SOS forța de muncă / Învățământul profesional și tehnic: țările de la care România poate învăța meserie

de Victor Bratu | 3.4.2017 .

Nevoia de asigurare a forței de muncă calificate cu ajutorul sistemului de învățământ profesional și tehnic este deja critică pentru economia românească. Lucrurile ar fi arătat astăzi cu totul altfel pe piața muncii dacă, în trecut, cineva cu putere de decizie ar fi ascultat semnalele de alarmă trase de cei direct afectați.

Iar rezolvarea, simplă, nu trebuia în niciun caz să fie cea din mandatul de ministru al Ecaterinei Andronescu din 2009, când școlile profesionale din România practic s-au desființat.

Eroarea s-a încercat a fi îndreptată în 2012, sub mandatul lui Daniel Funeriu, și de atunci experimentăm în loc să adoptăm unul dintre modelele europene ce funcționează de ceva vreme, în state care au intuit criza de mână de lucru calificată cu mult înaintea României.

Chestiunea a fost privită la nivel continental de către Parlamentul European, care în 2014 a finalizat studiul ”Dual education: a bridge over troubled waters?”, studiu citat inclusiv de Academia Română într-o analiză alcătuită la solicitarea OMV Petrom.

Documentul european identifică existența la nivelul Uniunii Europene a patru modele de organizare a învățământului profesional și tehnic (ÎPT) în Europa:

  • ÎPT în sistem dual, care combină învățarea la locul de muncă cu cea din cadrul școlii. Modelul este practicat în Austria, Danemarca, Germania și Elveția
  • Programe de ucenicie ca specializare paralelă cu alte forme de ÎPT. Model aplicat în Grecia, Franța sau Marea Britanie
  • Elemente semnificative ale învățării la locul de muncă integrate în programele din școli. Modelul este practicat în țări precum Franța, Finlanda, Belgia, Olanda, unde funcționează în paralel cu modelul al doilea
  • ÎPT integrat deplin în școli. Sistemul este răspândit în țări cu ÎPT aflat într-o fază incipientă de integrare a învățării la locul de muncă, precum Republica Cehă sau Slovacia

Experiențe europene de succes:

Germania – sistemul permite continuarea studiilor, inclusiv la nivel universitar

Învățământul profesional începe în Germania la vârsta de 15/16 ani, iar modelul dominant este cel dual. Caracteristicile sistemului dual în Germania sunt următoarele:

Responsabilități privind organizarea învățării. Activitatea de învățare se desfășoară în două instituții bine definite:

  • școala, care își asumă pregătirea teoretică de specialitate și dezvoltarea competențelor generale
  • întreprinderea care este răspunzătoare de pregătirea practică

Curriculumul. La nivel federal există un cadru curricular, dar curricula pentru diferitele obiecte/ domenii de studiu se definește la nivelul landurilor și cuprinde atât elemente specifice educației generale, cât și cele specifice ocupației. Curriculumul este definit în colaborare cu organizații ale angajatorilor.

Finanțarea sistemului. Costurile asociate programelor de formare sunt partajate între stat și partenerii sociali, astfel:

  • statul își asumă costurile aferente pregătirii teoretice la nivelul școlii (școli, profesori, echipamente)
  • întreprinderile acoperă pregătirea practică desfășurată la nivelul acestora- relația dintre întreprindere și ucenic este de tip contractual și acoperă o remunerația lunară, asigurări de sănătate și drepturi de pensie, plătite pe întreaga durată a programului

Selecția participanților. Elevii trebuie să-și identifice propriul angajator/ furnizor de formare, apoi să treacă printr-un proces de selecție. Stabilirea relației contractuale depinde exclusiv de decizia angajatorului, care privește acest proces ca parte a strategiei de recrutare a forței de muncă.

Durata școlarizării. Aceasta se întinde pe o perioadă de doi până la trei ani și jumătate, în funcție de specificul ocupației pentru care se pregătește și este văzută ca un proces holistic conducând la pregătirea completă practicare unei meserii.

Continuarea studiilor. Finalizare școlarizării în sistem dual permite continuarea studiilor, inclusiv în învățământul superior, diploma obținută ca ucenic și experiența practică dobândită fiind luate în considerare pentru admiterea la universitate.

În mod tradițional, în Germania învățământul dual este asigurat de întreprinderile mici și mijlocii (IMM). Spre exemplu, în 2011, IMM-urile germane au angajat 83.2% dintre toți absolvenții învățământului dual. Mari sau mici, angajatorii acționează sub umbrela unui „Pact Național pentru Formare”.

Franța – colaborare strânsă cu partenerii sociali

În Franța, ÎPT începe la vârsta de 15 ani și include două modalitățile de organizare care funcționează în paralel:

  • sistemul de învățământ de tip tradițional, în cadrul diverselor tipuri de școli de stat
  • învățământul de tip dual

Școlile își desfășoară activitatea sub autoritatea Ministerului Educației, sau a altor ministere, în funcție de specificul domeniului de formare. Decizia privitoare la tipul de școală revine elevului și familiei sale.

Nu există examen de admitere deoarece primul an de liceu sau în centrul de formare este parte a învățământului obligatoriu.

ÎPT în școala de stat (Lycée professionnel)

  • finanțarea acestor instituții este asigurată din bugetul central al educației, cât și din bugetele regionale (construcții și mentenanță, echipamente, transport școlar etc.)
  • durata acestui tip de liceu este de trei ani și se încheie cu un bacalaureat profesional
  • în anul 2012, acest tip de școli au atras 25% dintre absolvenții învățământului secundar inferior (collège)

ÎPT în sistem dual (Centre de Formation d’Apprentis – CFA)

  • activitatea de formare se desfășoară în cadrul unor centre de formare de ucenici care sunt organizate la nivel regional de consiliile locale în colaborare cu partenerii sociali (instituții locale de formare, camere de comerț, instituții de educație publice sau private, companii, asociații etc.)
  • CFA oferă elevilor pregătirea teoretică generală și de specialitate, cât și practică în companiilor partenere
  • înțelegerile privitoare la crearea CFA includ modul de organizare a activității educative și administrative: metodele de recrutare a personalului, numărul de ucenici care poate fi primit, aria de recrutare a acestora, tipul diplomei, infrastructura necesara, metodele de finanțare
  • CFA pare a reprezenta o alternativă mai atractivă pentru absolvenții învățământului secundar inferior, în anul 2011, 51.7% dintre aceștia optând pentru sistemul dual
  • activitatea se finalizează cu un certificat de aptitudini profesionale (certificat d’aptitude professionnelle); cei care doresc bacalaureatul profesional, trebuie să mai parcurgă doi ani de liceu
  • spre deosebire de alte state care practică acest sistem (Anglia, Italia, Polonia) în Franța există organisme care intermediază găsirea locului de muncă

Finlanda – prioritate pentru cei care părăsesc școala și necalificați

Sistemul de învățământ din Finlanda este recunoscut ca fiind un model spre care tind multe alte state ale lumii. În domeniul ÎPT, sistemul finlandez integrează învățarea în școală, cu cea de la locul de muncă, sau on-line.

În conformitate cu noua lege adoptată în 2014, sunt promovate rutele individuale de pregătire, în sistem modular, cu recunoașterea achizițiilor anterioare.

Din 2013 a intrat în acțiune un nou program, Garanția pentru Tineret, potrivit căruia toți tinerii sub 25 de ani beneficiază de un loc de muncă, formare la locul de muncă, sau acces la programe de reconversie profesională la trei luni după ce a devenit șomer. Programul beneficiază de o alocare bugetară de 60 milioane euro anual.

Învățământul profesional începe la vârsta de 16 ani, după nouă ani de învățământ general obligatoriu. Durata acestei forme de învățământ este de trei ani, urmați de alți trei de învățământ profesional suplimentar, vârsta absolvenților fiind fie de 19, fie de 22 ani.

Sistemul de selecție pentru această formă de învățământ acordă prioritate celor care părăsesc școala și persoanelor necalificate. O atenție specială este acordată emigranților. Selecția este făcută de către școli, pe baza evaluării formularelor de aplicație trimise de elevi. Opțiunile părinților nu sunt luate în considerare.

Perioada petrecută la locul de muncă de un elev este de minimum șase luni per program de formare, corespunzător cu o cincime din totalul creditelor, dar acestea pot merge până la patru cincimi din total. Elevii primesc din partea furnizorului de practică o indemnizație, dar aceasta nu are baze contractuale.

Gradul de atractivitate al învățământului profesional este în creștere, în acest moment cca. 45% dintre absolvenții învățământului obligatoriu optând pentru sistemul VET, comparativ cu 36% în 2001. Pentru a spori gradul de relevanță al programelor VET în raport cu nevoile angajatorilor, tendința este de consolidare a învățării la locul de muncă și a mecanismelor de asigurarea a calității. De asemenea, o atenție deosebită este acordată programelor de pre-calificare și de orientare în carieră.

Polonia – traseul copilului este determinat de rezultatele de la gimnaziu

În Polonia, învățământul tehnic și profesional include două tipuri de școli: liceul tehnic de patru ani (comparativ cu trei ani ai liceului teoretic), sau școala profesională de trei ani. Elevii au acces la acest nivel de învățământ începând cu vârsta de 16 ani.

Absolvenții școlii de trei ani pot continua pentru încă 1-2,5 ani într-o școală profesională de nivel superior. Ca un recent element de inovare, școlile profesionale se pot combina, creând centre de pregătire profesională continuă, pentru a crea oportunități de colaborare cu angajatorii. De asemenea, au fost create centre de pregătire profesională în afara sistemului școlar, dar acestea oferă cursuri de formare pentru adulți.

Un specific al ÎPT în Polonia este organizarea școlilor profesionale doar în mediul urban, cu excepția școlilor cu profil agricol.

Activitatea de învățare se desfășoară în școală, în clase și ateliere. Elemente de învățare la locul de muncă sunt integrate în așa numite ore de activități practice care se desfășoară însă în laboratoarele și atelierele școlii, sau în centre de practică.

Activitatea practică desfășurată într-o companie este o excepție. Uneori se organizează activități de internship, dar acest tip de activitate nu este reglementată. Companiile nu au nici o influență asupra curriculumului școlar, sau a metodologiei didactice și nu sunt implicate în nici un fel în evaluarea rezultatelor școlare.

Selecția copiilor care doresc să aplice în sistemul ÎPT este mixtă și în considerație media obținută în gimnaziu pentru anumite discipline de învățământ, precum și alte realizări menționate în certificatul de absolvire al învățământului gimnazial. Este de semnalat faptul că același sistem de admitere funcționează în egală măsură și pentru liceele teoretice.

Numărul de ore pe săptămână este de 31-35 în liceele tehnice și de 27-30 de ore în școlile profesionale. Școala se finalizează cu un examen în urma căruia se obține un certificat de pregătire profesională. Elevii liceelor tehnologice au acces la examenul de bacalaureat care le oferă șansa de a opta pentru învățământul superior.

Publicat la data de 3.4.2017 .

3 comentarii

  1. Alexandru
    3.7.2017, 8:46 pm

    Pai lipsa fortei de munca calificate se datoreaza si patronatului ,care au platit muncitorul calificat tot cu salariul minim multi ani de au plecat pe afara cei cu calificare ,iar tinerii nu se zbat sa faca o calificare ca stiu ca odata angajati tot ca un necalificat sunt platiti .

    • Natalia
      9.7.2017, 11:16 pm

      Exact asa este, dar nimeni nu doreste sa-si asume nicio particica din vina, Vad cum patronatele se vaita mereu la tv oridecate ori cineva vrea sa ia o decizie care atinge firav cutumele lor. Statul (ministerul invatamantului, al culturii, muncii etc) au o mare parte din vina, dar si patronatul.

  2. Ghita Bizonu'
    11.7.2017, 9:06 am

    Cel mai bun mi se pare sistemu german.
    Fiindca ofera muncitori bine calificati … si care, celor care vor le permote”recuperarea” (adica se prea poate ca un psutiulache atins de strecehe sa vrea sa iasa “pe bani” insa la 25 de ani ii “vin mintile la cap” si este dispus sa invete …. . Pentru ca nu toti cei care mergeaula scoala profsisionala erau “tampiti” ci unii erau chiar destepti dar “golani” . Ei bine unora lemai trece “golaneala” dar daca nu pot “recupera” devin bagatori de fitle si agitatori)

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Aventura unui stat ultrapolitizat cu Fondul suveran de investiții: FSDI – sub lupa economiștilor

Proiectele disponibile ale actelor de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) nu precizează strategia, obiectivele, mecanismele de managament şi nici modul de control...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

Internaționalizarea afacerilor românești: Lecția poloneză și analiza comparativă a regiunii

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate...Citeste mai departe »

Victor Bratu

UK și UE încep luni negocierile pe drepturile cetățenilor: (aproape) toate cifrele relevante de pe masa tratativelor

Între cele 3 detalii legate de Brexit pe care UE vrea să le stabilească înainte de a trece la discuțiile referitoare la viitoarea relație...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum se pierd 4 ani din viață? Dar 800.000 de ani din vieți? Liceul fără cunoștințe, fără meserie, fără diplomă: de ce pleacă tinerii unde văd cu ochii

Cum se pierd 4 din cei mai eficienți și esențiali ani din viață? Dar 800 de mii de ani din vieți? : Tinerii sunt...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Vești rele pentru banii europeni ai României: Statuia plăților directe în agricultură are picioare de lut

Un singur lucru funcționa bine în România la capitolul ”absorbție a fondurilor europene”- plățile directe acordate agricultorilor. Era și simplu: nu era nevoie de...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română