Starea Uniunii 2016 / Europa la răscruce: Noile direcții ale UE, în discursul lui Jean Claude Junker. De la dublarea planului de investiții, la armată comună, ”corp de solidaritate” în caz de crize și internet 5G. Ce s-a ales din marile planuri anunțate în 2015

de Victor Bratu | 14.9.2016 .

junckerPreședintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a admis, în discursul privind ”Starea Uniunii”, rostit miercuri la Strasbourg, că  Uniunea Europeana se află într-o criză existențială.

“Domeniile în care lucrăm solidar sunt prea puține”, iar acest lucru trebuie schimbat, a afirmat Juncker, care a avertizat: “Cetățenii Europei nu mai pot fi duși de nas. Urmatoarele 12 luni vor fi hotărâtoare în depășirea sciziunii dintre Est și Vest, care s-a prefigurat în ultimele luni. Trebuie să demonstrăm că suntem o forță care poate deveni una de talie mondială”.

În ceea ce priveste Brexit, Juncker nu îl asimilează unui proces de disoluție: “Respectăm și regretăm în același timp decizia britanică. Însă UE nu este în pericol” din cauza Brexit.

Discursul integral al lui Jean Claude Junker poate fi descărcat AICI-LINK

Principalele mesaje și marile proiecte, în cele ce urmează:

Cooperare diplomatică, militară și umanitară – pentru a configura o poziție comună

În discursul rostit în fața europarlamentarilor adunați la Strabourg, Jean Claude Junker a afirmat că ”puterea discretă” (soft power- orig.) ”nu mai este suficientă într-o lume care este din ce în ce mai periculoasă”. El a cerut miniștrilor de Externe ai statelor UE ”să adune laolaltă forțele diplomatice naționale” pentru a da greutate pozițiilor comune europene în cadrul negocierilor internaționale.

Blocul comunitar, a mai afirmat Junker, ”ar trebui să colaboreze la constituirea unei forțe militare comune”, inclusiv prin constituirea unui fond european de cercetare în domeniul apărării, care să finanțeze proiecte pan-europene de dezvoltare a echipamentelor militare.

Acest tip de integrare militară, a precizat președintele Junker, ”nu reprezintă mai puțină solidaritate transatlantică”.

Junker a mai transmis speranța că Slovacia, care deține în prezent președinția rotativă a UE- va reuși să elimine divergențele statelor membre în chestiunea migrației și a repetat apelul la ”împărțire echitabilă” a migranților sosiți în Europa.

Președintele Junker a anunțat, în premieră, iminenta constituire a unui ”corp al solidarității”, constituit din tineri voluntari gata să acționeze în caz de criză, precum valuri de migrație sau dezastre naturale. Acest corp, potrivit viziunii oferite miercuri, ar urma să fie compus din 100.000 de persoane până în 2020.

Planul de investiții se dublează

Jean Claude Junker consideră că proiectul de frunte al UE, Planul de Investiții lansat la final de 2014, a funcționat ”mai bine decât s-a așteptat oricine”, drept care decizia este aceea de a-l dubla din punct de vedere financiar: schema de ajutor urcă până la 630 miliarde euro, până în 2022.

Junker a mai afirmat că acest plan va depăși granițele Europei, un proiect similar urmând să fie lansat cu scopul stimulării investițiilor în Africa.

Internet 5G

Jean Claude Juncker a continuat discursul cu un apel la respectarea vieții private în Europa și la întărirea instrumentelor de comerț exterior europene.

A fost anunțat și un plan de reformă a reglementărilor europene în materie de comunicații și a propus acoperire totală cu Internet a întregului continent, la viteze 5G, până în 2025.

Acest plan, a precizat Junker, va creea un număr de 2 milioane de noi locuri de muncă în interiorul UE.

Nu Brexiul e riscul Europei, ci naționalismul

În discursul anual privind Starea Uniunii, JeanClaude Juncker a afirmat că Brexit-ul nu pune în pericol UE, dar populismul galopant riscă să ducă Europa pe calea naționalismului.

UE respectă și regretă decizia Marii Britanii de a părăsi blocul comunitar, Uniunea nu este în pericol din cauza Brexitului, aspus președintele Comisiei Europene. “Am fi fericiți dacă cererea privind Brexit va fi făcută cât mai curând pentru a face pașii necesari, în așa fel încât relațiile cu Marea Britanie să poată lua o nouă formă”, a precizat Juncke.

Pericolul pentru Europa vine din altă parte, a mai spus președintele CE, care a declarat că Uniunea duce o “luptă de supraviețuire” împotriva naționalismului.

În context, el s-a referit la polonezul ucis în Essex pentru a arăta ce se întâmplă când Europa nu este unită.

Prea puțină Uniune

Discursul președintelui a debutat cu reluarea unui pasaj conținut în precedentul discurs: UE încă ”nu are destulă unitate”.

Junker a precizat că ”nu este în intenția Comisiei să distrugă statele-națiune”, dar a atenționat că UE nu poate una ”incoloră”.

”Nu vrem să distrugem nimic, nu vrem să subminăm nimic, vrem doar să construim”, a precizat Junker.

Ce reprezintă discursul ”Starea Uniunii”

Discursul, primul cu acest titlu rostit în 2010, se inspiră din practica americană, acolo unde președintele Statelor Unite susține anual în fața Congresului un discurs similar.

Discursul reprezintă ocazia Președintelui Comisiei de a anunța obiectivele politice imediate ale Executivului european.

Discursul de anul trecut al lui Jean Claude Junker a conținut aproximativ 10.000 de cuvinte și a durat mult peste o oră- discursul s-a referit în majoritate la situația Greciei și la reacția Europei la criza migrației.

Cel mai important proiecte anunțat în 2015: planul de relocare a 120.000 de azilanți.

Ce s-a ales de propunerile conținute în discursul din 2015

În urmă cu un an, Jean Claude Junker, aflat în septembrie 2015 la primul său discurs privind ”Starea Uniunii”, transmitea parlamentarilor europeni că nu ne așteaptă ”vremuri normale”. Și a avut dreptate.

Europa a asistat în ultimul an la aprigi dispute politice legate de modul în care trebuie rezolvată criza mihgrației, a suportat atacuri teroriste și a privit cum britanicii decid să părăsească Uniunea. Toate aceste evenimente au construit premisele discursului de miercuri, în care ”firul roșu” poate fi descris pe scurt: unitate, solidaritate, realism.

În urmă cu un an, discursul lui Junker, rostit la săptămâni după ce Europa a evitat la limită dezastrul Greciei, a fost unul emoțional-sentimental, care a conținut, la fel ca cel de anul acesta, apeluri la acțiune și promisiuni politice.

Cum s-au concretizat acestea:

O viziune contrazisă de realități

Viziunea generală a discursului din 2015 a fost sintetizată în aserțiunea: ”Avem nevoie de mai multă Europă în interiorul Uniunii. Și avem nevoie de mai multă unitate în interiorul Uniunii”.

Realitatea este: Marea Britanie a votat să iasă din Uniune, ceea ce fundamental înseamnă că, față de anul trecut, astăzi în UE există mai puțină unitate și mai puțină Europă.

Decizia britanică a condus la formarea rapidă a unui ”bulgăre de zăpadă”: Donald Tusk, președinte al Consiliului European, insistă ca UE să ”facă mai puțin, însă mai bine”, Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene, insistă pe agenda unor ”mai bune reglementări”. Extrema dreaptă franceză cere organizarea unui referendum similar celui organizat de Marea Britanie. Sudul Europei se organizează pentru acțiuni comune, la fel ca Grupul Vișegrad.

Iar toate acestea înseamnă mai puțină Uniune.

Ce a învățat Europa din criza migrației

Aflată la apogeu la momentul septembrie 2015, criza migrației a fus la grea încercare unitatea Europei. Iar acordul semnat cu Turcia în 2016 a consitituit o modificare radicală a politicii ”ușilor deschise” promovate insistent de tandemul Junker-Merkel.

În 2015, Jean Claude Junker pleda pentru relocarea refugiaților în întreaga Europă, plan care a eșuat. A reușit în schimb planul de securizare a rutelor de trafic din centrul Mediteranei, Italia fiind eliberată de presiunea valurilor migratoare. UE nu a reușit și securizarea Greciei, care s-a petrecut abia după acordul cu Ankara.

Tot în 2015, Junker cerea ”deplina funcționalitate a sistemului european de pază a frontierelor”, idee agreeată de liderii europeni, dar funcționalitatea deplină a sistemului va fi atinsă, cel mai devreme, în decembrie 2016.

”Avem nevoie de mai multă Europă în politica comună a azilului. Avem nevoie de mai multă Uniune în ceea ce privește politicile pe refugiați”. Cifrele spun totul: astăzi, aproximativ 9.000 de migranți au fost relocați din statele gazdă- Grecia și Italia- în restul Europei.

Economie

În ciuda diferențelor internre, Europa poate să fie ”de departe cel mai stabil și mai prosper continent de pe glob”, spunea Jean Claude Junker. În ceea ce privește stabilitatea, Junker a avut parțial dreptate- rata inflației este 0, creșterea economică medie este de 2%, șomajul variază în jurul a 10%. Cel mai prosper continent nu este- PIB pe cap de locuitor este mai mic decât cel înregistrat pe continentul nord-american.

Politica externă, plusuri și minusuri

Discursul din 2015 a conținut mesajul: ”politica noastră externă trebuie să devină mai hotărâtă”. În materie, UE a contribuit activ la acordul care a readus Iranul în interiorul economiei mondiale. Jean Claude Junker însuși s-a deplasat în Rusia, în încercarea de a găsi puncte comune cu Vladimir Putin. Vizita nu a produs nicio consecință în Ucraina și nici nu a fost unanim apreciată de liderii europeni.

Junker a mai promis că un fond de urgență destinat Africii, de 1,8 miliarde euro, va fi constituit de Comisie. Banii erau alocați din bugetul Uniunii, statele membre urmând să contibuie fiecare cu o sumă totală egală cu cea alocată de Comisie. În realitate, contribuțiile naționale au fost de 82 milioane euro, doar Olaqnda, Italia, Belgia și Danemarca cotizând cu mai mult de 5 milioane euro.

Acordul climatic- paharul pe jumătate plin

În 2015, Jean Claude Junker a cerut adoptarea unui acord de mediu, lucru bifat cu succes în cadrul unei ample ceremonii organizate la Paris. Problema este că acordul înregistrează întârzieri notabile în ceea ce privește ratificarea de către semnatari, mulți din UE.

Publicat la data de 14.9.2016 .

4 comentarii

  1. Adi
    15.9.2016, 8:32 am

    Nu la asta ar trebui sa ne uitam. Ci la cat de reticenti sunt populistii de la noi sa descentralizeze statul.

    https://fanaca.wordpress.com/2016/09/13/daca-toata-lumea-o-duce-bine-cum-se-face-ca-eu-nu/

  2. Elena C
    15.9.2016, 9:45 am

    Multumim pentru articol! NU imi cer scuze ca sunt nationalista. Ii inteleg si ii respect pe nationalisti. Se pare ca problema suntem tot noi, cetatenii, si, drept urmare, se vor forma noi fonduri si noi elemente de buget pe teme militare (unitare, fara ca noi sa avem dreptul sa spunem “Ajunge!”). Urmeaza cip-ul si sa ne reseteze pe toti. Dupa reset, ei decid cine mai ramane pe aici.

  3. Caliman Eugen - consultant dezvoltare economica
    15.9.2016, 2:38 pm

    Stimata,
    Elena C.
    1.Desi pare paradoxal, salvarea Uniunii poate veni numai din partea nationalismului, inteles ca efort national pentru dezvoltare economica si industriala, pentru ajungerea din urma a tarilor dezvoltate, pe care inapoierea generala ne impinge sa le denigram ori respingem.
    Ceeace este considerat indeobste nationalism, adica refuzul apartenentei la blocul UE, vopsirea bancilor din parcuri in “rosu, galben si albastru”, tipetele de mindrie ca sintem romani, acuzele ca am devenit “colonie economica” etc. sint surogatele ieftine ale nationalismului verbal, gratuit.
    Ele apar si apartin unor lideri, partide sau comunitati locale incapabile de a intelege ca nationalismul are ca proiect fundamental progresul economic, democratic si social al Romaniei in intregul sau, ca populatie si etnii.
    Incapabile de a uni natiunea in aceasta directie, formatiuni politice sau organizationale practica un nationalism politic sec, gol de cel economic aratat, format din exclusivism national (rominesc, secuiesc, maghiar,etc.), religios sau de alta natura.Unde este PROIECTUL DE REINDUSTRIALIZARE al Partidului Romania Unita?Unde poate duce un nationalism politic si religios, in lipsa celui constructiv economic aratat, decit la continuitatea izolarii economice si esecului national in “toate cele”?
    Tocmai pentru ca UE este uniunea unor state nationale, ca Germania sau Franta, etc. , ele pot sa-si asigure pe baza PROPRIILOR PROIECTE DE DEZVOLTARE, numai propria dezvoltare economica si sociala, lipsindu-le instrumentele care sa asigure si industrializarea Romaniei.Ce proiecte economice pot sa ne faca ele, daca pe noi nu ne intereseaza la nivel guvernamental acestea, nici cind sint oferite gata finalizate si operationale?
    Nevoia de dezvoltare economica si industriala a tarii impune constructia sau asumarea “proiectului de tara” care sa asigure aparitia masiva de intreprinderi industriale si agricole, cu locuri de munca pentru cele 4 milioane de romani migrati economic si stoparea acestui flagel.
    In locul lui avem strategii academice, prezidentiale, universitare, organizationale ale AmCham, A.O.A.R., ale Consiliului Investitorilor, etc. de tara, pe domenii si sisteme bugetare, ca surogate ale proiectului de tara, care asigura “nationalismului romanesc” continuitatea saraciei si depopularii – in loc de egalitate economica si de sanse cu tarile dezvoltate.
    2.In consecinta, nu se pune problema scuzelor pentru cei ce se considera nationalisti adevarati, ci numai aceea de a fi (sau deveni) nationalisti INTEGRALI:politic, economic si social.
    Ue este un loc bun pentru afaceri sau excursii, dar locul in care ne simtim bine si “acasa” este si va ramine Romania.Nationalistii ADEVARATI trebuie sa o aduca economic si social la nivelul Vestic, prin proiectul de tara, a carui obiectiv este “reconstructia economica si industriala”.Acest proiect exista si a depasit de mult faza masurilor punctuale economice sau institutionale, cit si strategiile teoretice, care cuprind ce trebuie facut dar fara obiective concrete cu modul si instrumentele necesare declansarii unui proces rapid de dezvoltare economica.

  4. Protonic
    16.9.2016, 9:16 am

    Rezolvarea este simpla si la mai la indemana decat se crede.

    Noi trebuie sa fim atat nationalisti cat si in acelasi timp mandri ca suntem europeni.

    O armata europeana ar crea siguranta pe care sincer sa fim numai armata noastra singura contra sa zicem de ex. Rusia nu ar face fata

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Razvan Diaconu

Război civil între gradați: Prim-adjunctul SRI, suspendat din funcție. O comisie internă verifică eventuale abateri de la deontolgie

Serviciul Român de Informații a dat publicității, joi, un comunicat în care anunță ”punerea la dispoziția Directorului SRI” ageneral-locotenentului Florian Coldea. Potrivit comunicatului, Directorul...Citeste mai departe »

Victor Bratu

A fost lansată scuza oficială pentru tăierile de la investiții: Dragnea îi impută lui Cioloș 10 miliarde, exact impactul măsurilor decise vineri de guvern

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat duminică seară la România TV că ”este foarte posibil” ca luni să iniţieze o comisie parlamentară de anchetă...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Măsuri fiscale de mare impact luate de guvernul Grindeanu. Capcana eliminării plafonului maxim la CAS și CASS

Ordonanţa de Urgenţă prin care Guvernul Grindeanu va crește o serie de venituri ale bugetarilor (salarii în administrație, cultură) va avea un impact bugetar...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

So it begins / Avocatul Poporului atacă la CCR legea care interzice infractorilor să conducă România. ”Indignare” la Președinție: se deschide poarta spre decizie condamnaților penal

Avocatul Poporului a sesizat joi CCR privind neconstituţionalitatea art. 2 din legea 90/2001, care nu le permite condamnaților penal să ocupe posturi de miniștri...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cabinetul premierului Grindeanu: Echipa cetățeanului Liviu Dragnea

Senatul și Camera Deputaților se vor reuni miercuri în plen comun pentru a acorda votul de încredere guvernului Grindeanu. În realitate- au recunoscut deschis...Citeste mai departe »
Valute:
lei
lei
lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română