Stânga incoerentă / Inegalitatea distribuirii veniturilor compromite perspectivele României

de Marin Pana | 19.7.2017 .

România a aderat la Uniunea Europeană cu cea mai mare inegalitate a veniturilor populaţiei dintre statele membre şi se menţine pe locul doi, potrivit datelor publicate de Eurostat.

În loc să se integreze în grupul central european al fostelor state socialiste intrate în UE, deja aliniat la practica europeană, ţara noastră s-a cantonat în grupul BELL, format din Bulgaria şi ţările baltice.

CASETA

Modul în care sunt distribuite veniturile populaţiei într-o ţară poate fi exprimat matematic printr-un indicator denumit coeficientul Gini (după numle economistului italian cu același nume, care l-a introdus în 1912).
Valorile acestui coeficient  variază între zero (cazul în care toţi cetăţenii au exact acelaşi venit) şi 100, caz în care o singură persoană obţine toate veniturile disponibile.

Valorile sale variază de la o ţară la alta şi, pentru aceeaşi ţară, în decursul timpului.

Cu cât valoarea sa este mai mare, cu atât veniturile disponibile ale populației sunt distribuite mai inegal și invers.

Pentru a vă putea forma o opinie asupra modului în care a evoluat acest indicator la nivel european, implicit a contextului în care se găsește țara noastră, vă prezentăm in extenso datele publicate recent de Eurostat, care arată cum a evoluat distribuţia veniturilor în ţările UE în perioada 2007 – 2015 (vezi tabelul).

Se poate observa uşor că Slovacia şi Slovenia, deja intrate în zona Euro, precum şi cea mai dezvoltată ţară din grupul cu regim valutar de flotare controlată, Cehia, (plecând şi de la mentalitatea indusă de anii de socialism) s-au plasat la niveluri relative scăzute ale coeficientului Gini, alături de campioanele occidentale ale distribuţiei uniforme a veniturilor, Suedia şi Finlanda.

Ungaria s-a menţinut în pluton cu Benelux, Austria şi Danemarca, deşi a mers spre o inegalitate crescută pe parcursul ultimilor ani, în timp ce Croaţia şi Polonia au coborât imediat sub media UE (alături de Germania şi Franţa) după aderare. Traiectoria de ajustare urmărită de cea mai apropiată economie ca mărime şi structură de a noastră, cea poloneză, a fost marcată cu verde, în idea de a servi drept model de ajustare.

Plecată la intrarea în UE de la o valoare de 38,3, România a coborât treptat în perioada de maxim impact a crizei economice până la 2009 până la un 33,5 ceva mai rezonabil din perspectivă europeană, dar a revenit apoi spre valori ridicate de inegalitate socială, ajungând la un nefast 37,4 în 2015. Singura veste bună este o valoare provizorie pentru 2016, estimată la nivelul de 34,7.

Chiar şi aşa, am fi aproape de Spania, economia mare din UE cu cea mai pronunţată inegalitate socială, situată cu peste două procente deasupra Italiei şi Marii Britanii şi într-o companie nu tocmai fericită din perspectiva rezultatelor economice, respectiv Cipru, Portugalia şi Grecia.

În aceste condiţii, este greu de crezut în coincidenţe şi în faptul că inegalitatea crescută a distribuţiei veniturilor nu afectează perspectivele de dezvoltare ale României, inclusiv apropierea nivelului de trai la nivelul întregii ţări de cel din Occident şi trecerea la moneda unică.

Una peste alta, TOATE ţările foste colege de bloc socialist care au simultan un regim valutar la fel ca al nostru şi dimensiuni ale economiei cât de cât similare s-au plasat din punct de vedere al gradului de inegalitate al veniturilor sub media UE, în timp, ce noi ne-am plasat mult deasupra mediei europene, la fel ca ţările cu performanţe economice mai slabe şi cu ţările mai mici şi mai puţin dezvoltate, nevoite să se lege rigid cu moneda naţională de un reper valutar ( balticele au şi trecut la euro).

În mod evident, ne-ar fi necesară o clasă mijlocie mult mai consistentă, care să dilueze extremele şi să mențină coeziunea socială între bogaţi şi săraci. Cu cât aceasta ar fi mai puternică, cu atât mai ușor ar putea fi prevenite disfuncţiile sociale şi adoptate măsuri mai eficiente, care să răspundă unor necesităţi cât mai largi ale populaţiei.

Combinaţia între o mare masă de subremuneraţi (atenţie, nu atât la stat cât în mediul privat)  şi o pătură subţire de superîmbogăţiţi (în raport cu nivelul de dezvoltare al ţării) face puţin relevante mediile naţionale şi complică gestiunea procesului de dezvoltare a ţării.

În pofida majorărilor de salarii bugetare, pensii şi a acordării a tot felul de ajutoare, combinate cu măsurile ce vizează îmbunătăţirea mediului de afaceri, inegalitatea socială rămâne ridicată. Asta deoarece nu au fost luate măsuri pentru stimularea clasei mijlocii şi a acumulării de multe avuţii mici prin muncă personală de înaltă calificare (inclusiv management de firmă proprie), corect retribuită.

Datele ne arată, astfel, rezultatul combinaţiei relativ bizare de politici de stânga și de dreapta. Care alienează pe cei defavorizați, defavorizează normalitatea și normalizează profitabilitatea ”fără număr”. Model care ne va trimite tot mai departe de siguranța nivelului de trai și modul de viață din Occident, în varianta lui de succes la nivelul întregii societăți.

Publicat la data de 19.7.2017 .

2 comentarii

  1. mary
    20.7.2017, 9:03 am

    Asta e consecinta anilor cu cota de impozitare unica care de fapt accentueaza diferentele de venituri, nu le diminueaza

  2. gigi
    28.7.2017, 6:58 pm

    Oamenii nu sunt egali,muncesc diferit ,gandesc diferit ,au vointa/dorinte diferite…..vor avea rezulate diferite.
    Cine vrea sa platesca mai mult “femeia de servici” , pentru a fi egala cu ei la venituri , ipocrizia “stangii egalitariste” o vedem in cuba coree de nord , venezuela etc

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Alarmă pe capitalul uman: Crește numărul tinerilor care nici nu se angajează și nici nu învață. O comparație cu țările UE

România figura , la nivelul anului 2016, pe locul patru în UE la proporţia tinerilor (20 – 34 de ani) care nici nu sunt...Citeste mai departe »

Marin Pana

Soluția (logică și echitabilă) de reașezare a fiscalității și stimulare a natalității

Problema echilibrării cheltuielilor cu veniturile bugetare ţine, dincolo de efectul brut al modificării unor taxe cu impact mare în cazul modificării cotelor, precum TVA...Citeste mai departe »

Marin Pana

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Obsesia guvernului pentru Pilonul II de pensii: o comparație a comisioanelor de administrare

Acuzațiile ministrului de Finanțe Ionuț Mișa la adresa administratorilor Pilonului II de pensii, formulate la finele săptămânii trecute configurează ideea că guvernul începe să...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Mai poate fi Franța partenerul strategic al României?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Președintele Republicii Franceze vine într-o (foarte) scurtă vizită în România, ca parte a primului său turneu european, în care dorește să pozeze...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română