma a tarilor dezvoltate, pe care inapoierea generala ne impinge sa le denigram ori respingem.
    Ceeace este considerat indeobste nationalism, adica refuzul apartenentei la blocul UE, vopsirea bancilor din parcuri in “rosu, galben si albastru”, tipetele de mindrie ca sintem romani, acuzele ca am devenit “colonie economica” etc. sint surogatele ieftine ale nationalismului verbal, gratuit.
    Ele apar si apartin unor lideri, partide sau comunitati locale incapabile de a intelege ca nationalismul are ca proiect fundamental progresul economic, democratic si social al Romaniei in intregul sau, ca populatie si etnii.
    Incapabile de a uni natiunea in aceasta directie, formatiuni politice sau organizationale practica un nationalism politic sec, gol de cel economic aratat, format din exclusivism national (rominesc, secuiesc, maghiar,etc.), religios sau de alta natura.Unde este PROIECTUL DE REINDUSTRIALIZARE al Partidului Romania Unita?Unde poate duce un nationalism politic si religios, in lipsa celui constructiv economic aratat, decit la continuitatea izolarii economice si esecului national in “toate cele”?
    Tocmai pentru ca UE este uniunea unor state nationale, ca Germania sau Franta, etc. , ele pot sa-si asigure pe baza PROPRIILOR PROIECTE DE DEZVOLTARE, numai propria dezvoltare economica si sociala, lipsindu-le instrumentele care sa asigure si industrializarea Romaniei.Ce proiecte economice pot sa ne faca ele, daca pe noi nu ne intereseaza la nivel guvernamental acestea, nici cind sint oferite gata finalizate si operationale?
    Nevoia de dezvoltare economica si industriala a tarii impune constructia sau asumarea “proiectului de tara” care sa asigure aparitia masiva de intreprinderi industriale si agricole, cu locuri de munca pentru cele 4 milioane de romani migrati economic si stoparea acestui flagel.
    In locul lui avem strategii academice, prezidentiale, universitare, organizationale ale AmCham, A.O.A.R., ale Consiliului Investitorilor, etc. de tara, pe domenii si sisteme bugetare, ca surogate ale proiectului de tara, care asigura “nationalismului romanesc” continuitatea saraciei si depopularii – in loc de egalitate economica si de sanse cu tarile dezvoltate.
    2.In consecinta, nu se pune problema scuzelor pentru cei ce se considera nationalisti adevarati, ci numai aceea de a fi (sau deveni) nationalisti INTEGRALI:politic, economic si social.
    Ue este un loc bun pentru afaceri sau excursii, dar locul in care ne simtim bine si “acasa” este si va ramine Romania.Nationalistii ADEVARATI trebuie sa o aduca economic si social la nivelul Vestic, prin proiectul de tara, a carui obiectiv este “reconstructia economica si industriala”.Acest proiect exista si a depasit de mult faza masurilor punctuale economice sau institutionale, cit si strategiile teoretice, care cuprind ce trebuie facut dar fara obiective concrete cu modul si instrumentele necesare declansarii unui proces rapid de dezvoltare economica.

  4. Protonic
    16.9.2016, 9:16 am

    Rezolvarea este simpla si la mai la indemana decat se crede.

    Noi trebuie sa fim atat nationalisti cat si in acelasi timp mandri ca suntem europeni.

    O armata europeana ar crea siguranta pe care sincer sa fim numai armata noastra singura contra sa zicem de ex. Rusia nu ar face fata

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Nominalizații oficial pentru ministerele remaniate. Unde au ajuns remaniații

La Ministerul Transporturilor va fi propus Felix Stroe, la Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice – Paul Stănescu și la Ministerul Fondurilor Europene – Marius...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Premierul a trecut prin CEx demisiile ministrilor Shhaideh, Plumb și Cuc. Urmează CEx-ul pentru înlocuitori

Şedinţa Comitetului Executiv al PSD s-a încheiat după aproape şase ore, cu o jumătate de victorie a premierului Mihai Tudose: miniştrii Sevil Shhaideh, Rovana...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Documente / ANAF modifică criteriile de evaluare în procedura de acordare a codului de TVA

După retragerea criteriului privind ”intenția și capacitatea” de a derula afaceri și la presiunile mediului de afaceri, ANAF a publicat joi seara proiectul unui...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia Buget-Finanțe din Senat desființează măsuri fiscale majore ale Guvernului

Comisia de buget din Senat a decis, marţi, modificarea radicală a unor decizii fiscale importante luate, cu aprobarea liderilor coaliției de guvernare, de către...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Germania: s-au terminat alegerile, începe marșul spre o nouă UE. Merkel – al 4-lea mandat de cancelar

Creștin – democrații (CDU) au câștigat alegerile legislative din Germania, Angela Markel a obținut al patrulea mandat de cancelar, iar Alternativa pentru Germania (AfD) a...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română