La obiect

Decembrie 2017 – salariul net a trecut pragul de 1.100 de euro la preţurile locale, dar ritmul de creştere a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii ani

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna decembrie 2017 a fost de 3.662 lei, cu 6,8% mai mare faţă de luna precedentă iar… Mai mult

11.02.2018

Chestiunea

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Legea ”creșterii salariilor” a devenit scandal național: mediul privat și categorii întregi de bugetari sunt în aceeași oală cu administrația derutată

Agitația ultimelor două zile arată că, pe măsură ce se apropie virarea primelor salarii rezultate din “revoluția fiscală” a PSD – ALDE, haosul din administrație… Mai mult

07.02.2018

SOS forța de muncă / Învățământul profesional și tehnic: țările de la care România poate învăța meserie

de Victor Bratu 3.4.2017

Nevoia de asigurare a forței de muncă calificate cu ajutorul sistemului de învățământ profesional și tehnic este deja critică pentru economia românească. Lucrurile ar fi arătat astăzi cu totul altfel pe piața muncii dacă, în trecut, cineva cu putere de decizie ar fi ascultat semnalele de alarmă trase de cei direct afectați.

Iar rezolvarea, simplă, nu trebuia în niciun caz să fie cea din mandatul de ministru al Ecaterinei Andronescu din 2009, când școlile profesionale din România practic s-au desființat.

Eroarea s-a încercat a fi îndreptată în 2012, sub mandatul lui Daniel Funeriu, și de atunci experimentăm în loc să adoptăm unul dintre modelele europene ce funcționează de ceva vreme, în state care au intuit criza de mână de lucru calificată cu mult înaintea României.

Chestiunea a fost privită la nivel continental de către Parlamentul European, care în 2014 a finalizat studiul ”Dual education: a bridge over troubled waters?”, studiu citat inclusiv de Academia Română într-o analiză alcătuită la solicitarea OMV Petrom.

Documentul european identifică existența la nivelul Uniunii Europene a patru modele de organizare a învățământului profesional și tehnic (ÎPT) în Europa:

  • ÎPT în sistem dual, care combină învățarea la locul de muncă cu cea din cadrul școlii. Modelul este practicat în Austria, Danemarca, Germania și Elveția
  • Programe de ucenicie ca specializare paralelă cu alte forme de ÎPT. Model aplicat în Grecia, Franța sau Marea Britanie
  • Elemente semnificative ale învățării la locul de muncă integrate în programele din școli. Modelul este practicat în țări precum Franța, Finlanda, Belgia, Olanda, unde funcționează în paralel cu modelul al doilea
  • ÎPT integrat deplin în școli. Sistemul este răspândit în țări cu ÎPT aflat într-o fază incipientă de integrare a învățării la locul de muncă, precum Republica Cehă sau Slovacia

Experiențe europene de succes:

Germania – sistemul permite continuarea studiilor, inclusiv la nivel universitar

Învățământul profesional începe în Germania la vârsta de 15/16 ani, iar modelul dominant este cel dual. Caracteristicile sistemului dual în Germania sunt următoarele:

Responsabilități privind organizarea învățării. Activitatea de învățare se desfășoară în două instituții bine definite:

  • școala, care își asumă pregătirea teoretică de specialitate și dezvoltarea competențelor generale
  • întreprinderea care este răspunzătoare de pregătirea practică

Curriculumul. La nivel federal există un cadru curricular, dar curricula pentru diferitele obiecte/ domenii de studiu se definește la nivelul landurilor și cuprinde atât elemente specifice educației generale, cât și cele specifice ocupației. Curriculumul este definit în colaborare cu organizații ale angajatorilor.

Finanțarea sistemului. Costurile asociate programelor de formare sunt partajate între stat și partenerii sociali, astfel:

  • statul își asumă costurile aferente pregătirii teoretice la nivelul școlii (școli, profesori, echipamente)
  • întreprinderile acoperă pregătirea practică desfășurată la nivelul acestora- relația dintre întreprindere și ucenic este de tip contractual și acoperă o remunerația lunară, asigurări de sănătate și drepturi de pensie, plătite pe întreaga durată a programului

Selecția participanților. Elevii trebuie să-și identifice propriul angajator/ furnizor de formare, apoi să treacă printr-un proces de selecție. Stabilirea relației contractuale depinde exclusiv de decizia angajatorului, care privește acest proces ca parte a strategiei de recrutare a forței de muncă.

Durata școlarizării. Aceasta se întinde pe o perioadă de doi până la trei ani și jumătate, în funcție de specificul ocupației pentru care se pregătește și este văzută ca un proces holistic conducând la pregătirea completă practicare unei meserii.

Continuarea studiilor. Finalizare școlarizării în sistem dual permite continuarea studiilor, inclusiv în învățământul superior, diploma obținută ca ucenic și experiența practică dobândită fiind luate în considerare pentru admiterea la universitate.

În mod tradițional, în Germania învățământul dual este asigurat de întreprinderile mici și mijlocii (IMM). Spre exemplu, în 2011, IMM-urile germane au angajat 83.2% dintre toți absolvenții învățământului dual. Mari sau mici, angajatorii acționează sub umbrela unui „Pact Național pentru Formare”.

Franța – colaborare strânsă cu partenerii sociali

În Franța, ÎPT începe la vârsta de 15 ani și include două modalitățile de organizare care funcționează în paralel:

  • sistemul de învățământ de tip tradițional, în cadrul diverselor tipuri de școli de stat
  • învățământul de tip dual

Școlile își desfășoară activitatea sub autoritatea Ministerului Educației, sau a altor ministere, în funcție de specificul domeniului de formare. Decizia privitoare la tipul de școală revine elevului și familiei sale.

Nu există examen de admitere deoarece primul an de liceu sau în centrul de formare este parte a învățământului obligatoriu.

ÎPT în școala de stat (Lycée professionnel)

  • finanțarea acestor instituții este asigurată din bugetul central al educației, cât și din bugetele regionale (construcții și mentenanță, echipamente, transport școlar etc.)
  • durata acestui tip de liceu este de trei ani și se încheie cu un bacalaureat profesional
  • în anul 2012, acest tip de școli au atras 25% dintre absolvenții învățământului secundar inferior (collège)

ÎPT în sistem dual (Centre de Formation d’Apprentis – CFA)

  • activitatea de formare se desfășoară în cadrul unor centre de formare de ucenici care sunt organizate la nivel regional de consiliile locale în colaborare cu partenerii sociali (instituții locale de formare, camere de comerț, instituții de educație publice sau private, companii, asociații etc.)
  • CFA oferă elevilor pregătirea teoretică generală și de specialitate, cât și practică în companiilor partenere
  • înțelegerile privitoare la crearea CFA includ modul de organizare a activității educative și administrative: metodele de recrutare a personalului, numărul de ucenici care poate fi primit, aria de recrutare a acestora, tipul diplomei, infrastructura necesara, metodele de finanțare
  • CFA pare a reprezenta o alternativă mai atractivă pentru absolvenții învățământului secundar inferior, în anul 2011, 51.7% dintre aceștia optând pentru sistemul dual
  • activitatea se finalizează cu un certificat de aptitudini profesionale (certificat d’aptitude professionnelle); cei care doresc bacalaureatul profesional, trebuie să mai parcurgă doi ani de liceu
  • spre deosebire de alte state care practică acest sistem (Anglia, Italia, Polonia) în Franța există organisme care intermediază găsirea locului de muncă

Finlanda – prioritate pentru cei care părăsesc școala și necalificați

Sistemul de învățământ din Finlanda este recunoscut ca fiind un model spre care tind multe alte state ale lumii. În domeniul ÎPT, sistemul finlandez integrează învățarea în școală, cu cea de la locul de muncă, sau on-line.

În conformitate cu noua lege adoptată în 2014, sunt promovate rutele individuale de pregătire, în sistem modular, cu recunoașterea achizițiilor anterioare.

Din 2013 a intrat în acțiune un nou program, Garanția pentru Tineret, potrivit căruia toți tinerii sub 25 de ani beneficiază de un loc de muncă, formare la locul de muncă, sau acces la programe de reconversie profesională la trei luni după ce a devenit șomer. Programul beneficiază de o alocare bugetară de 60 milioane euro anual.

Învățământul profesional începe la vârsta de 16 ani, după nouă ani de învățământ general obligatoriu. Durata acestei forme de învățământ este de trei ani, urmați de alți trei de învățământ profesional suplimentar, vârsta absolvenților fiind fie de 19, fie de 22 ani.

Sistemul de selecție pentru această formă de învățământ acordă prioritate celor care părăsesc școala și persoanelor necalificate. O atenție specială este acordată emigranților. Selecția este făcută de către școli, pe baza evaluării formularelor de aplicație trimise de elevi. Opțiunile părinților nu sunt luate în considerare.

Perioada petrecută la locul de muncă de un elev este de minimum șase luni per program de formare, corespunzător cu o cincime din totalul creditelor, dar acestea pot merge până la patru cincimi din total. Elevii primesc din partea furnizorului de practică o indemnizație, dar aceasta nu are baze contractuale.

Gradul de atractivitate al învățământului profesional este în creștere, în acest moment cca. 45% dintre absolvenții învățământului obligatoriu optând pentru sistemul VET, comparativ cu 36% în 2001. Pentru a spori gradul de relevanță al programelor VET în raport cu nevoile angajatorilor, tendința este de consolidare a învățării la locul de muncă și a mecanismelor de asigurarea a calității. De asemenea, o atenție deosebită este acordată programelor de pre-calificare și de orientare în carieră.

Polonia – traseul copilului este determinat de rezultatele de la gimnaziu

În Polonia, învățământul tehnic și profesional include două tipuri de școli: liceul tehnic de patru ani (comparativ cu trei ani ai liceului teoretic), sau școala profesională de trei ani. Elevii au acces la acest nivel de învățământ începând cu vârsta de 16 ani.

Absolvenții școlii de trei ani pot continua pentru încă 1-2,5 ani într-o școală profesională de nivel superior. Ca un recent element de inovare, școlile profesionale se pot combina, creând centre de pregătire profesională continuă, pentru a crea oportunități de colaborare cu angajatorii. De asemenea, au fost create centre de pregătire profesională în afara sistemului școlar, dar acestea oferă cursuri de formare pentru adulți.

Un specific al ÎPT în Polonia este organizarea școlilor profesionale doar în mediul urban, cu excepția școlilor cu profil agricol.

Activitatea de învățare se desfășoară în școală, în clase și ateliere. Elemente de învățare la locul de muncă sunt integrate în așa numite ore de activități practice care se desfășoară însă în laboratoarele și atelierele școlii, sau în centre de practică.

Activitatea practică desfășurată într-o companie este o excepție. Uneori se organizează activități de internship, dar acest tip de activitate nu este reglementată. Companiile nu au nici o influență asupra curriculumului școlar, sau a metodologiei didactice și nu sunt implicate în nici un fel în evaluarea rezultatelor școlare.

Selecția copiilor care doresc să aplice în sistemul ÎPT este mixtă și în considerație media obținută în gimnaziu pentru anumite discipline de învățământ, precum și alte realizări menționate în certificatul de absolvire al învățământului gimnazial. Este de semnalat faptul că același sistem de admitere funcționează în egală măsură și pentru liceele teoretice.

Numărul de ore pe săptămână este de 31-35 în liceele tehnice și de 27-30 de ore în școlile profesionale. Școala se finalizează cu un examen în urma căruia se obține un certificat de pregătire profesională. Elevii liceelor tehnologice au acces la examenul de bacalaureat care le oferă șansa de a opta pentru învățământul superior.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.4.2017

3 comentarii

  1. Alexandru
    3.7.2017, 8:46 pm

    Pai lipsa fortei de munca calificate se datoreaza si patronatului ,care au platit muncitorul calificat tot cu salariul minim multi ani de au plecat pe afara cei cu calificare ,iar tinerii nu se zbat sa faca o calificare ca stiu ca odata angajati tot ca un necalificat sunt platiti .

    • Natalia
      9.7.2017, 11:16 pm

      Exact asa este, dar nimeni nu doreste sa-si asume nicio particica din vina, Vad cum patronatele se vaita mereu la tv oridecate ori cineva vrea sa ia o decizie care atinge firav cutumele lor. Statul (ministerul invatamantului, al culturii, muncii etc) au o mare parte din vina, dar si patronatul.

  2. Ghita Bizonu'
    11.7.2017, 9:06 am

    Cel mai bun mi se pare sistemu german.
    Fiindca ofera muncitori bine calificati … si care, celor care vor le permote”recuperarea” (adica se prea poate ca un psutiulache atins de strecehe sa vrea sa iasa “pe bani” insa la 25 de ani ii “vin mintile la cap” si este dispus sa invete …. . Pentru ca nu toti cei care mergeaula scoala profsisionala erau “tampiti” ci unii erau chiar destepti dar “golani” . Ei bine unora lemai trece “golaneala” dar daca nu pot “recupera” devin bagatori de fitle si agitatori)

Lăsați un comentariu


Stiri

Vicepremierul Paul Stănescu: Administrațiile locale vor putea plăti salarii și din excedentul bugetar

Vladimir Ionescu

Guvernul pregătește o ordonanță de urgență care va permite administrațiilor locale să folosească excedentul bugetar pentru plata salariilor, a anunțat luni vicepremierul Paul Stănescu, ministru… Mai mult

Stiri

CSM: Procuroarea Mihaiela Iorga, suspendată din funcție

Vladimir Ionescu

Procuroarea Mihaiela Iorga (foto) a fost suspendată luni din magistratură, de către CSM, conform Legii 303/2004, care impune această măsură atunci când un magistrat este… Mai mult

Stiri

Raport EFOR 2018: Guvernarea de tip bazar – costurile clentelismului în administrația locală și companiile de stat

Razvan Diaconu

Distribuţia de fonduri de investiţii în teritoriu (plus procesul de achiziţii publice care urmează după aceea) alături de companiile publice, de stat sau municipale, sunt… Mai mult

Stiri

AmCham Romania: Prioritatea execuției bugetare pe 2018 e realizarea planului de investiții

Vladimir Ionescu

În viziunea AmCham Romania, în 2018, cel mai relevant indicator de performanţă economică trebuie să fie gradul de realizare a investiţiilor, pentru a transforma creşterea… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană adoptă o nouă strategie de instruire a propriilor angajați

Vladimir Ionescu

SIVECO România este liderul consorțiului de firme care proiectează și dezvoltă soluții de e-learning destinate instruirii personalului CE în utilizarea sistemelor informatice. Cei peste 32.000… Mai mult

Stiri

Sindicatele din învățământ anunță proteste – majorările salariale nu acoperă inflația

Vladimir Ionescu

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) începe miercuri protestele, pentru că majorările salariale (acolo unde nu sunt diminuări) nu acoperă nici măcar inflația, ceea ce… Mai mult

Stiri

Bizara piață a muncii: În T4 din 2017 a scăzut numărul joburilor oferite calificaților, dar s-au înmulțit posturile de șef în administrația publică

Vladimir Ionescu

Numărul de locuri de muncă vacante din economie a scăzut în al patrulea trimestru al anului trecut cu 9,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult