Stânga incoerentă / Inegalitatea distribuirii veniturilor compromite perspectivele României

de Marin Pana | 19.7.2017 .

România a aderat la Uniunea Europeană cu cea mai mare inegalitate a veniturilor populaţiei dintre statele membre şi se menţine pe locul doi, potrivit datelor publicate de Eurostat.

În loc să se integreze în grupul central european al fostelor state socialiste intrate în UE, deja aliniat la practica europeană, ţara noastră s-a cantonat în grupul BELL, format din Bulgaria şi ţările baltice.

CASETA

Modul în care sunt distribuite veniturile populaţiei într-o ţară poate fi exprimat matematic printr-un indicator denumit coeficientul Gini (după numle economistului italian cu același nume, care l-a introdus în 1912).
Valorile acestui coeficient  variază între zero (cazul în care toţi cetăţenii au exact acelaşi venit) şi 100, caz în care o singură persoană obţine toate veniturile disponibile.

Valorile sale variază de la o ţară la alta şi, pentru aceeaşi ţară, în decursul timpului.

Cu cât valoarea sa este mai mare, cu atât veniturile disponibile ale populației sunt distribuite mai inegal și invers.

Pentru a vă putea forma o opinie asupra modului în care a evoluat acest indicator la nivel european, implicit a contextului în care se găsește țara noastră, vă prezentăm in extenso datele publicate recent de Eurostat, care arată cum a evoluat distribuţia veniturilor în ţările UE în perioada 2007 – 2015 (vezi tabelul).

Se poate observa uşor că Slovacia şi Slovenia, deja intrate în zona Euro, precum şi cea mai dezvoltată ţară din grupul cu regim valutar de flotare controlată, Cehia, (plecând şi de la mentalitatea indusă de anii de socialism) s-au plasat la niveluri relative scăzute ale coeficientului Gini, alături de campioanele occidentale ale distribuţiei uniforme a veniturilor, Suedia şi Finlanda.

Ungaria s-a menţinut în pluton cu Benelux, Austria şi Danemarca, deşi a mers spre o inegalitate crescută pe parcursul ultimilor ani, în timp ce Croaţia şi Polonia au coborât imediat sub media UE (alături de Germania şi Franţa) după aderare. Traiectoria de ajustare urmărită de cea mai apropiată economie ca mărime şi structură de a noastră, cea poloneză, a fost marcată cu verde, în idea de a servi drept model de ajustare.

Plecată la intrarea în UE de la o valoare de 38,3, România a coborât treptat în perioada de maxim impact a crizei economice până la 2009 până la un 33,5 ceva mai rezonabil din perspectivă europeană, dar a revenit apoi spre valori ridicate de inegalitate socială, ajungând la un nefast 37,4 în 2015. Singura veste bună este o valoare provizorie pentru 2016, estimată la nivelul de 34,7.

Chiar şi aşa, am fi aproape de Spania, economia mare din UE cu cea mai pronunţată inegalitate socială, situată cu peste două procente deasupra Italiei şi Marii Britanii şi într-o companie nu tocmai fericită din perspectiva rezultatelor economice, respectiv Cipru, Portugalia şi Grecia.

În aceste condiţii, este greu de crezut în coincidenţe şi în faptul că inegalitatea crescută a distribuţiei veniturilor nu afectează perspectivele de dezvoltare ale României, inclusiv apropierea nivelului de trai la nivelul întregii ţări de cel din Occident şi trecerea la moneda unică.

Una peste alta, TOATE ţările foste colege de bloc socialist care au simultan un regim valutar la fel ca al nostru şi dimensiuni ale economiei cât de cât similare s-au plasat din punct de vedere al gradului de inegalitate al veniturilor sub media UE, în timp, ce noi ne-am plasat mult deasupra mediei europene, la fel ca ţările cu performanţe economice mai slabe şi cu ţările mai mici şi mai puţin dezvoltate, nevoite să se lege rigid cu moneda naţională de un reper valutar ( balticele au şi trecut la euro).

În mod evident, ne-ar fi necesară o clasă mijlocie mult mai consistentă, care să dilueze extremele şi să mențină coeziunea socială între bogaţi şi săraci. Cu cât aceasta ar fi mai puternică, cu atât mai ușor ar putea fi prevenite disfuncţiile sociale şi adoptate măsuri mai eficiente, care să răspundă unor necesităţi cât mai largi ale populaţiei.

Combinaţia între o mare masă de subremuneraţi (atenţie, nu atât la stat cât în mediul privat)  şi o pătură subţire de superîmbogăţiţi (în raport cu nivelul de dezvoltare al ţării) face puţin relevante mediile naţionale şi complică gestiunea procesului de dezvoltare a ţării.

În pofida majorărilor de salarii bugetare, pensii şi a acordării a tot felul de ajutoare, combinate cu măsurile ce vizează îmbunătăţirea mediului de afaceri, inegalitatea socială rămâne ridicată. Asta deoarece nu au fost luate măsuri pentru stimularea clasei mijlocii şi a acumulării de multe avuţii mici prin muncă personală de înaltă calificare (inclusiv management de firmă proprie), corect retribuită.

Datele ne arată, astfel, rezultatul combinaţiei relativ bizare de politici de stânga și de dreapta. Care alienează pe cei defavorizați, defavorizează normalitatea și normalizează profitabilitatea ”fără număr”. Model care ne va trimite tot mai departe de siguranța nivelului de trai și modul de viață din Occident, în varianta lui de succes la nivelul întregii societăți.

Publicat la data de 19.7.2017 .

2 comentarii

  1. mary
    20.7.2017, 9:03 am

    Asta e consecinta anilor cu cota de impozitare unica care de fapt accentueaza diferentele de venituri, nu le diminueaza

  2. gigi
    28.7.2017, 6:58 pm

    Oamenii nu sunt egali,muncesc diferit ,gandesc diferit ,au vointa/dorinte diferite…..vor avea rezulate diferite.
    Cine vrea sa platesca mai mult “femeia de servici” , pentru a fi egala cu ei la venituri , ipocrizia “stangii egalitariste” o vedem in cuba coree de nord , venezuela etc

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română