La obiect

Raportul Sargentini: Ce reproșează UE guvernului Ungariei

În Parlamentul European s-a citit marți Raportul Sargentini,  în baza căruia europarlamentarii vor vota o solicitare adresată Consiliului UE de stabilire, în temeiul articolului 7 alineatul (1)… Mai mult

11.09.2018

La obiect

Ultima zbatere a inflaţiei de 5%, sub efectul creşterii unor preţuri reglementate

Inflaţia anuală a revenit peste pragul de cinci procente  în luna august 2018, după ce performanţa lunară a urcat, cu totul atipic faţă de perioada… Mai mult

11.09.2018

Chestiunea

Bruxellesul confirmă adevărata porcărie de la București: România NU a solicitat UE niciun ajutor suplimentar. Rezultatul ”prevenției”: 77% dintre cazurile din UE-Ucraina apar în România

Pentru a evita minciunile și manipulările de la București, cursdeguvernare.ro a cerut detalii de la Bruxelles, pentru a analiza măsurile și eficiența liptei împotriva pestei… Mai mult

10.09.2018

Analiză

Cum se vede România prin prisma indicatorilor economici ai UE

Eurostatistics reprezintă o sinteză bazată pe un set de indicatori standardizat şi armonizat pentru comparabilitate între ţări la nivelul Uniunii Europene (Principal European Economic Indicators… Mai mult

09.09.2018

Stânga incoerentă / Inegalitatea distribuirii veniturilor compromite perspectivele României

de Marin Pana 19.7.2017

România a aderat la Uniunea Europeană cu cea mai mare inegalitate a veniturilor populaţiei dintre statele membre şi se menţine pe locul doi, potrivit datelor publicate de Eurostat.

În loc să se integreze în grupul central european al fostelor state socialiste intrate în UE, deja aliniat la practica europeană, ţara noastră s-a cantonat în grupul BELL, format din Bulgaria şi ţările baltice.

CASETA

Modul în care sunt distribuite veniturile populaţiei într-o ţară poate fi exprimat matematic printr-un indicator denumit coeficientul Gini (după numle economistului italian cu același nume, care l-a introdus în 1912).
Valorile acestui coeficient  variază între zero (cazul în care toţi cetăţenii au exact acelaşi venit) şi 100, caz în care o singură persoană obţine toate veniturile disponibile.

Valorile sale variază de la o ţară la alta şi, pentru aceeaşi ţară, în decursul timpului.

Cu cât valoarea sa este mai mare, cu atât veniturile disponibile ale populației sunt distribuite mai inegal și invers.

Pentru a vă putea forma o opinie asupra modului în care a evoluat acest indicator la nivel european, implicit a contextului în care se găsește țara noastră, vă prezentăm in extenso datele publicate recent de Eurostat, care arată cum a evoluat distribuţia veniturilor în ţările UE în perioada 2007 – 2015 (vezi tabelul).

Se poate observa uşor că Slovacia şi Slovenia, deja intrate în zona Euro, precum şi cea mai dezvoltată ţară din grupul cu regim valutar de flotare controlată, Cehia, (plecând şi de la mentalitatea indusă de anii de socialism) s-au plasat la niveluri relative scăzute ale coeficientului Gini, alături de campioanele occidentale ale distribuţiei uniforme a veniturilor, Suedia şi Finlanda.

Ungaria s-a menţinut în pluton cu Benelux, Austria şi Danemarca, deşi a mers spre o inegalitate crescută pe parcursul ultimilor ani, în timp ce Croaţia şi Polonia au coborât imediat sub media UE (alături de Germania şi Franţa) după aderare. Traiectoria de ajustare urmărită de cea mai apropiată economie ca mărime şi structură de a noastră, cea poloneză, a fost marcată cu verde, în idea de a servi drept model de ajustare.

Plecată la intrarea în UE de la o valoare de 38,3, România a coborât treptat în perioada de maxim impact a crizei economice până la 2009 până la un 33,5 ceva mai rezonabil din perspectivă europeană, dar a revenit apoi spre valori ridicate de inegalitate socială, ajungând la un nefast 37,4 în 2015. Singura veste bună este o valoare provizorie pentru 2016, estimată la nivelul de 34,7.

Chiar şi aşa, am fi aproape de Spania, economia mare din UE cu cea mai pronunţată inegalitate socială, situată cu peste două procente deasupra Italiei şi Marii Britanii şi într-o companie nu tocmai fericită din perspectiva rezultatelor economice, respectiv Cipru, Portugalia şi Grecia.

În aceste condiţii, este greu de crezut în coincidenţe şi în faptul că inegalitatea crescută a distribuţiei veniturilor nu afectează perspectivele de dezvoltare ale României, inclusiv apropierea nivelului de trai la nivelul întregii ţări de cel din Occident şi trecerea la moneda unică.

Una peste alta, TOATE ţările foste colege de bloc socialist care au simultan un regim valutar la fel ca al nostru şi dimensiuni ale economiei cât de cât similare s-au plasat din punct de vedere al gradului de inegalitate al veniturilor sub media UE, în timp, ce noi ne-am plasat mult deasupra mediei europene, la fel ca ţările cu performanţe economice mai slabe şi cu ţările mai mici şi mai puţin dezvoltate, nevoite să se lege rigid cu moneda naţională de un reper valutar ( balticele au şi trecut la euro).

În mod evident, ne-ar fi necesară o clasă mijlocie mult mai consistentă, care să dilueze extremele şi să mențină coeziunea socială între bogaţi şi săraci. Cu cât aceasta ar fi mai puternică, cu atât mai ușor ar putea fi prevenite disfuncţiile sociale şi adoptate măsuri mai eficiente, care să răspundă unor necesităţi cât mai largi ale populaţiei.

Combinaţia între o mare masă de subremuneraţi (atenţie, nu atât la stat cât în mediul privat)  şi o pătură subţire de superîmbogăţiţi (în raport cu nivelul de dezvoltare al ţării) face puţin relevante mediile naţionale şi complică gestiunea procesului de dezvoltare a ţării.

În pofida majorărilor de salarii bugetare, pensii şi a acordării a tot felul de ajutoare, combinate cu măsurile ce vizează îmbunătăţirea mediului de afaceri, inegalitatea socială rămâne ridicată. Asta deoarece nu au fost luate măsuri pentru stimularea clasei mijlocii şi a acumulării de multe avuţii mici prin muncă personală de înaltă calificare (inclusiv management de firmă proprie), corect retribuită.

Datele ne arată, astfel, rezultatul combinaţiei relativ bizare de politici de stânga și de dreapta. Care alienează pe cei defavorizați, defavorizează normalitatea și normalizează profitabilitatea ”fără număr”. Model care ne va trimite tot mai departe de siguranța nivelului de trai și modul de viață din Occident, în varianta lui de succes la nivelul întregii societăți.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.7.2017

2 comentarii

  1. mary
    20.7.2017, 9:03 am

    Asta e consecinta anilor cu cota de impozitare unica care de fapt accentueaza diferentele de venituri, nu le diminueaza

  2. gigi
    28.7.2017, 6:58 pm

    Oamenii nu sunt egali,muncesc diferit ,gandesc diferit ,au vointa/dorinte diferite…..vor avea rezulate diferite.
    Cine vrea sa platesca mai mult “femeia de servici” , pentru a fi egala cu ei la venituri , ipocrizia “stangii egalitariste” o vedem in cuba coree de nord , venezuela etc

Lăsați un comentariu


Stiri

Procurorul Adina Florea, propusă la conducerea DNA, audiată ca martor în dosarul protocolului SRI dezvăluit de Darius Vâlcov

Vladimir Ionescu

Procurorul Adina Florea, propusă de Tudorel Toader la conducerea DNA, a fost audiată marți, ca martor, în dosarul privind scurgerea potocolului secret SRI-Parchetul General publicat de… Mai mult

Stiri

Noile bancnote de 100 de euro şi 200 de euro – prezentate de Banca Centrală Europeană

Marin Pana

La începutul acestei săptămâni, Banca Centrală Europeană a prezentat noile bancnote de 100 de euro şi 200 de euro. Noile bancnote vor completa seria ”Europa”,… Mai mult

Stiri

1000 de km cu restricții severe de viteză în infrastructura feroviară: dar CFR cumpără 100 de Săgeți Albastre

Vladimir Ionescu

Toată infrastructura feroviară românească este aproape de colaps, accidentele pe cale ferată sunt tot mai dese, iar peste 1.000 de km sunt sub restricții de… Mai mult

Stiri

Scăderea apetitului pentru consum reduce și apetitul de afaceri – studiu KeysFin

Adrian N Ionescu

Apetitul pentru afaceri în România este în scădere, iar economia românească funcţionează precum o maşină cu frâna de mână trasă, potrivit unui studiu al KeysFin.… Mai mult

Stiri

Metrorex la ușa băncilor, nu pentru dezvoltare: caută 40 milioane euro pentru plata despăgubirilor către Astaldi

Vladimir Ionescu

La Metrorex se fac eforturi și se discută cu CE și două bănci comerciale un împrumut din care să fie plătită despăgubirea de 188 de… Mai mult

Stiri

Mihaela Popa este noul director general CEC Bank, Radu Ghețea devine președinte CA

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor a înclinat balanța în adunarea generală a acționarilor CEC Bank, care a decis numirea Mihaelei Popa în funcția de director general – președinte… Mai mult

Stiri

Scrisoarea anti-Dragnea – textul integral. Liderul PSD convoacă CEx-ul

Vladimir Ionescu

UPDATE: ”Avem de-a face cu un complot”, este opinia lui Codrin Ștefănescu. Secretarul general adjunct al PSD a adăugat că ”Dragnea e la fel de lovit… Mai mult