Speranța de viață sănătoasă în România: o radiografie în context european

de Marin Pana | 29.5.2016 .

speranta viata multimeSperanța de viață sănătoasă la naștere se situează în România la 59 de ani atât pentru femei cât și pentru bărbați, potrivit datelor prelucrate de Eurostat pentru anul 2014 și publicate la finele săptămânii trecute.

Adică cu aproape trei ani la femei și cam doi ani și jumătate la bărbați mai puțin decât media europeană.

Situația se regăsește aproape la fel și în ceea ce privește speranța de viață sănătoasă pentru persoanele ajunse deja la vârsta de 65 de ani, situată la 5,7 ani la femei și 5,9 ani în cazul bărbaților, față de 8,6 ani în ambele cazuri la nivelul mediei UE 28.

De reținut, însă, rezultatul ar trebui ponderat, mai ales în cazul fostelor state socialiste, de capacitatea oamenilor de a recunoaște bolile și de a se adresa sistemelor de sănătate din propriile țări. Alminteri, Bulgaria nu ar fi peste media UE iar Germania sub ea, deși adevăratul record deținut de Suedia (73,6 ani speranță de viață sănătoasă la naștere și 15 -16 ani la vârsta de pensionare) pare a fi atins în mod real.

În timp ce majoritatea oamenilor conștientizează faptul că generațiile succesive trăiesc din ce în ce mai mult, se cunosc mult mai puține date despre starea de sănătate în care se află populația de vârsta a treia din statele UE. Indicatorul de viață sănătoasă pleacă de conceptul de calitate a vieții și exprimă numărul de ani ce pot fi trăiți fără limitări sau dizabilități semnificative.

Bolile cronice, infirmitatea, bolile psihice și dizabilitățile fizice tind să devină prevalente la vârste înaintate și duc la scăderea calității vieții celor afectați precum și la un impact serios asupra sistemelor de sănătate, pensii și protecție socială. De aceea, creșterea speranței de viață sănătoasă este unul dintre obiectivele principale ale politicilor UE.

Nu doar prin îmbunătățirea situației individuale a celor vizați ( starea bună de sănătate și viața îndelungată sunt obiective fundamentale ale activității umane) dar și prin reducerea cheltuielilor din sistemele de sănătate și prin posibilitatea de a extinde perioada de viață activă.Dacă numărul de ani trăiți în stare de sănătate crește mai rapid decât speranța de viață, atunci oamenii vor trăi o parte mai însemnată din viața lor fără probleme de sănătate.

Fapt interesant, deși la momentul nașterii au o speranță de viață semnificativ mai mică decât femeile (în marea majoritate a statelor UE, surprizele fiind Olanda și Portugalia), dacă apucă să ajungă la 65 de ani ( a se citi, de către români, să apuce vârsta legală de pensionare) bărbații își egalizează speranța de viață cu femeile, dacă nu cumva o și depășesc ( Cipru, Portugalia, Spania, Austria, Grecia etc.).

Este cazul a nu mai puțin de 12 state, printre care se numără și România, stat atipic în regiunea din care face parte.

Dacă la noi nu există o diferență de speranță de viață sănătoasă la naștere între femei și bărbați, la bulgari și lituanieni (4,1 ani), letoni (3,8 ani), polonezi (2,9 ani), unguri (1,9 ani), cehi (1,6 ani) și croați (1,4 ani) situația se prezintă net diferit, excepția fiind Slovacia (-0,9 ani).

tabel1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Dincolo de particularitățile economico-sociale, o explicație ar putea fi și apartenența la grupul latin, unde Spania (0 ani), Franța (0,8 ani) și Italia (-0,2 ani) sunt mult mai aproape de noi din acest punct de vedere. Cu valori relative între bărbați și femei ce se păstrează asemănătoare cu cele din România și după ieșirea la pensie.

Dacă se face raportarea la situația de la intrarea în UE, se poate observa că speranța de viață sănătoasă a scăzut până în 2011 ( atenție, mai mult la femei !) și a revenit spre valori mai mari ulterior, fără a atinge nivelul de la momentul accederii în Uniune.

Astfel, salariile și nivelul de trai or fi revenit ele după criză dar urmele lăsate asupra stării de sănătate a populației au rămas și vor persista destui ani de-acum înainte.

tabel3Restructurarea sectorului de sănătate – decizie politică

Ne aflăm în fața unui semnal de alarmă care arată necesită alocării timpurii de resurse pe termen lung în domeniul sanitar.

Practic, ar trebui să asistăm la o deplasare a accentului în necesitățile sociale dinspre asigurarea pensiilor înspre acoperirea cheltuielilor obligatorii pentru ameliorarea stării de sănătate a persoanelor mai în vârstă. Ar fi o decizie politică esențială, deși foarte probabil impopulară.

Logic, indiferent cât ar fi pensia, mai important este să apuci să o iei în condiții acceptabile de sănătate. Fapt care ar fi normal să se reflecte în bugetele alocate și în contribuțiile achitate de cei aflați în activitate.

De altfel, tocmai neglijarea sistematică a sănătății forței de muncă în perioada de tranziție la economia de piață a contribuit la deteriorarea stării generale de sănătate a populației.

Pentru salariații mai în vârstă, ar trebui introduse rapid programe de prevenție pentru depistarea precoce și tratarea cu costuri mult mai reduse a afecțiunilor frecvente și chiar probabile în anumite condiții de muncă.

În loc de o abordare contabilă pe termen scurt (sau, dacă vreți, tocmai de aceea, pe termen lung), este necesară o restructurare inteligentă a sectorului sănătății.

Altminteri, limitarea accesului la servicii sanitare de calitate pe motiv de lipsă de resurse sugerează cinic eventualitatea echilibrării sistemului de pensii pe cale naturală.

Tocmai cei care au achitat în ultimele decenii cele mai mari impozite și și-au afectat starea de sănătate, simultan cu susținerea generațiilor precedente, nu vor mai putea beneficia de serviciile sanitare pe care le meritau.

Publicat la data de 29.5.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cât de prost e distribuit costul salarial în România – țara cu cea mai mare creștere a costurilor cu munca în 2016

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2016 publicate de Eurostat. Cu o...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză chiar de la bază: Activele şi pasivele gospodăriilor româneşti, în context european

România ocupă ultimul loc între statele atât în ceea ce priveşte activele cât şi pasivele gospodăriilor populaţiei raportate la PIB, potrivit celor mai recente...Citeste mai departe »

Marin Pana

4 din cele 8 regiuni ale României – încadrate în baremul european de sărăcie. Bucureştiul figurează peste Madrid şi Berlin

Numărul regiunilor de dezvoltare cu care România intră în topul 20 al celor mai sărace zone din Uniunea Europeană a rămas la patru anul...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5340 lei
4.1702 lei
5.3492 lei

OPINII & EDITORIAL

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română