PSD a transmis Băncii Naţionale a României (BNR) un mesaj prin care aruncă în seama acesteia întreaga responsabilitate a stabilităţii cursului valutar.
„Nivelul cursului valutar nu este în răspunderea Guvernului şi nu poate fi determinat de acţiunea guvernamentală. Banca Naţională este singura care poate şi are datoria de a asigura stabilitatea cursului valutar”, spune o declaraţie a PSD, citată de Mediafax.
Cursul leului a înregistrat, miercuri, cea mai slabă cotație, de 4,6722 lei / euro şi şi-a continuat deprecierea joi în acelaşi ritm accelerat, până la 4,6764 lei / euro.
Piața a trecut astfel de pragul de rezistență la depreciere de la 4,67 lei / euro, după mai multe încercări nereușite de pe parcursul anului trecut.
Leul s-a depreciat cu 3,77% în ultimii doi ani, marcați de creșterea inflației ca și a dobânzilor de piaţă, ca efect al nevoilor tot mai mari de finanţare guvernamentală.
Recrudescența inflației a survenit în urma stimulentelor fiscale și a politicii de salarizare din sistemul bugetar.
(Citiţi şi: „Leul a atins cel mai slab nivel din istorie”)
România are un regim de flotare controlată a cursului în condițiile libertății de mișcare a capitalurilor, astfel încât capacitatea instrumentelor BNR de influențare a pieței sunt limitate.
Calcule diferite
Principalul partid de guvernământ mai spune că Executivul, al treilea pe care l-a propulsat la putere în ultimii doi ani, a întreprins măsuri care „ar fi trebuit să scadă cursul valutar”, potrivit mesajului citat, postat pe Facebook.
„Guvernul a luat multe măsuri pentru a aduce Euro în economia românească: atragerea de fonduri europene, politici publice de stimulare a investiţiilor, sprijinirea firmelor exportatoare prin subvenţii şi scheme de ajutor de stat. Toate aceste lucruri presupun vânzări de valută şi cumpărare de lei, ceea ce ar fi trebuit să scadă cursul valutar”, afirmă mesajul citat.
Mesajul vine după ce guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a calificat dur ordonanţa de urgenţă care instituie o taxă pe activele bancare, legată de nivelul mediei dobânzilor de piaţă – fapt care va reduce flexibilitatea şi eficienţa politicii monetare a BNR.
(Citiţi şi: „Mugur Isărescu: „Trăsnaia ordonanţei” reduce eficiența politicii monetare, ceea ce nu va ajuta Guvernul”)
BNR a avertizat de mai multe ori, în ultimul an, că stimularea creşterii economice bazate pe consum conduce la dezechilibrarea balanţei comerciale şi a celei de cont curent, iar deficitele acestora duc la deprecierea leului.
Miercuri, statistica oficială a certificat depăşirea pragului de 15 miliarde de euro – deficit comercial, în creştere cu 20%.
În toamna anului 2017, dobânzile pe piaţă au explodat ca urmare a semnalelor tot mai clare ale creşterii nevoilor de finanţare ale Guvernului, creştere determinată de politica de relaxare fiscală şi de creşterea salariilor bugetare.
De atunci, BNR a schimbat accentele politicilor sale de asigurare a stabilitate, concentrându-se pe combaterea inflaţiei prin dobânda de politică monetară.
Chiar dacă a lăsat mai flexibil cursul, deprecierea leului de miercuri este încă departe de a înregistra căderile din momentele cruciale ale anilor anteriori, dar marchează mutarea pe un canal superior al volatilității pieței.
